1,061 matches
-
de-a doua campanii - second opium war, în south China sea 1857 - 1859) pe care ne-a oferit-o cadou. Cu întreaga familie, îmbarcați în două mașini, am făcut o excursie la Stone Forest unde am fost întâmpinați de o maree de lume - în mood - de Sărbătoare. The Spring Festival - este acum pe sfârșite; Nick ne părăsește chiar mâine iar noi mai rămânem ( cu copiii, la soare și la aer ceva mai curat decât în Beijing) pentru încă 2 săptămâni. Astfel
My trip to China. In: Editura Destine Literare by JULIA DEACONU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_267]
-
gata cu abisurile infra și sub conștiente/ mările lor de nămol le sublimez în hiperproduse noetice/ Am depășit cultura larvelor de fluturi lăudători/ în urma mea, o paragină plină de specii expirate/ blocate în carapacea de chitină conceptuală/ Am depășit atavica maree instinctiv lacrimală/ sunt pe celălalt mal e curat e răcoare/ Am ajuns în fine la mine/ un turn înalt peste natură/ Sunt în sfânta sfintelor, miezul creierului,/ în programul central,/ mă bălăcesc ca o navetă spațială beată/ în propriul meu
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
sunetele instrumentului pe care Încearcă să-l acordeze meșterul modern, prinde și fiecare dintre Întrebările preotului și, chiar si răspunsurile unui diacon ce a trăit În urmă cu opt sute de ani. Apoi, pogoară toții imnii aceia de slavă, vuiesc precum mareea unui ocean. Lumină lumânărilor purtate de miresele lui Iisus, este palida că oricare sfântă. Sunt acolo, nevăzute, În mănăstire, călugărițe care au jurat castitate, sunt și tinere și bătrâne, dar mai sunt și ele, domnițele și jupânesele; tot femei fără
Vara Leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/99_a_392]
-
Ca și graba cu care, imediat după 1961, când a putut din nou semna cu numele lui, a risipit prin reviste alte poezii ejusdem farinae și care au intrat, vai, destule, în sumarul volumului său de debut din 1964, Cartea mareelor. De ce a continuat, și după ce s-a consacrat și a putut călători în străinătate, să dea informații despre scriitori din țară și din afară e greu de spus. Mai ales că între timp se remarcase prin atitudini curajoase și neechivoce
„Păunescu a făcut (rău) cât jumătate din Securitate“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4090_a_5415]
-
fost transportate la un centru de specialitate pentru a li se acorda tratament adecvat. Evenimentul care a avut loc în weekend este mult mai mic comparativ cu ce s-a întâmplat în urmă cu mai bine de două decenii. Atunci, mareea neagră produsă de petrolierul Exxon Valdez a dus și la moartea a 25.000 de păsări marine, 2.800 vidre de mare, 300 de foci și 250 de vulturi pleșuvi. Acest dezastru de mediu a fost dublat de o deteriorare
Dezastru ecologic. Scurgere de petrol în apă după ce a avut loc un accident grav by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/40369_a_41694]
-
A EROINEI NOASTRE, FRUMOASA REGINA A ROMÂNIEI MARI!, de Gigi Stanciu , publicat în Ediția nr. 1764 din 30 octombrie 2015. http://english.agonia.net/index.php/poetry/13995884/Dark vision Jos la mare, unde valurile sălbatice plâng, Acolo unde cele zece maree se ridică din adânc , Am întâlnit un om singuratic, cu o fată de fantomă Și l-am întrebat de calea spre tristă coasta a mării Acolo unde dragostea mea s- a pierdut, Dar niciun cuvânt nu mi- a spus omul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
am văzut o întindere vastă de pământ Unde lebedele de zăpadă/albe că zăpadă roiau pe țărmurile tăcute, ... Citește mai mult http://english.agonia.net/index.php/poetry/13995884/Dark visionJos la mare, unde valurile sălbatice plâng,Acolo unde cele zece maree se ridică din adânc ,Am întâlnit un om singuratic, cu o fată de fantomăși l-am intrebat de calea spre tristă coasta a măriiAcolo unde dragostea mea s- a pierdut,Dar niciun cuvânt nu mi- a spus omul palid,Doar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
http://english.agonia.net/index.php/poetry/13995884/Dark vision Jos la mare, unde valurile sălbatice plâng, Acolo unde cele zece maree se ridică din adânc , Am întâlnit un om singuratic, cu o față de fantomă Și l-am întrebat de calea spre trista coastă a mării Acolo unde dragostea mea s- a pierdut, Dar niciun cuvânt nu mi- a spus omul palid
DE ZIUA REGINEI MARIA UN COPIL A TRADUS DIN ENGLEZĂ ÎN ROMÂNĂ O POEZIE A EROINEI NOASTRE, FRUMOASA REGINĂ A ROMÂNIEI MARI! de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384629_a_385958]
-
și nefastul fenomen n-ar mai fi avut loc. Din păcate, s-a întâmplat!.. Îngrozitorul calvar a curs sfâșietor de dureros cu tineri morți și răniți, arși și intoxicați pe dinăuntru și pe dinafară. Coșmarul s-a transformat într-o maree de lavă, scursă în sufletele mulțimii... Sub această dureroasă curgere, sufletele cetățenilor țării au căpătat culoarea de tăcere a lumânărilor și rugăciunilor stropite cu lacrimi...Implorau readucerea la viață a nefericitelor victime...Dar sufletele încremenite în tăcere și rugăciuni s-
XARTOFUL FIERBINTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1777 din 12 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383058_a_384387]
-
-i epavă,/ Nețărmurire, fii a nopții lavă,/ Îndură-te, salvează-mi Poesia!// La țărmul meu a înflorit tăcerea (n.n. magnific vers),/ Pe malul tău tristețea-și varsă fierea:/ Prefă-mi-te în fluviu fără unde!// Ce-i dragostea? Călătorie mută?/ Maree, cataclism, dulce cucută?/ Sub pleoapa Lunii visul se ascunde!’’. Fascinanta galaxie de imagini poetice, sarabanda metaforelor fugoase este, însă, paradoxal, subminată de perfecțiunea tehnică a versurilor, de curgerea lor mecanică. Gravura lui Cesare Ripa, de pe pagina din stânga Sonetului LXXV, are
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
dintr-o dată, parcă răzgândindu-se. — Noi suntem, Într-adevăr, pierduți, dar mai e o speranță, pentru ceilalți, continuă el agitat. E o corabie, jos, În port. Dacă Ospitalierii mai izbutesc să țină parapetul preț de un ceas, până când se ridică mareea... — Norocul nu ne era scris În stele, frate. Dar poate că ai dreptate, să mai aruncăm o dată zarurile... răspunse bărbatul așezat la masă, arătând spre o casetă Întărită cu balamale de fier, care se afla deschisă pe podea. Grăbit, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Îngrozită care se Îndrepta spre locul de debarcare. La capătul unui coborâș, zăriră portul interior, ocrotit de un zid aflat Încă În picioare. Era acolo o corabie, așa cum nădăjduiseră. O galeră neagră, Înclinată spre tribord, cu chila atingând fundul, din pricina mareei scăzute Încă. Pe vela strânsă pe lângă catarg se deslușea roșul crucii. La pupa flutura un stindard negru, abia estompat de albul unui cap de mort. O mișcare convulsivă Însuflețea puntea. Pe podeaua de scânduri, Întreg echipajul, Înarmat, era pregătit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În tăcere, cu ochii măriți de teamă. — Un avantaj de o oră, zise Încă o dată Veniero. Apoi, Îți vei putea relua urmărirea. O corabie a ordinului ne așteaptă pe coastă. E lună plină, drumul până la țărm e deschis. La schimbarea mareei vom părăsi Toscana. Dante nu izbutea să Își dezlipească ochii de templier. Poate că privirea diavolului era cea care Îi transpărea din pupile. Lângă dânsul, chipul Antiliei se apropiase, patru ochi care Îl priveau cu fermitate. Fu cuprins de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Trupuri toropite sub soarele arzător Într-o moarte aparentă trădîndu-și În exterior rîvna neobosită a glandelor. Poate că se mai află În rai, legănați Într-o dulce inconștiență și șarpele nu le-a Învățat Încă gustul fricii și al rușinii. Maree de limfe se umflă ca aburii fierbinți Într-o baie turcească și bărbații se Întorc cu fața În jos și se deșartă, cuprinși de un fior epileptic, În nisipul care șterge toate urmele. Țărm de nerăbdare, de pîndă, de așteptare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
lumină rătăcită, depărtată și totuși apropiată, lumina unei zile cu soare, lumina vieții și a limpezimii? La Început fusese sineliul bolții cerului, depărtat, străluminat se seninul dinlăuntrul său, de deasupra capului său, azuriul potolit al mării liniștite și limpezi de după maree; apoi zări În sineliul blînd al cerului cîțiva nori alburii, ce n-aduceau nici a miei, nici a cireadă, albă cireadă cerească păscînd, ci doar a fuioare de lînă albă plutind pe mareea azurie a bolții cerului, atît cît ochiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
potolit al mării liniștite și limpezi de după maree; apoi zări În sineliul blînd al cerului cîțiva nori alburii, ce n-aduceau nici a miei, nici a cireadă, albă cireadă cerească păscînd, ci doar a fuioare de lînă albă plutind pe mareea azurie a bolții cerului, atît cît ochiul să nu se Îndoiască de albastrul cerului, atît cît sufletul să nu aibă năluciri. Ci aceea era cu siguranță lumina zilei lui Dumnezeu, căci aceea fusese cu siguranță lumina senină a cerului ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
pleoapele bine oblonite. Buimac de preaplinul luminii și de cîte alte miresme, la hotarul dintre trezie și amorțeală, asculta rugăciunile și cîntările pelerinilor, corul angelic al vocilor de copii și țiuitul instrumentelor, cu gemetele țiterei și jalea flautului, Înotînd În mareea cîntărilor care veneau În șuvoi, În sunetele trîmbițelor care tot dădeau de veste. Scăldat mereu de alte și alte voci, de larma mulțimii, de bocete și plînsete, de blesteme și rugi, purtat pe aripile a mereu alte izuri, de izul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Își aminti de dulcele nume al Priskăi, iar trupul fu brusc scăldat de desfătare, Încît văzduhul se Înmiresmă de adierea trandafirilor. Oh, ce bucurie! Și doar amintirea trupului ei și a sufletului ei În acel ceas de tihnă, În acea maree de extaz, atunci, la porțile palatului, cînd vacarmul mulțimii Încetase, iar scîrțîitul carului Încremenise, și cînd În suflet i se crestase dulcele nume al Priskăi, iar În nări avea mireasma trandafirilor, În acel ceas, aflat iarăși În negura grotei, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
se Întîmplă să existe Însă momente de scădere, iar cînd te ating de aproape, totul se vede mai negru. Veți vedea că don Federico Își revine, fiindcă e mai tare decît credem noi toți. Profesorul nega În șoaptă. — Este precum mareea, știți dumneavoastră? zicea el transpus. Barbaria, vreau să spun. Se duce și te crezi În siguranță, dar se Întoarce mereu, se Întoarce mereu... și ne Îneacă. Eu văd asta În fiecare zi la institut. Doamne, apără-mă și păzește-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
care ele vor putea fi stocate. Biomasa va fi greu de dezvoltat la scară mare, în afara posibilității - foarte importantă, de altfel - ca ea să-și găsească utilizarea în alimentarea automobilelor particulare. Celelalte surse de energii naturale îgeotermia, energia valurilor, a mareelor) par incapabile să răspundă unei cereri semnificative. în sfârșit, fuziunea termonucleară, singura ce ar putea reprezenta o sursă cvasinelimitată, cu siguranță nu va fi practicabilă mai devreme de sfârșitul secolului XXI. Privind lucrurile în ansamblu, energia va fi din ce în ce mai costisitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
imprecisă a străzilor pustii doar iluminatul public slab pe care nimeni nu-și aminti să-l readucă la normalul din fiecare noapte. Vom afla până la ce punct trăia orașul când întunecimile intense ale cerului vor începe să se dizolve în mareea domoală de albastru profund pe care o vedere bună ar putea deja s-o distingă urcând de la orizont, atunci se va vedea dacă bărbații și femeile care locuiesc în apartamentele din aceste clădiri vor pleca la serviciul lor, dacă primele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
eroul etern, identificându-se cu lupul de mare de la prova unei galere vikinge, cu Roland și Horațiu, cu Sir Nigel și Ted Cory, frecat și despuiat la piele și aruncat din propria voință În hăul dintre valuri, luptându-se cu mareea, auzind de departe tunetul aplauzelor... la urmă Învinețit și obosit, dar Încă nelăsându-se placat, mișcându-se În cercuri, răsucindu-se, schimbând pasul, Împingându-și adversarul cu cotul... aruncându-se pe burtă dincolo de buturile celor de la Groton, ținut de picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Wheeler Wilcox și vei pufni În râs. Dar ascultă: „Asta-i Înțelepciunea: iubește și trăiește, Acceptă ce destinul (sau zeii)-ți hărăzește, Și Întrebări nu pune, nu te ruga fierbinte, Sărută-i numai gura, cosița-i dulce simte, A patimii maree salut-o și o curmă, Să ai, să ții - dar și să știi renunța la urmă.“ AMORY: Dar noi n-am avut. ROSALIND: Amory, sunt a ta, știi o bine. Au existat momente, În lunile trecute, când aș fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Un glas din ceruri cere: - Dacă Ai face-oglinzile să tacă? Din somn, din stofă sar deștept, Smulg fierul scurt, îl duc la piept. La țărmul apelor de gală Strig hidra mea, chilocefală: - Întemnițate William, Cast hidrofil, te așteptam Să treci, maree, din oglindă În luna frunții, să te-aprindă; Student stufos, Bostonian, Cețoase Wilson William, Îți jur, ar face-o bună mină Spini șase-n pielea ta marină! (De șase ori, în ape grele Sting fier aprins, până-n prăsele; Fulger cedat
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
rodind veșnicii în altare de iasca ruga întoarsă pe dos în troițe de roua cruce înfiptă-n genuni și despicata în două pe avers zeu de ceară întemnițat în uitare pe revers zee căzută-n păcat cerșind indurare de asupra mareee de fluturi năvălind dinspre șocuri jos mirifice fire de vis - mucegăite brelocuri... Referință Bibliografica: Amuleta de poet / George Nicolae Podișor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor
AMULETĂ DE POET de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361543_a_362872]