775 matches
-
liniei, turiștii au ocazia să descopere cele mai pitorești forme ale naturii, de la maluri abrupte ce pornesc chiar de lângă linie și păduri seculare și răcoroase, până la stânci masive străbătute de tuneluri întunecate. Linia pornește printre ulițe și case cu specific maramureșean, după care pătrunde adânc în pădure și se strecoară apoi prin locuri prea înguste chiar și pentru poteci. A. M. P. Noutăți la Blue Air l Destinații și suplimentări de curse Pentru a veni în întâmpinarea cerințelor formulate de pasageri, Blue
Agenda2005-22-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/283759_a_285088]
-
Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Semne”, „Singur”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Națiunea”, „Familia Ortodoxă” ori „Familia Română”. Apoi, ca scriitor, dovadă stând numeroasele sale volumuri, din care vom aminti acum doar „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului”, „Smerite încercări și începuturi”, „De la începuturi la profunzimi”, „Despre Biserică
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie paternă de pe Valea Târnavelor. Demersul științific privind frumoasa localitate maramureșeană Ulmeni de pe Valea Someșului, care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, încearcă să abordeze în chip unitar trecutul istoric al acesteia. Pe baza unor documente de arhivă în mare parte inedite și a unor lucrări
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
documente de arhivă în mare parte inedite și a unor lucrări edite distinșii autori dau consistență aserțiunii că „prin cunoașterea istoriei se realizează cunoașterea de sine și pregătirea viitorului.” Autorii au bătut recordul de „penetrație persuasivă” în arhivele și bibliotecile maramureșene. De remarcat că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. Credem că nu greșin dacă afirmăm că autorii pun în valoare ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
penetrație persuasivă” în arhivele și bibliotecile maramureșene. De remarcat că dau dovadă de obiectivitate prezentând adevărul istoric privind perioada comunistă, cu onestitate acolo unde este cazul. Credem că nu greșin dacă afirmăm că autorii pun în valoare ideea „nici o localitate maramureșeană fără monografie.” Lucrarea este expresia faptului că fenomenul istoriografic local, ca parte integrantă a istoriei naționale - în calitate de componentă distinctivă a culturii - continuă să existe, cu toate greutățile perioadei pe care o trăim. Credem că cei doi harnici cercetători au conceput
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
marele retor roman Marcus Iulius Cicero: primo - să nu spui niciodată ceea ce știi că nu este adevărat, secundo - să afirmi întotdeauna ceea ce știi că este adevărat. Desigur, lucrarea este piatra de început a noi cercetări privind evoluția unei vechi așezări maramureșene. Unii pot spune că trecutul unei localități rurale sau urbane nu are relevanță acum în plin proces de integrare europeană. Noi considerăm că în noile condiții când Europa se pregătește să-și desființeze granițele spre a deveni țara uriașă a
PATRIA DE PĂMÂNT ŞI DE PIATRĂ de CONSTANTIN DOBRESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383389_a_384718]
-
viață, culoare, lume, firesc și sacru. „Noi suntem din ținutul Bistriței, de la confluența dintre Bistrița și Cluj. Părinții erau din Maramureș, stabiliți acolo din tinerețe, cu gândul să-și școlească copiii și să le dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
dea un alt viitor. Cu țesătura maramureșeană m-am întâlnit odată cu venirea noastră în Botiza. Dar cu țesătura în general m-am întâlnit în copilărie, deoarece în familia noastră de țărani mama era cea care pregătea totul pentru îmbrăcăminte. Țesătura maramureșeană este posibilitatea inegalabilă de a reda frumusețea Maramureșului nu numai prin cuvinte, ci și prin artă. De a arăta lumii competența țărăncii din această parte de lume și harul ei de a lăsa tot ce este frumos urmașilor. Pe țoluri
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
țesături, regăsim simboluri care reprezintă obiecte și ființe cu care ne întâlnim în viață: din biserică, din casă, din natură, stilizate astfel încât să capete un rost în covor. Se poate vorbi, pe bună dreptate, despre o anumită filozofie a covorului maramureșean. Cu elementele pe care le-am întâlnit aici am reușit și eu să concep un fel de filozofie a acestui obiect care, în esență, exprimă existența femeii, posibilitatea ei de a-și așterne gândurile, nu pe hârtie, ca un scriitor
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
covor în Maramureș care să nu aibă ca punct de pornire în țesătură crucea. Mai apar ca motive soarele, pe care femeia maramureșeancă îl reprezintă prin romb, ea nespunând că țese în romburi, ci că țese în soare. Apoi poarta maramureșeană, pe care este sculptat soarele. Apar așadar simbolizate lucrurile din natură pe care femeile le socoteau sfinte. Fiecare covor, din această perspectivă, are pe lângă componenta uzuală și o componentă sacră”, mi-a mărturisit doamna preoteasă Victoria Berbecar. Domnia sa mi-a
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
și rostul fiecăreia, despre galben, roșu-închis, alb sau verde, culorile specifice Maramureșului. Prin harul și munca doamnei preotese, covoarele de Botiza au trecut granițele țării și chiar oceanul și au încântat privirea multor oameni dornici de a cunoaște arta țărăncilor maramureșene. „În unele țări am făcut popasuri mai lungi, am lucrat cu elevii de la diferite școli, cum a fost în Austria, sau în Belgia. Apoi, au venit din aceste țări grupuri de copii sau familii aici, la Botiza. În vara anului
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Institutul Cultural Român, am avut o expoziție la Washington, la „Maison Frances”, împreună cu un mare artist român, Mircea Cantor, cu care colaborez de câțiva ani. El își realizează compozițiile, iar eu îl ajut să și le pună în țesătură. Covorul maramureșean, ca un ambasador, a dus în toată lumea imaginea curată a românilor, dar viitorul lui nu este chiar atât de surâzător, pentru că arta în general nu este apreciată la adevărata ei valoare. În timpul liber, în afară de covoare, de familie și de casa
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
străinătate, Ina, doctor în Italia, care a mers în locul dânsei la o expoziție din Parma. Și nu în cele din urmă, Oana, mezina, căsătorită cu un preot în Botiza, care lucrează alături de mama și care știe absolut totul despre covorul maramureșean. Mitropolitul de vrednică pomenire Antonie Plămădeală al Ardealului scria în anul 1984 în revista „Telegraful român” despre „artista neuitării”, cum o numea Ana Blandiana pe preotesa din localitatea Botiza, iar cu alt prilej despre savantele sale rețete, culori și redescoperiri
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
preoteasă apar și în volumele „Îndrumătorul bisericesc” din anul 1985, de la Alba Iulia, precum și în volumul „Drum spre inima țării”, de Nicolae Docsănescu, iar Valentin Hossu Longin o omagiază în cartea „Soarele din poartă”. Munca acestei artiste luminează arta covorului maramureșean, dându-i strălucire și autenticitate. Dar imaginea ei ar fi incompletă dacă nu am pomeni și un episod din perioada Revoluției din anul 1989, când preoteasa din Botiza, împreună cu doi credincioși din sat, a dus pe 28 decembrie 1989 militarilor
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
proiecția flmului, vor urma intervenții ale invitaților. Seară va continua cu recitaluri de muzică folk, muzică clasică de inspirație folclorica și muzica tradițională. În cadrul evenimentului, veți avea prilejul să vizitați un stand de artă decorativă de inspirație folclorica a artistului maramureșean Mircea Nechita și expoziția deschisă la Galeria Dignitas până pe 15 august, a pictorului Murivale. De asemenea veți putea achiziționa și DVD-urile realizate de A.R.N.R în cadrul proiectului de film documentar. Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile. Pentru
Intalniri culturale in gradina Dignitas- Inaugurarea serilor de film, muzica si idei [Corola-blog/BlogPost/92854_a_94146]
-
soldați români căzuți pe câmpul de luptă la poalele Munților Tatra s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celor căzuți pentru ca noi să putem trăi azi într-o Europă Unită. Un moment special s-a pregătit pentru poetul maramureșean din Băița-Ion Șiugariu care a căzut și el pe câmpul de luptă. Dl. Vasile Vlașin-organizatorul deplasării rostește un cuvânt de „Bun venit”celor prezenți care s-au ostenit să parcurgă sute de kilometri pentru a aduce un omagiu ostașilor români
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
decizia de a renunța la destinul său de pământean, devenind cetățeanul unei planete neatinse de virusul uniformizării. Așa trebuie să fi simțit William Blacker atunci când, curios să vadă Europa de Est după dispariția Cortinei de Fier, s-a oprit într-un sat maramureșean rupt parcă dintr-o realitate paralelă și ... s-a hotărât spontan să rămână acolo. Opțiunea sa radicală de a locui la țară pe timp nedeterminat (la stabilire, autorul n-a făcut un plan, nici cincinal nici pe vecie, și nici
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
a lungul drumului fermecat” - povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
nu consimte, suntem suficient de receptivi pentru a capta la timp răspunsul ei? Ce garanții avem că țelul nostru obesedant e corect? E sigur că nu greșim atunci când pretindem că am fi deținătorii căii unice? Exemplu asfaltării străzilor din satul maramureșean în care autorul și-a stabilit gospodăria după șapte ani de superbă aclimatizare spune multe. Ceea ce pentru el e un dezastru, pare a fi o binecuvântare pentru toți ceilalți. Expresia veștejită ”neted ca-n palmă” e înlocuită cu entuziasm de
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
în mâinile noastre, cum facem brânza la stână” - spune Irina Pop, Directorul Căminului Cultural din Săpânța. Festivalul va avea loc pe o pajiște din sat, iar muzicienii vor interpreta doar muzică live. Dacă prima zi va fi dedicată muzicii tradiționale maramureșene, vineri, 16 august, vor urca pe scena din Săpânța șapte muzicieni din șapte țări, care vor crea un concert, inspirați de Maramureș - Roots Revival Romania. „Clădind pe experiențele din anii precedenți, mergem mai departe și mai adânc anul acesta, aducând
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
de pe vremea dacilor. Programul Festivalului de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș” Joi, 15 august 2013 - Aniversarea de 15 ani a Ansamblului „Săpânțana” 16.00-20.00 - Ateliere de meșteșuguri, muzică și dans 16.00-21.00 - Spectacol de muzică tradițională maramureșeană 21.00-după miezul nopții - Horă pe pajiște Muzicieni din toate zonele Maramureșului sunt invitați să participe la concertul aniversar al Ansamblului „Săpânțana” care împlinește 15 ani de la înființare. Ansamblul este format din copii și tineri de la 8 la 25 de
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
Dobrogea care îl pomenesc: pârâul Sfântului Apostol Andrei, peștera Sfântului Apostol Andrei, lângă care s-a zidit acum o mănăstire frumoasă, și multe alte lucruri care ne pomenesc de Sfântul Apostol Andrei. Cum era ziua de 30 noiembrie pe meleagurile maramureșene ale satului natal Oarța de Sus? Ziua de 30 noiembrie avea importanța ei întotdeauna, dar înainte de 1989 nu era trecută cu roșu în calendar, ci doar cu cruce. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât după ce a venit libertatea
Interviu inedit al Asociatiei „Salveaza o inima” cu Mitropolitul Clujului, de Sf. Andrei [Corola-blog/BlogPost/93339_a_94631]
-
O să vină un fotograf din Maramureș, un tip extraordinar care își fotografiază satul de 20 de ani: femeile satului, nunțile din sat, o privire din interior. Am invitat-o pe Victoria Berbecaru, doamna cu care am descoperit țesăturile și covoarele maramureșene, cu un covor vechi din biserică din Botiza. L-am invitat și pe Matei Vișniec cu o piesă de teatru în care joacă trei actrițe din Bacău și din București. Închei cu copiii mei ca invitați speciali. Deci în expoziția
Ce mai are Mircea Cantor de demonstrat? [Corola-blog/BlogPost/93329_a_94621]
-
Lumina”, „Tabor”, „Altarul Banatului”, „Mitropolia Olteniei”, „Altarul Reîntregirii”, „Telegraful Român”, „Teologia”, „Legea Românească”, „Lumea Credinței”, „Renașterea”, „Buna Vestire”, „Porunca iubirii”, „Rost”, „Credința Străbună”, „Vatra Veche”, „Armonii Culturale”, „Lumină Lină”, „Constelații Diamantine”, „Moldova Literară”, „Epifania”, „Învierea”, „Didahia”, „Apostolia”, „Argeșul Ortodox”, „Ortodoxia Maramureșeană”, „Grai Românesc”, „Biserica Ortodoxă”, „Geopolitica”, „Familia Ortodoxă” și „Familia Română”. Mai 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerită încercare întru desăvârșirea începutului” - la Editura „Agnos” din municipiul Sibiu. Octombrie 2008 - mi-a apărut cartea cu titlul: „Smerite încercări și
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
valoare a autorilor. Onorat de autori cu lectura manuscrisului pot plăti o mică parte din „prețul cunoașterii” sub forma impresiilor mele de cititor, ca unul care are rădăcini trainice pe linie paternă de pe Valea Târnavelor. Demersul științific privind frumoasa localitate maramureșeană Ulmeni de pe Valea Someșului, care vede lumina tiparului sub egida Asociației Cultural Creștin Umanitare „Ars Vivat”, ... Citește mai mult „Noi, de fapt, avem două patrii coincidente:o dată este patria de pământ și de piatră și încăo dată este numele patriei
CONSTANTIN DOBRESCU [Corola-blog/BlogPost/383298_a_384627]