233 matches
-
clase: clasa a V-a cu trei elevi, din clasa a VI-a vreo șapte, din clasa a VII-a vreo șase-șapte, iarăși. Împreună cu noi mai erau profesorul și Încă un student la Drept, la fără frecvență. Lotul acesta, al maramureșenilor, a ajuns la Tribunalul Militar din Cluj În ’49 și a primit condamnări Între doi ani și zece ani temniță grea. Avea vreo denumire organizația? Organizația nu a avut nici o denumire. Ulterior am aflat, după eliberare, că forma de organizare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sergent era. Umbla În uniformă militară și În uniformă militară a făcut și detenția... Apoi, din tot lotul au fost așa: patru-cinci-șase copii de Învățători, doi copii de preot și restu’ or fost copii de țărani. Noi am fost „lotul maramureșenilor”. Aurel Vișovan era În lotul ăsta? Sigur că da, el a fost profesorul care a fost condamnat În lot cu noi. El era profesor suplinitor..., dar nu era cu titlu de profesor, pentru că era la fără frecvență. Câți ani avea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care n-aveau de la cine să primească. De exemplu, Coman, ăsta care-a fost copil de trupă... Cine să-i fi trimis lui pachet? Și mai erau și alții de care familia nu știau Încă unde erau. Dar nici unul dintre maramureșeni nu și-o consumat mâncarea aia ce-o primit-o de-acasă de unul singur sau izolat! Toți Împreună: s-au făcut porțioare, așa, mici, cât o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o cutie de chibrituri, poate-o bucățică de slănină sau o juma’ de lingură de untură dintr-un recipient... era pus pe tavă și, când se servea masa, se suplimenta la fiecare. De-aia am zis că acest comportament al maramureșenilor nu l-am observat la nici un alt lot din toată țara. Atâta colaborare și atâta apropiere... Din tot lotul, n-o fost unul să nu fi primit ceva sau unul să mănânce mai mult sau altul mai puțin. Dar cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
studenți și o fost bătut. N-am știut decât dup-aia, din spusele lui... Noi, sighetenii, eram grupați, ne ajutam Între noi, colaboram, când aveam o treabă eram Împreună totdeauna, făceam curățenie la Încălțăminte... O fost o solidaritate deosebită a maramureșenilor, n-a fost vreodată o ceartă... Cât ați stat la Canal? La Canal? Din toamnă până În cealaltă toamnă, către sfârșit, adică până În decembrie ’51... Mi-a expirat pedeapsa În vară și am fost eliberat abia la trei luni și vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Vârsta așa de mult ne-a ajutat - cel puțin pe mine, vă spun sincer, că n-am luat cu atâta durere sau cu atâta răutate, că Îs distrus sau că mă distruge, sau treburi de genul acesta... De exemplu, lotul maramureșenilor a avut și a doua condamnare, și aia a fost cu mult mai greu de suportat, pentru că cei mai mulți erau căsătoriți deja, o lăsat acasă soții, o lăsat copii... Deja altfel simțeai Închisoarea, nu mai era aceea care am trăit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
15 ani și pedeapsa minimă, de zece ani... Și după proces am stat la Cluj până-n septembrie ’49... Ați spus că Vișovan a fost la Pitești? A mai fost și altcineva din grup În afară de el? Dintre noi, nu. Din lotul maramureșenilor, nu. Unde ați fost dus prima dată, În ce Închisoare de execuție? De la Cluj am plecat spre București... Am stat două zile la Văcărești, trei zile la Jilava și de acolo ne-au dus la Închisoarea de execuție pentru elevi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fost a doua arestare... Da. De-acolo m-au dus la Securitate la Cluj, unde timp de șapte luni am stat În anchetă. Și pe la sfârșitul lui aprilie sunt dus la Securitatea din Baia Mare, unde erau arestați toți prietenii mei, maramureșenii. Și-acolo, În 24 și 25 octombrie, ne face procesul. Eu nu am vrut să recunosc nimic. Pe foaia mea de proces-verbal de la proces sunt doar două rânduri: „Nu recunosc declarațiile date la Securitate. Am scris despre comunism că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Mama, Catinca (n. Stavilă), a fost crescută în familia lui Mihail Sturdza, viitorul domn al Moldovei. Dintre cei zece copii ai lor, K. este cel dintâi născut. După primele învățături primite în casă, el urmează, alături de V. Alecsandri, lecțiile călugărului maramureșean Gherman Vida, adept al Școlii Ardelene. K. a învățat apoi la pensionul lui Victor Cuénim din Iași și la Institutul Francez de la Miroslava, în apropiere de Iași. În vara anului 1834 este trimis la studii în Franța, la Lunéville, împreună cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
fiind alergici la ce nu e strict al lor. Afirmația se susține și în cazul repartizării românilor pe provincii. Intr-o discuție televizată, cineva observa pentru un interpret de muzică faptul că, pe drept cuvînt, „pînă să devii european, ești maramureșean“; creația celui în cauză era considerată o valoare maramureșeană a culturii românești, aspirînd să devină valoare europeană, nimeni neputînd să-l împiedice să-și realizeze visul. Fiind român nu e mai puțin maramureșean; fiind european nu e mai puțin român
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
se zică moldo-valahă-transilvano- bucovino-basarabo-banatoromânească“ . Numele persiflant, pe care îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (însemnînd „țara valahilor“), nume sub care erau cunoscuți în izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care și limba moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care erau cunoscuți În izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
acest teritoriu nu poate fi altul decât zona de deal și de munte a viitorului stat Moldova, care includea și zona de nord-vest unde se găsește localitatea Vama. Mitul potrivit căruia la trecerea lui Dragoș cu cetele lui de viteji maramureșeni spre viitoarea Moldovă, n-ar fi întâlnit decât pe un oarecare Iațco, slav de neam <footnote Alexandru Gonța, op.cit., p. 273-276. footnote>, poate alimenta visuri de mărire teritorială pentru vecini, dar nu poate explica rezistența în fața mongolo-tătarilor prin adăugarea la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
bate vîntul sau este vrema liniștită ............................................. ........ ......... d) ori scrii, ori renunți...................................... ........ e) dacă este vreme bună, atunci ne plimbăm...................................... ........ .... ............................................. ........ ............................................. ........ f) Dacă și numai dacă apa a înghețat, atunci temperatura aerului a fost sub zero grade ............................................. ........ ............................................. ........ 35 g) Unii români sînt maramureșeni................................. ........ ......................... ............................................. ........ ............................................. ........ h) Este imposibil să povestesc și să visez în același timp ............................................. ........ ............................................. ........ ...................... i) Propoziția este o formă logică ............................................. ........ ............................................. ........ j) Pămăntul este umed, dacă plouă ............................................. ........ ............................................. ........ 8. Completați pătratul logic cu propoziții corespunzătoare: 9. Propoziția dobrogenii sînt români este adevărată. Precizați celelalte propoziții
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
introducere a iobăgiei de către oficialitățile maghiare. Dragoș-Vodă, „descălecătorul” Moldovei, era fără Îndoială un războinic viteaz, bun organizator și administrator, capabil să Îndeplinească sarcina de a Întări rezistența În fața repetatelor năvăliri și jafuri pornite, endemic, din răsărit. Ascendența asupra nobililor maramureșeni care l-au urmat În expediția din Moldova se datora În primul rând legăturilor sale și Înțelegerii cu autoritatea regală. Data descălicării În Moldova și durata domniei sale este aproximată Între anii 1352-1359. Faptul că nepoții lui Dragoș au primit În
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
este aproximată Între anii 1352-1359. Faptul că nepoții lui Dragoș au primit În proprietate satele din jurul localității Bedlu Întărește ipoteza originii sale din acest loc. Cronicile moldovenești și literatura inspirată ulterior Învăluie În legendă faptele, locurile și Împrejurările În care maramureșenii, În frunte cu Dragoș, au pornit spre Moldova. Bogdan-Vodă este menționat pentru prima dată la 21 octombrie 1343, Într-o scrisoare a lui Ludovic, ca fost voievod și la acea dată „infidel” al regelui. Repetatele stări conflictuale dintre rege și
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Stejarului și Gheorghe Boiașu din Strâmtura. Ei aduceau României unite imaginea luptătorilor din timpuri vrăjmașe. Din generația Unirii cităm câteva nume care au contribuit la realizarea idealului național: Simion Bălu (m. 1938) a prezidat, la 18 noiembrie 1918, Adunarea românilor maramureșeni pentru constituirea Sfatului Național al județului; Vasile Chindriș, avocat sol al Sfatului Național la Alba Iulia, Titu Doros (1880-1921), redactor al primei gazete românești din Maramureș „Sfatul”, originar din satul Slatina; Gheorghe Ilașcu din comuna Petrova, profesor universitar, șeful primei
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
muzical din regiune, participant la cursurile inițiate de Nicolae Iorga la Vălenii de Munte, colaborator al compozitorilor Bela Bartok și Tiberiu Brădiceanu; prof. Mihai Șerban (m.1945), originar din Săpânța, cu studii universitare la Budapesta și Viena. În țara Întregită, maramureșenii au avut În sfârșit acces neîngrădit la școlile de toate gradele. În timpul celui de-al II-lea război mondial s-au oferit În număr mare ca voluntari, și numele multora au rămas Înscrise pe crucile presărate pe meleagurile străine, semne
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
Îl amintim pe dr. Mihai Marina, avocat, colaborator la numeroase publicații de atitudine națională, reprezentant al „Astrei”, fondator al muzeului maramureșului. În calitate de consul la Oradea, Între anii 1940-1944, pe timpul ocupației maghiare, a salvat mulți evrei de la deportare. În studiul său „Maramureșenii portrete și medalioane” sunt aduse date, documente și istorisiri prin care se reconstituie sau se completează cunoașterea și Înțelegerea unor etape din istoria Transilvaniei. Evocând evenimente, descriind fapte și personalități sau amintind obiceiuri, practici și tradiții, Mihai Marina Îmbogățește patrimoniul
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
specialist în African American Studies are o specializare mult mai restrânsă. Să ne închipuim, prin comparație, un specialist în toate culturile europene și ale comunităților în diaspora ale acestor culturi, care să aibă cunoștințe specifice (trăsăturile culturale specifice ale culturii maramureșenilor din California), nu doar idei generale despre domeniu. După părerea mea, este un self-defeating project, această afirmație invitând la polemică, și deci la binevenite clarificări. AFROCENTRISM Afrocentrismul este o ideologie esențialistă ce s-a dezvoltat din orientarea pan-africană (vezi
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
alta a Carpaților a crescut enorm de mult În intensitate, iar lanțul Carpaților Meridionali a fost privilegiat, din acest punct de vedere. Anii ce au urmat Marii Uniri din 1918, au fost Încărcați de emoții, românii fie ei transilvăneni, bănățeni, maramureșeni, moldoveni, dobrogeni sau munteni, când se Întâlneau cu lacrimi În ochi se Îmbrățișau și se adresau cu apelativul de “frate române”. Aceste adevăruri nu sunt cunoscute numai din paginile scrise ale vremii, cât mai ales din emoția cu care bunicii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vă voi izola în rezerva spitalului penitenciar până vă faceți bine, ca să nu duceți vreun păduche acasă să pățiți ce a pățit acel gardian căruia i a murit copilul. După un control minuțios s-a încredințat că Mareș era un maramureșean sănătos din toate punctele de vedere. Mai puțin, la suflet. Veți scăpa, l-a încurajat Uță, dar numai sub supravegherea mea. Începând din acest moment trebuie să faceți ce vă spun. Fac orice, se agita Mareș. Semnați un act oficial
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Acolo se stătea mai mult pe grupuri geografice... Aradul eram separați, toți laolaltă... Lângă noi mai era grupul Timișoara. De la Arad era Nădăban Fredolin, Brandabur Costel... Brânda de la Timișoara. De la Cluj o mai fost cu noi acolo doctorul Pușcaș... Grupul maramureșenilor era cel mai numeros. Ne-am înțeles foarte bine cu ei, erau băieți faini, de comitet, așa... Și după ce ne-am eliberat, am mai ținut legături așa, prin scrisori discrete, am mai comunicat cu ei. Grupul din Moldova, unde erau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în închisoarea din Satu Mare, Cluj, Târgșor, Peninsula și în Balta Brăilei. Transcrierea și tehnoredactarea interviului Alin Mureșan. Editarea Adrian Boagiu. Interviul se află în AIO-IICCR, având cota 25. Care era situția dumneavoastră și a familiei înainte de arestare? Părinților mei, nefiind maramureșeni, cam în 7 septembrie, deci deja după ce erau autoritățile maghiare stabilite în zonă... li s-a pus în vedere că în 24 de ore să părăsească comuna. Și-atuncea au strâns bagajele și tata a cerut să fie trimis în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
colectivizată total din țară. Și ei mi-au povestit de ce-au ajuns să fie fruntași pe țară cu colectivizarea: lângă localitatea lor era o așezare de moți. În zona asta Carei-Satu Mare s-au făcut colonizări: cu moți, cu maramureșeni, că erau pământuri multe, pustii, goale, rămase de la grofi... și-au adus oameni săraci și i-au stabilit în zona aia... E, și în 1940, când au venit autoritățile maghiare, acolo s-a produs un fenomen din ăsta tragic, da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]