5,147 matches
-
fericită, am descoperit în arhiva teologului și istoricului Velicu Dudu, din București, încă o traducere a lui Ion Pillat, necunoscută până acum, din opera lui Kazimierz Wierzynski (1894-1969), notabil poet al literaturii polone. Poezia Wawel, scrisă cu prilejul înhumării rămășițelor mareșalului Josef Pilsudski (1867-1925) în cripta catedralei Castelului Wawel, acolo unde aveau acces numai regii, se constituie într-un elogiu absolut adus unui simbol inconfundabil al libertății popoarelor din răsăritul Europei: Kazimir Wierzynski Wawel - Intrarea rămășițelor lui Pilsudski în cripta Regilor
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
citită la festivalul de la Ateneul Român de dșomnulț Pop Marțian de la Teatrul Național î Dudu. Cred, cu tărie, că traducerea nu s-a făcut din limba polonă, cum susține Velicu Dudu, ci după o redacție franceză. Și încă o precizare. Mareșalul Josef Pilsudski, după înfrângerea rușilor pe malul Vistulei, în 1920, a intrat pentru totdeauna în conștiința polonezilor și a Europei; așa se face că această victorie a fost numită Minunea de la Vistula, iar vicecontele dîAbernon o considera a 18-a
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
să se hotărască imediat, dacă vrea să-și salveze tronul, dinastia și, poate chiar, regimul monarhic, dacă vrea să înlăture perspectiva războiului civil, a anarhiei și a prăbușirii țării". Regele se lasă greu, încît Pop i-a mărturisit lui Urdăreanu, mareșalul Palatului, zădărnicia eforturilor sale. Firește, s-a dus la generalul Antonescu, comunicîndu-i rezultatul audienței sale la rege. Antonescu i-a cerut lui Pop o nouă convorbire cu regele pentru a-l determina să se hotărască, întrucît tergiversarea e primejdioasa foarte
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
o atenție critică severă. La o astfel de lectură, cele mai perimate de trecerea timpului mi se par, cum era și de așteptat, cuvîntările ocazionale ale scriitorului, precum cea adresată tinerilor liceeni, ori un răspuns la discursul de mulțumire al Mareșalului Petain către Academia Franceză. Asemenea texte ar putea constitui mai curînd obiect de investigație din perspectiva retoricii elaborării lor, daca traducerea în limba română, destul de artificială și căznita pe alocuri, ar permite-o. "Supraviețuitorul", în acest volum, cel care nu
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
citi în poloneză - să interpretez semantica rigidă sau revărsată în multe componene ale onomasticii. Poate și datorită slavismului bine conservat în limba polonă, pot descifra printre rânduri, oricum impresionist: Kosici (inchizitorul orășelului), Pilsudski (1867-1935, politician și om de stat polonez, mareșal al Poloniei -n.tr.), Kolia Dovjenko (nume tipic rusesc; un băiat de la casa de copii), Isaaac Goldman (ucrainian din Odesa), Grișa (om bun, cu suflet), protopopul Avvakum (fire bisericoasă, blajină), Zolkiewski (hatman). În principiu, numele de femei, înglodate în muncă
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
megalomanul. De la mic la mare, toți așteptam ca, evenimentele neelucidate din decembrie 1989 să aducă urgent evoluția necesară. Ridicarea nivelului de trai era prioritatea care se impunea imediat, dar care, s-a soldat cu un eșec total. La fel ca mareșalul Ion Antonescu, Nicolae Ceaușescu a fost și el împușcat, tot de comuniști. Amândoi au fost îngropați în locuri neștiute. Gloanțele acelor asasinate politice s-au abătut, într-un târziu, asupra propriului popor nevinovat. Conspiratorii nu au suferit cu nimic. Din
Opriți măcelul. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_228]
-
Axa latină în Europa meridionala, destinată să înfrîneze expansiunea Germaniei..." Oricum, nemții vor prinde de veste (11 servicii secrete în România acelor vremuri) și îi vor întocmi lui Mihai Antonescu un dosar voluminos; iar Hitler în persoana îi va cere mareșalului Antonescu, ritos, să-l înlăture din funcții pe cel în cauză (fără efect, doar un scurt, diplomatic "concediu medical"). Ca să nu mai vorbim de faptul că toți emisarii plecați, în secret prin diferite locuri, au dobîndit actele de voiaj, necesare
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
urma procedurile constituționale, dacă și când forțe politice românești responsabile se unesc spre a stărui și pregăti un regim mai reprezentativ". an consecință, după ce s-a sfătuit cu Opoziția și cu oamenii săi de ăncredere (secretarul sau particular M.Ionnitiu, mareșalul Palatului Negel, Savel Rădulescu și alții) regele Mihai l-a convocat pe premierul Groza și, ăn cadrul unei lungi convorbiri la 20 august 1945, potrivit articolului din Constituția din 1923, reinstalata an drepturi după 23 august 1944, care prevedea că
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
ianuarie 1946. an timpul grevei regale au venit de ăndată presiunile sovietice. Cum regele a comunicat celor trei mari puteri aliate decizia sa, generalul Susnikov, șeful sovietic al Comisiei aliate de control, l-a informat, la 22 octombrie 1945, pe mareșalul Curții, Negel, ca "documentul regelui este ăndreptat direct spre ruperea relațiilor cu guvernul sovietic și arată an mod limpede că regele nu ia de fel an considerare punctul de vedere al URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
de vedere al URSS. El (Susnikov, n.m.) a adăugat că Uniunea Sovietică ar putea rupe relațiile cu România și că, ăn timp ce n-ar socoti pe Suveran direct răspunzător, toți consilierii participanți la redactarea notei sale ar trebui arestați". Mareșalul Curții a adăugat că "orice presiune imaginabila a fost centrată de politicienii F.N.D. și de ruși asupra regelui și a mamei sale, cu amenințări abia voalate asupra sorții lor apropiate și a consilierilor lor", amenintăndu-se cu readucerea pe tron a
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
campaniei împotriva ăcosmopolitiloră, el a condamnat darea în vileag a pseudonimelor literare..." Destui s-au păcălit îngrozitor, judecîndu-l întrutotul eronat: "(Stalin) E uimitor de omenos!" (Romain Rolland - a cărui soție, Maria K., depindea de KGB). Iar alții, cum ar fi mareșalul Uniunii Sovietice, M.N. Tuhacevski, executat în ^37, moare strigînd "Trăiască Stalin!". Ehrenburg recunoaște tardiv: "Dar și la data aceea îmi dădusem seama, însă, ca ordinele de lichidare a vechilor bolșevici sau a comandanților de seamă ai Armatei Roșii pe care
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
lacune. Care conducător de stat, militar fiind, a angajat țară în război fără să încheie un tratat de alianță politică și militară (măcar o convenție militară)? Această gravă eroare, cu ireparabile consecințe, dovedește că generalul devenit ulterior, din august 1944, mareșal, a fost nul ca om politic. El conta pe înțelegerea tacită între conducătorii celor două armate și țări, forțînd mereu simpatia și încrederea lui Hitler, cu ajutorul căruia speră că va obține anularea deciziilor dictatului de la Viena și revenirea Ardealului de
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
cînd armata română a trecut Nistrul, fiind angajată în bătălii istovitoare, cu mari sacrificii omenești, în imensitatea Rusiei, la Stalingrad, cîmpia Calmuca, Crimeea, asta în timp ce Ungaria își prezerva armata. Nu e vorba numai de protestul, în strălucite memorii scrise către mareșal, al șefilor opoziției, Iuliu Maniu și Const. I. Brătianu. E vorba de starea de spirit a tuturor românilor care dezaprobau această politică. Mai ales că din 1942 era limpede pentru toată lumea românească (inclusiv demnitarii regimului Antonescu) că Axa va pierde
Un moment tragic în istoria României by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17588_a_18913]
-
Realitatea Tv (aripa Schwartzenberg) și RTV (televiziunea lui Sebastian Ghiță). Regizorul Florin Iepan a fost prezent la emisiune pentru a povesti despre proiectul filmului documentar Odessa, despre masacrul din octombrie 1941, cănd armata română a ars de vii, din ordinul mareșalului Ion Antonescu, aproape 22.000 de civili ucrainieni, majoritatea evrei. El l-a adus la București pe Mihail Zaslavski, ultimul supraviețuitor al masacrului de la Odessa. “Practic am intrat într-o emisiune la Realitatea Tv și când am ieșit din emisiune
Filmul scindării Realitatea Tv - RTV, realizat pe peliculă de regizorul Florin Iepan - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/24787_a_26112]
-
siguranță doar valorii literare a romanului, ci promovării oficiale), Zaharia Stancu este însă mult mai echilibrat în reacții și nu se amestecă în cherelele literare ale momentului cu pasiunea lui Beniuc. Va beneficia de trecutul său de opozant al dictaturii mareșalului Ion Antonescu, va fi director al Teatrului Național, academician, redactor-șef al revistei „Gazeta literară”, președinte al Uniunii Scriitorilor pînă la moartea sa în 1974. Se evidențiază în „Gazeta literară”, dincolo de poziția sa neabătut de partea realismului socialist, a partinității
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
de abuzuri, torturi, înfometări, și asasinate. Toți deținuții politici au fost ferecați în celule; ferestrele celulelor au fost acoperite cu obloane; cerul s-a închis pentru zecile de mii de condamnați. Dacă unii dintre ei erau arestați încă de pe vremea mareșalului Antonescu, alții, în special unii militari, au fost arestați imediat dupa actul de la 23 August. Cei mai multi deținuți erau însă foști lideri politici ori membri ai vechii elite românești arestați începând cu anul 1948. Cel mai proeminent dintre liderii democrați din
Ioan Ianolide "Întoarcerea la Hristos - Document pentru o lume nouă". In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicholas Dima () [Corola-journal/Journalistic/87_a_60]
-
un șarpe al cunoașterii și al pasiunii e Lucie Alioth- Karadja, care mi-arată mare prietenie. Dar e dubioasă ca idei politice și mă întreb dacă nu face parte din Intelligence Service.”6 Mare mirare să nu fi făcut, de vreme ce mareșalul Antonescu o trimite, în 1944, în lagărul de la Tîrgu-Jiu pentru „activitate dăunătoare intereselor și siguranței Statului”.7 Ar fi fost lucru de tot picant ca Lucia să fi fost chiar spioană, deoarece nu prea avem poete-spioane și nici spioane-poete. În
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
pe bulevard la Piața Arcului de Triumf și se vor deplasa către Piața Victoriei. Polițiștii rutieri recomandă ca rute ocolitoare: Piața Arcului de Triumf — Piața Charles de Gaulle — bd. Aviatorilor — Piața Victoriei; Piața Presei Libere — Piața Montreal — bd. Mărăști — bd. Mareșal Averescu — bd. Ion Mihalache — Piața Victoriei. Pentru toate aceste situații, Brigada Rutieră București solicită conducătorilor de autovehicule să evite deplasarea în zonele respective, să circule cu maximă atenție, să folosească rutele ocolitoare și să respecte semnalele polițiștilor rutieri aflați în
Trafic restricționat în mai multe zone ale Capitalei în weekend by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/25619_a_26944]
-
împotriva P.N.R., apoi P.N.T., atacîndu-i necuviincios pe foștii colegi de partid Iuliu Maniu și Al. Vaida-Voevod (articolele, unele dintre ele, sînt reproduse în antologia d-lui Const. Schifirnet). După 1927 Goga și-a dat seama că mizase eronat acum pe mareșalul Averescu, în timp ce P.N.T., din 1926 de cînd se constituise, devenise al doilea mare partid al țării iar Iuliu Maniu era unul dintre cei mai respectați oameni politici. În precipitările sale, Goga demonstrase a fi un prea mediocru om politic. A
Publicistica lui Goga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18181_a_19506]
-
țară. Oricît de expansionist și crud și acesta, Reichul german era mai puțin înclinat a altera viața noastră spirituală și socială, tradițiile și instituțiile pe care le aveam, tolerîndu-le în virtutea principiului național. E revelatoare în această privință afirmația sintetică a mareșalului polonez E. Rydz-Smigly (citată de Florin Constantiniu, în volumul d-sale, Între Hitler și Stalin (Ed. Danubius, 1991): "Cu germanii riscăm să ne pierdem libertatea noastră, cu rușii se pierde sufletul nostru". Întrucît dinspre Răsărit venea pericolul unei alterări radicale
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
interesîndu-se ce se întîmplase. Dintre toți inșii ce mi se păreau posaci, incomunicabili, doar unul o rupse oarecum pe franțuzește, socotindu-mă vreun urmaș al "banditului" de Napoleon, care ocupase Madridul, la începutul secolului al nouăsprezecelea, punînd la conducere un mareșal de-ai lor... Atîta mi-a trebuit! Să fiu luat drept un stră-stră-nepot al armatelor franceze ce ocupaseră Spania și în care avusese loc primul război de partizani din Europa. Cînd țăranii spanioli îi prindeau pe franțuji, îi despuiau, îi
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
Revoluției, de arhanghelii Dzerjinski și restul... într-o sală, anume, vizitatorii Muzeului ar putea citi reculeși mărturiile acuzaților slăvind cu toții regimul sever, nemilos însă cu odraslele răsfățate... Punînd o fisă, ai auzi la aparat și una din frazele istorice ale mareșalului Tuhacevski, căit...
Inchiziția by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16789_a_18114]
-
intrat în război. Și, apoi, era vag și sporadic informat, dar drept la decizie n-avea deloc. În tot timpul războiului, Regina mamă s-a ocupat cu oficii de asistență sanitară pe lîngă spitalele pline cu răniți, intervenea pe lîngă mareșal, pentru ocrotirea evreilor de persecuții, se zbătea pentru alinarea cumplitelor suferințe abătute asupra oamenilor. Treptat, pe măsură ce, din dispoziția expresă a mareșalului, armatele române se înfundau în imensitatea Rusiei, starea de spirit în țară devenise ostilă acestei aventuri păgubitoare. Iar Regele
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
Regina mamă s-a ocupat cu oficii de asistență sanitară pe lîngă spitalele pline cu răniți, intervenea pe lîngă mareșal, pentru ocrotirea evreilor de persecuții, se zbătea pentru alinarea cumplitelor suferințe abătute asupra oamenilor. Treptat, pe măsură ce, din dispoziția expresă a mareșalului, armatele române se înfundau în imensitatea Rusiei, starea de spirit în țară devenise ostilă acestei aventuri păgubitoare. Iar Regele Mihai și mama lui erau cu strășnicie supravegheați, convorbirile telefonice le erau interceptate și conținutul lor (ca și al convorbirilor între
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]
-
Rusiei, starea de spirit în țară devenise ostilă acestei aventuri păgubitoare. Iar Regele Mihai și mama lui erau cu strășnicie supravegheați, convorbirile telefonice le erau interceptate și conținutul lor (ca și al convorbirilor între ei) comunicate Serviciului Secret și chiar mareșalului. Erau rău privite conversațiile lor particulare în limba engleză și raportată ascultarea posturilor de radio englezești. Dar numai de la aceste posturi de radio mai putea afla Regina mamă vești despre familia ei din nou desțărată. Cum era evident că, în ciuda
Un destin tragic (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16842_a_18167]