5,590 matches
-
insolitul situației. Trebuie să recunoaștem că e destul de neobișnuit ca locul nașterii să lipsescă dintr-o biografie: asocierea dintre dată și loc e atît de puternică (în istoria literară ca și în formularele birocratice), încît absența se cere cel puțin marcată, justificată, explicată. Insuficiența datelor despre autor, incertitudinea asupra locului nașterii nu sînt rațiuni suficiente pentru o absență totală. Aceasta se datora de fapt uneia dintre cele mai răspîndite manifestări ale cenzurii din deceniile trecute: interdicția de a menționa toponime din
Din stilistica cenzurii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17283_a_18608]
-
fost dublată cu o alta, cea a eroului Zam și a frumoasei Julina, o operă originală compusă de Nicu Alifantis pe un libret scris de Gârbea într-o limbă inventată. De fapt, muzica spectacolului este un spectacol în sine: senzuală, marcată uneori de discontinuități, ruperi de ritm, sugerînd o călătorie construită pe o temă cu variațiuni, o călătorie nărăvașă, o aventură printr-o lume zbuciumată, dominată însă de iubire, mai mult decît de instincte, cum se întîmplă pe scenă. Pentru trupa
La iepurele mort by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17376_a_18701]
-
cu alte accente. Mărturisesc cinstit că mi-am amintit cu nostalgie de o intens poetică versiune din trecut. Am preferat valsurile cu ambiguitatea jocului între eleganță și gravitate - parfum de vals mai degrabă decât piruetă pe parchet. Viziune personală frapantă, marcată puternic de angoasele și nevrozele timpului nostru, bravură cutezătoare, densitate și rupturi; aștepți crispat momentele de liniște interioară în care Dan Grigore își îngăduie sieși să cânte în demitente atât de frumos cum știe. Un refuz categoric al calofiliei? Un
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
și cînd n-ar fi fost. Chiar dacă Orestia poate să nu fie cel mai rotund spectacol al lui Silviu Purcărete, el are o marcă, o emblemă, o ștacheta sub care nu poate coborî și care ar fi trebuit, zic eu, marcată. Alți trei actori cred că ar fi intrat în discuție pentru această competiție: Într-o stagiune destul de amestecata, destul de densă la niște capitole și rarefiata la altele, propunerile pentru nominalizări conduc, în mare parte, spre niște clarificări valorice. De discutat
Cel mai..., cea mai..., cei mai... by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18104_a_19429]
-
comersant, apropitar și căpitan în gvarda civică" (Caragiale, O noapte furtunoasa). Cetățean are și o istorie politică mai recentă: ar merita să fie urmărită folosirea lui în perioada comunistă, semnificativă inclusiv prin faptul că servea la a evita deopotrivă termenii marcați domn și tovarăș; apoi uzul curent, global, din aceeași perioadă - "în vaste manifestații populare, la care au participat milioane de cetățeni ai României" ("Steaua", 1, 1982, 2); în fine, folosirea lui de către Ceaușescu însuși, de la formulele de adresare din discursurile
Ca simplu cetătean... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17466_a_18791]
-
lui 1996, valențele uimitoare ale civismului latent, concertarea energiilor partinice de centru-dreapta, de dreapta, presa, toate aceste segmente vitale ale redemocratizării vor oferi, ănaintea alegerilor, surpriză scontata. Și, pentru că veni vorba de presă... Evident, avem an vedere nu presă aservita, marcat, vechilor structuri comuniste și securiste, ci presă realmente convinsă că România contemporană nu poate ieși la liman decât an absența fardului comunist. Să nu-și dea seama, oare, aceasta presă de mare forță persuasiva că, mai ales după alegerile net
Înapoi, la comunism? by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17479_a_18804]
-
an viața, ca an istorie - motivațiile explicite și implicite. Nouă traducere propusă are meritul de a simplifica, de a apropia textul de vocabularul zilei de azi. Șanț replici care șochează și impresionează, șanț cuvinte care șochează prin amprenta lor prea marcat contemporană, global am avut senzația că poezia sumbră a textului se scurge adeseori printre cuvinte. Al doilea merit al montării este coerentă imaginilor și a muzicii, organicitatea propunerii regizorale an raport cu textul. Marea oglindă din decorul lui Horațiu Mihaiu
Superstitii si preziceri by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/17470_a_18795]
-
ași comercializeză săngele, aceasta ănseamnă că poezia se mulează pe viață imediată, ca participa la existența materiei, așa cum un organ participa la existența trupului. Poetul ași exploatează propria existența fizică, și-o pune an scenă cu ajutorul unei recuzite senzoriale bine marcate: "Singurătatea/ n-a obosit anca să se cațere pe trupul meu pofticios/ cercuri negre și roșii se unesc an sudoarea flamandului monolog/ cu care sper anca să pot trece dintr-o lume an altă/ nu gratuit desigur nu fără remușcări
Lirism biologic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17497_a_18822]
-
1980, Reviste literare conduse de Liviu Rebreanu, Minerva 1985, Revista Jurnalul literar, Timpul, 1999, al sutelor de pagini de istorie literară publicate prin reviste și, aflăm acum, al unor volume de sertar ce ași așteaptă editorii - a avut un destin marcat dureros de istoria secolului: refugiu, detenție, marginalizare. Refugiat an 1940 la București, unde și-a continuat studiile și activitatea publicistica ăncepute la Oradea, Nae Antonescu i-a cunoscut pe Iuliu Maniu și Ion Mihalache și s-a ănscris an PNȚ
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17491_a_18816]
-
arată în ce măsură toți dictatorii din lume seamănă între ei, fără ca reflexul artistic al preferințelor lor să varieze în mod semnificativ". Figurativul e preferat de totalitarism stilizării sau abstracțiunii, întrucît el împiedica extinderea zonei interpretabile. Prin mijlocirea unor mărci iconice, clar marcate, arta poate fi mai ușor supravegheată și dirijata: "Autoritățile comuniste sau cele fasciste și-au dat repede seama că mișcarea culturală începută în Europa o dată cu romantismul, accentuată o dată cu ăarta pentru artă și cu proclamarea autonomiei esteticului, reprezenta principalul adversar teoretic
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]
-
sau a altuia, întemeiat pe convingerea că numai bine sau numai rău sunt puțini care au făcut. Aproape nimeni.Își judecă nuanțat contemporanii și avem câteodată surpriza de a asista, în scrierile lui, la reabilitări măcar parțiale ale unor personaje marcate îndeobște negativ. A cunoscut îndeaproape și poate vorbi cu înțelegere, de pildă, despre drama unui Ion Vitner, cărturarul trezit prea târziu din somnul dogmatic. Girase proletcultismul, îl exaltase pe D. Th. Neculuță, văzuse în Eminescu și Caragiale exponenți ideologici ai
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
zonele respective, să circule cu maximă atenție, să folosească rutele ocolitoare și să respecte semnalele polițiștilor rutieri aflați în trafic pentru devierea acestuia. Pietonii au obligația să circule numai pe trotuare, traversarea străzii să o facă pe la locurile semnalizate și marcate corespunzător ori la culoarea verde a semaforului electric și numai după ce sunt siguri că intenția lor de traversare a fost observată de către șoferi.
Trafic restricționat în mai multe zone ale Capitalei în weekend by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/25619_a_26944]
-
și transmite mai departe amintirea, ca o constantă a mentalității naționale și aspirație a generațiilor viitoare. De aceea, nimic altceva nu pare a-și putea revendica cu mai mult temei, cel puțin până acum, demnitatea de a fi considerată și marcată, în consecință, drept Ziua națională a României, decât 1 Decembrie (1918)! Citește și:
Cu ce zile a concurat 1 Decembrie ca să ajungă sărbătoare naţională () [Corola-journal/Journalistic/24344_a_25669]
-
Gheorghe Grigurcu În orice caz versurile lui Ion Cristofor n-ar fi adecvate pentru a ilustra teza conform căreia poezia ar lua naștere cum o compensație a unui deficit de vitalitate. Dimpotrivă, ele sînt expresia unei vitalități bine marcate, a adaptării subiectului la un real ale cărui provocări le acceptă nu doar printr-o varietate de reacții stenice, ci și prin îndemnul la contragerea sa în imagini. Dacă la alți barzi existențialul e măsurat prin rezerve, refuzuri, interogații, aici
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
abuzul de ghilimele (pentru a indica o lectură ironică), sau de semne de exclamație (prin care se impune o intonație pueril afectiva) devine obositor; lucrul e cu atît mai evident cînd este vorba de un mijloc prea simplu, rudimentar. Oralitatea marcată ostentativ e una manierista și inutilă, care nu aduce în stilul scris mai mult sens. De fapt, orice mijloc de transpunere în scris a oralității rămîne interesant și eficient doar dacă e folosit cu zgîrcenie.
Articolu' by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/18196_a_19521]
-
acidentelor rutiere în Capitală. O treime din aceste accidente sunt produse din cauza pietonilor care traversează neregulamentar. în urma analizelor făcute, Brigadă Rutieră a Capitalei organizează, miercuri, o acțiune preventivă în aceste puncte, pentru a determina pietonii să traverseze doar prin locurile marcate. Cele 17 ,,puncte negre'': - Șoseaua București - Ploiești, zona Pasajului Băneasa (unde anul trecut au avut loc cinci accidente în care o persoană a murit și alte patru au fost rănite grav); - Șoseaua Colentina nr. 2 - zona Bucur Obor (unde s-
Accidentele rutiere, identificate în 17 ,,puncte negre'' din Capitală by Rusea Ramona () [Corola-journal/Journalistic/22247_a_23572]
-
mai are rost: sînt genuri sau autori față de care aveți rezerve? întrebarea are rost. Eu cred că unii autori sînt intraductibili și eu la tipul acesta de autori nu m-aș hazarda. Adică autori care au o dominantă argotică foarte marcată, deși asta încă s-ar mai rezolva. Apoi autori cu o dominantă, cum s-o numesc, dialectal-țărănească, adică romane scrise în patois sau care au foarte mult patois. Eu nu văd cum s-ar putea rezolva asta: să traduc acel
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
penale, ci datorită faptului că interese oculte, conspirații mondiale și alte asemenea enormități ar acționa, cu maximă eficiență, atît împotriva lui Brâncuși, cît și împotriva bietei noastre țărișoare. Sînt, pe parcursul acestui interviu sub orice nivel intelectual sau, mai exact spus, marcat fundamental de povara arierării senile, momente pe care Grid Modorcea însuși încearcă să le dreagă din mers: ,,jdanovista" Ana Pauker, așa cum apare ea alintată de ziaristul român, este coafarea evidentă și stîngace a jidancei Ana Pauker, cum o invocă, de
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
curente. Am mai vorbit, de altfel, despre existența, în româna de azi, a unui stil colocvial dominat de distanțarea metatextuală, de spiritul ludic și umoristic. El se caracterizează prin puternice trăsături de oralitate, dar și prin "reciclarea" unui material lingvistic marcat, aparținînd altor registre (arhaisme, regionalisme, neologisme de ultimă oră), ca și prin apelul intertextual continuu la citate, aluzii și parafraze. La nivel lexical, rezultatul acestei tendințe e specializarea ironică a unor cuvinte - plod, odraslă, june, amor, amic, politichie, muzichie etc.
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
permanență, în stilu-i deja cunoscut" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000); într-un alt exemplu, alături de dativul posesiv găsim și forma veche a prepoziției pe: "o societate non-profit, cică, pre numele-i Consorțiul Pro-Arieșeni" (AC 27, 1999, 3). Destul de puternic marcate stilistic sînt și schimbările de topică, modificările ordinii tipice a cuvintelor, inversările arhaice. Mai multe exemple - culese în ultima vreme din periodice diferite dar din rubrici asemănătoare (de informații de culise, pentru tineret, din muzică, sport, din viața vedetelor etc.
"A sa cronică..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16803_a_18128]
-
a lui rărunchi: e folosit în Muntenia și în sudul Dobrogei, în timp ce plămîn domină în restul țării (cf. S. Pușcariu, Limba română). Plămîn a devenit termen neutru în limba standard, iar bojoc a rămas un cuvînt popular, chiar mai puternic marcat decît rărunchi, mai ales în expresii ca a-și vărsa bojocii, a se umfla în bojogi etc. Și bojoci e folosit astăzi în expresii care indică intensitatea, mai ales în complemente ale unor verbe ca a striga, a țipa. Și
"Din toți rărunchii"; "din toți bojocii" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16931_a_18256]
-
conservă și în noile lucrări aceste dominante, aducîndu-le însă în simultaneitate. Dacă e să identificăm o continuitate fermă, atunci ea este una structurală, a tensiunilor subterane, iar dacă încercăm o evaluare a elementelor noi, latente pînă acum sau doar insuficient marcate, acestea pot fi găsite în aspirația către sinteză, către echilibrarea energiilor și către împăcarea contrariilor. Natură feminină prin tipul de sensibilitate, prin devoalarea afectelor, prin nostalgia germinativă și prin enormele viziuni embrionare, pictorul manifestă simultan și un autoritarism falocrat, un
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
către împăcarea contrariilor. Natură feminină prin tipul de sensibilitate, prin devoalarea afectelor, prin nostalgia germinativă și prin enormele viziuni embrionare, pictorul manifestă simultan și un autoritarism falocrat, un simț enorm al posesiunii virile. Formele închise, construcțiile monumentale cu sens ascensional marcat, nucleele dure ale majorității compozițiilor, trimit invariabil către ordine, în general, și către ordine cerebrală și exercițiu volitiv, în particular. în jurul sau înlăuntrul acestui ax explicit (al unei masculinități asumate fără echivoc) a cărui formă este invariabil rectangulară sau ovulară
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
literare a acesteia este falsă. Cărți la fel de multe se publicau și înainte de război, numai că odată cu trecerea timpului s-a produs o selecție, pe care Ion Rotaru a găsit-o gata făcută. Pe de altă parte, literatura română contemporană, așa marcată cum este de efortul supraviețuirii în timpul comunismului, cuprinde numeroase texte de o valoare excepțională, pe care trebuie doar să știi să le vezi. Un istoric literar lipsit de entuziasm față de literatura română contemporană și exasperat de răspunderea pe care și-
Ceva care seamănă cu o istorie a literaturii by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16996_a_18321]
-
și simplității, pe de alta, imaginea unei inflorescențe somptuoase a iubirii. O ambiguitate ce ilustrează pornirile antitetice ale ființei omenești, porniri prezente și în creația poetului de care ne ocupăm. Deoarece Nicolae Ionel este, vădit, un poet dual. E bine marcată năzuința sa de homo religiosus, nu lipsit însă de orgoliu, care voiește a propune o Carte analoagă Tablelor Legii: "Cum Tablele Legii/ muntele-n tunet/ și-n foc zguduind -/ o Carte ridic/ pe cer și-n popor, care vie și
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]