233 matches
-
a astronomilor a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit în Republica Iakuția din Siberia Orientală. În împrejurimi se află peste 500 de români iar în regiune se găsesc
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cu fân de numa’, înțelegem sensul de mirare, de neimaginat. În alte construcții precum: O vinit o furtună di numa’, numa’! repetiția dă alt sens și anume de cât pe ce să se întâmple mari nenorociri. Există unele jocuri, la maramureșeni în special, în care este o strigătură care atrage atenția: Haida, numa’ șâ numa’! E vorba de o comandă pentru a juca la fel, adică întrun ritm și cu figuri anumite. Mai există și varianta num’ așe’, lumee, hăi! În
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
fiind alergici la ce nu e strict al lor. Afirmația se susține și în cazul repartizării românilor pe provincii. Intr-o discuție televizată, cineva observa pentru un interpret de muzică faptul că, pe drept cuvînt, „pînă să devii european, ești maramureșean“; creația celui în cauză era considerată o valoare maramureșeană a culturii românești, aspirînd să devină valoare europeană, nimeni neputînd să-l împiedice să-și realizeze visul. Fiind român nu e mai puțin maramureșean; fiind european nu e mai puțin român
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se întâmplă să "descalece" prieteni scriitori din Maramureș (Gheorghe Bârlea, fost prefect; publicistul-poet Gheorghe Pârja; poetul-director de bibliotecă Echim Vancea ș. a.), aceștia ne oferă în dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea spiritelor, a solidarității întru bine), ci primim și literatură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Moldovei cuprinse între Carpați și râul Siret, cu Văile Trotușului, Tazlăului, Bistriței, Moldovei și Sucevei, din care a format o „marcă” de apărare a regatului maghiar, în anul 1352, pe care a pus-o sub ascultarea lui Dragoș, voievodul românilor maramureșeni. Această „marcă” a fost numită de românii moldoveni „Câmpul lui Dragoș”. În acest fel o parte a Țării Moldovei a intrat sub stăpânirea regatului maghiar. Dragoș a domnit peste aceste ținuturi dintre Carpați și Siret vreme de doi ani, între
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
de doi ani, între 1352-1354, după care i-a urmat la domnie, pentru o vreme de patru ani, până în anul 1358, Balc, fiul lui Sas. După Balc, a urmat Bogdan, Voievodul Maramureșului, care răzvrătindu-se împotriva regelui maghiar, împreună cu toți maramureșenii săi, a trecut munții în Țara Moldovei, unde împreună cu moldovenii l-a alungat pe Balc și a scos ținuturile stăpânite de acesta de sub dominația maghiară. După ce i-a alungat pe unguri, Bogdan a fost ales Voievod al Țării Moldovei, pe
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
introducere a iobăgiei de către oficialitățile maghiare. Dragoș-Vodă, „descălecătorul” Moldovei, era fără Îndoială un războinic viteaz, bun organizator și administrator, capabil să Îndeplinească sarcina de a Întări rezistența În fața repetatelor năvăliri și jafuri pornite, endemic, din răsărit. Ascendența asupra nobililor maramureșeni care l-au urmat În expediția din Moldova se datora În primul rând legăturilor sale și Înțelegerii cu autoritatea regală. Data descălicării În Moldova și durata domniei sale este aproximată Între anii 1352-1359. Faptul că nepoții lui Dragoș au primit În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
este aproximată Între anii 1352-1359. Faptul că nepoții lui Dragoș au primit În proprietate satele din jurul localității Bedlu Întărește ipoteza originii sale din acest loc. Cronicile moldovenești și literatura inspirată ulterior Învăluie În legendă faptele, locurile și Împrejurările În care maramureșenii, În frunte cu Dragoș, au pornit spre Moldova. Bogdan-Vodă este menționat pentru prima dată la 21 octombrie 1343, Într-o scrisoare a lui Ludovic, ca fost voievod și la acea dată „infidel” al regelui. Repetatele stări conflictuale dintre rege și
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Stejarului și Gheorghe Boiașu din Strâmtura. Ei aduceau României unite imaginea luptătorilor din timpuri vrăjmașe. Din generația Unirii cităm câteva nume care au contribuit la realizarea idealului național: Simion Bălu (m. 1938) a prezidat, la 18 noiembrie 1918, Adunarea românilor maramureșeni pentru constituirea Sfatului Național al județului; Vasile Chindriș, avocat sol al Sfatului Național la Alba Iulia, Titu Doros (1880-1921), redactor al primei gazete românești din Maramureș „Sfatul”, originar din satul Slatina; Gheorghe Ilașcu din comuna Petrova, profesor universitar, șeful primei
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
muzical din regiune, participant la cursurile inițiate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, colaborator al compozitorilor Bela Bartok și Tiberiu Brădiceanu; prof. Mihai Șerban (m.1945), originar din Săpânța, cu studii universitare la Budapesta și Viena. În țara Întregită, maramureșenii au avut În sfârșit acces neîngrădit la școlile de toate gradele. În timpul celui de-al II-lea război mondial s-au oferit În număr mare ca voluntari, și numele multora au rămas Înscrise pe crucile presărate pe meleagurile străine, semne
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Îl amintim pe dr. Mihai Marina, avocat, colaborator la numeroase publicații de atitudine națională, reprezentant al „Astrei”, fondator al muzeului maramureșului. În calitate de consul la Oradea, Între anii 1940-1944, pe timpul ocupației maghiare, a salvat mulți evrei de la deportare. În studiul său „Maramureșenii portrete și medalioane” sunt aduse date, documente și istorisiri prin care se reconstituie sau se completează cunoașterea și Înțelegerea unor etape din istoria Transilvaniei. Evocând evenimente, descriind fapte și personalități sau amintind obiceiuri, practici și tradiții, Mihai Marina Îmbogățește patrimoniul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
din Maramureș furnizează pentru televiziunile prezente aici o notă de „excentricitate”, prin felul lor de a se îmbrăca, a vorbi, au o anumită individualitate pe care ei înșiși o cultivă atent. Dar de ce sunt prezenți și atât de numeroși aici maramureșenii ? O vânzătoare (benevolă) de cărți de la un stand oficial al Arhiepiscopiei, originară din Suceava, avansează următoarea explicație : „Sfântul Ioan cel Nou a poposit și în Maramureș, atunci când a fost mutat în Polonia. A făcut multe minuni acolo, iar amintirea lor
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
din generație în generație. Credința ne unește pe toți din regiunea asta”. Pelerinajul de la Suceava este singurul din zonă organizat în jurul unor moaște de sfinți (relicve), restul fiind legate de icoane făcătoare de minuni. Accesul peste munți al năsăudenilor și maramureșenilor este relativ ușor, cu atât mai mult cu cât el are loc în crugul verii, de Sânziene. Componenta geografică și topografia regiunii contează, orice pelerinaj trebuie înscris deci într-o istorie și o geografie, înțeles privind printr-o lentilă precisă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
înfățișare a orașului. Un speed jumps perfect. Alex Velea versus scrânciobul de altădată. Discuție lămuritoare cu comerciantul de obiecte religioase. La București se fură multă marfă. Se instalează dispozitivul pelerinajului. Florile de sânziene și semnificația lor. Dialog interregional : bucovineni și maramureșeni. Cum să te faci acceptat pe teren de cei din jur : cu ajutorul Părintelui Cleopa. La Suceava ajung în jurul prânzului, pe o căldură infernală, umedă, după multe ore de trafic dificil și haotic, agrementat cu două camioane răsturnate de-a lungul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chema Ioana, ca pe Sfântul, tare-i mai plăcea înghețata, să mănânce și ea cu noi, pe unde o mai fi ea acum”. Mănânc la rândul meu o înghețată oferită de domnul cel generos și ascult discuția dintre grupul de maramureșeni și cel de bucovineni. 1. Simeon Florea Marian (2010: 249) amintește de „puterea cununilor de sânziene” (Galium Verum L.), legate de ideea de destin, divinație, soarta omului: „Pe 23 iunie seara, adică spre ziua de Sânziene sau Nașterea Sfântului Ioan
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
reîntâlnesc cu Vasile, vânzătorul de cute. Vizitez Muzeul de Istorie din Suceava și asist la fabricarea mitologiei naționale. Noi tendințe în destinațiile de pelerinaj : Ucraina și Rusia. Iarăși sarmale, multe sarmale. Incidentul legat de camera video. Pelerinajul noaptea. Unde sunt maramureșenii de altădată ? Ora 07.30 dimineața. Racla Sfântului Ioan cel Nou a fost scoasă spre închinare în jurul orei 06.30, apoi depusă în micul baldachin circular din parcul mănăstirii. Rândul este foarte scurt, maximum 15 minute de așteptare. Pelerinii sosesc
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
autobuz. „Credința adevărată se pierde, înainte veneau aici chiar și pe jos, acum nimeni nu o mai face. Eu sunt din Suceava și încă îmi aduc aminte de când eram copil că străzile din jur erau pline de autobuze pline cu maramureșeni, erau înșirate unul după altul, nu mai aveam loc de ele. Da, sunt bătrâni, bolnavi, fără bani. Poate vor mai veni mâine-dimineață”, mai spune căpitanul, cu o ușoară urmă de amărăciune în glas. În jurul orei 02.30, mă pregătesc să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vă voi izola în rezerva spitalului penitenciar până vă faceți bine, ca să nu duceți vreun păduche acasă să pățiți ce a pățit acel gardian căruia i a murit copilul. După un control minuțios s-a încredințat că Mareș era un maramureșean sănătos din toate punctele de vedere. Mai puțin, la suflet. Veți scăpa, l-a încurajat Uță, dar numai sub supravegherea mea. Începând din acest moment trebuie să faceți ce vă spun. Fac orice, se agita Mareș. Semnați un act oficial
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Acolo se stătea mai mult pe grupuri geografice... Aradul eram separați, toți laolaltă... Lângă noi mai era grupul Timișoara. De la Arad era Nădăban Fredolin, Brandabur Costel... Brânda de la Timișoara. De la Cluj o mai fost cu noi acolo doctorul Pușcaș... Grupul maramureșenilor era cel mai numeros. Ne-am înțeles foarte bine cu ei, erau băieți faini, de comitet, așa... Și după ce ne-am eliberat, am mai ținut legături așa, prin scrisori discrete, am mai comunicat cu ei. Grupul din Moldova, unde erau
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în închisoarea din Satu Mare, Cluj, Târgșor, Peninsula și în Balta Brăilei. Transcrierea și tehnoredactarea interviului Alin Mureșan. Editarea Adrian Boagiu. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 25. Care era situția dumneavoastră și a familiei înainte de arestare? Părinților mei, nefiind maramureșeni, cam în 7 septembrie, deci deja după ce erau autoritățile maghiare stabilite în zonă... li s-a pus în vedere că în 24 de ore să părăsească comuna. Și-atuncea au strâns bagajele și tata a cerut să fie trimis în
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
colectivizată total din țară. Și ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta Carei-Satu Mare s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... și-au adus oameni săraci și i-au stabilit în zona aia... E, și în 1940, când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta tragic, da
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
clase: clasa a V-a cu 3 elevi, din clasa a VI-a vreo 7, din clasa a VII-a vreo 6-7, iarăși. Împreună cu noi mai erau profesorul și încă un student la Drept, la fără frecvență. Lotul acesta, al maramureșenilor, a ajuns la Tribunalul Militar din Cluj în ’49 și a primit condamnări între 2 ani și 10 ani temniță grea. Avea vreo denumire organizația? Organizația nu a avut nicio denumire. Ulterior am aflat, după eliberare, că forma de organizare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Umbla în uniformă militară, și în uniformă militară a făcut și detenția... Apoi, din tot lotul au fost așa: 4, 5, 6 copii de învățători, 2 copii de preot și restu’ or fost copii de țărani. Noi am fost „lotul maramureșenilor”. Aurel Vișovan era în lotul ăsta? Sigur că da, el a fost profesorul care a fost condamnat în lot cu noi. El era profesor suplinitor... dar nu era cu titlu de profesor, pentru că era la fără frecvență. Câți ani avea
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
care n-aveau de la cine să primească. De exemplu, Coman, ăsta care-a fost copil de trupă... Cine să-i fi trimis lui pachet? Și mai erau și alții de care familia nu știau încă unde erau. Dar niciunul dintre maramureșeni nu și-o consumat mâncarea aia ce-o primit-o de-acasă de unul singur sau izolat! Toți împreună: s-au făcut porțioare, așa, mici, cât o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]