1,643 matches
-
nu o distruge, se poate transforma totul în ceva bun. Jumăte-jumăte. Este un moment ca o ruletă rusească”, afirmă artistul. În licitația de la Artmark, opera sa Christ este estimată la7.000 - 12.000 de euro. Ștefan Pelmuș, Conversație la Balcic Margarete de Constantin Piliuță (1929, Botoșani - 2003, București) este datat 1973 și evaluat la 1.500 - 2.500 de euro. Piliuță și-a construit identitatea artistică prin fermitatea desenului, construirea unei lumi aerate și prin multă ironie și umor. De același
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
schițe în tuș, acuarelă, laviu și tempera premergătoare unor compoziții pictate de artistul care „ A vrut să deseneze mai frumos decât Leonardo”. Spicuim la întâmplare: Autoportret (1.200 euro), Studiu la Peisaj din Saint Tropez (1.300 euro), Vas cu margarete și gălbenele (1.200 euro), Studiu la „Nud în fotoliu verde” pentru lucrarea din Colecția Dumitru Dumitrescu (1.300 euro), Cămașa albă (1.500 euro). Creația japonizantă a lui Samuel Mützner (1884-1959) este reprezentată prin două opere, Okami-san și Okiya
O licitație incitantă la Ara Art: Ion Țuculescu, Theodor Pallady, Horia Bernea… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105913_a_107205]
-
al colecțiilor picturilor bavareze și, de asemenea, a avut funcția de manager al Hypo-Kunsthalle, o parte a Fundației Culturale Hypo din Munchen. El a fost al șaselea dintre cei șapte copii ai AȘ Friedrich, Prinț de Hohenzollern și ASR Prințesa Margarete, fiica regelui Friedrich August III din Saxonia și Arhiducesa Luise Austria. A fost cumnatul Regelui Suediei. Prințul Johann Georg HSH Carl Leopold Eitel Friedrich-Meinrad Maria Hubertus Mihai de Hohenzollern să născut la Sigmaringen, la 31 iulie 1932. El s-a
Doliu în familia regală din România. Principele Johann Georg Michael de Hohenzollern a murit by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103151_a_104443]
-
comunismului în România, în decembrie 1989, Principesa Sofia a părăsit Statele Unite și s-a întors la casa familiei din Elveția, pentru a-și ajuta tatăl. A jucat un rol important în consolidarea Secretariatului de la Versoix, alături de sora ei, Principesa Moștenitoare Margareta. În ianuarie 1990, Principesa Sofia și Principesa Margareta au pășit pentru prima dată pe pământ românesc. Au descoperit o societate profund marcată de perioada comunistă. Principesele au hotărât să pună bazele Fundației Principesa Margareta a României, pentru a susține proiecte
Weekend la Teatrul Național din București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105553_a_106845]
-
și a luat lecții de canto la pensionul „Lobkovitz” din Viena cu profesoara Marchesi, la București cu profesoara de origine franceză Madame La Kerre și la Paris cu E. Duvernois de la Conservator. A debutat la 14 decembrie 1888 cu rolul „Margaretei” din Faust, de Charles Gounod, pe scena Operei Mari din Paris. La Scala din Milano a jucat pentru prima dată pe 26 decembrie 1890, în rolul Chimenei, din Cidul de Jules Massenet, spectacol la care a asistat însuși Giuseppe Verdi
Patru românce care au făcut istorie în lume - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102245_a_103537]
-
Margarete și cârciumăreseNicolae TonitzaFlorăresei Nicolae VermontPrimăveri Kimon Loghițărăncuță cu fuiorNicolae GrigorescuDrum de țarăIoan AndreescuFetiță blondă Nicolae TonitzaLa MoșiFrancisc Șirato Brățară Gabriella Rivalta din aur, cu decor central emailat Colier din aur Aaron Basha, decorat cu 3 pandantive ornate cu diamante, safire
Bijuterii prețioase, tablouri de colecție și miniaturi de argint. Licitația de Mărțișor by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105774_a_107066]
-
Glasul grav al Margaretei Pâslaru nu lăsa emoțiile să se risipească prea repede. La fel s-a întâmplat și 2009, când aveam senzația că toată Croazeta răsună odată cu o altă voce dramatică, Mirabela Dauer, care se întreba Ce-ar fi marea fără soare... în
Veneția 2015. După mere, în Banat by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101837_a_103129]
-
în Germania, 85051 Ingolstadt, Munchenerstr. 79/1/2, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Str. Ulmului nr. 12, județul Sibiu. 4. Lieb Eva, născută la 16 decembrie 1972 în localitatea Ardud, județul Satu Mare, România, fiica lui Steiger Iosif și Margarete, cu domiciliul actual în Germania, 88250 Weingarten, Dieselstr. 57, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Ardud, str. Nicolae Bălcescu nr. 33, județul Satu Mare. 5. Kaufmann Adriana Maria, născută la 9 mai 1968 în localitatea Arad, județul Arad, România, fiica lui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
Gelnhausen, Ăn der Burgmuhle 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cisnadie, Str. Stejarului bl. 15, ap. 37, județul Sibiu. 118. Weber Richard Helmuth, născut la 9 august 1938 în localitatea Cisnadie, județul Sibiu, România, fiul lui Richard Heinrich și Margarete Helene, cu domiciliul actual în Germania, 63571 Gelnhausen, Ăn der Burgmuhle 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cisnadie, Str. Stejarului bl. 15, ap. 37, județul Sibiu. 119. Duck Werner Franz, născut la 24 august 1957 în localitatea Codlea, județul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
cu domiciliul actual în Germania, 95643 Tirschenreuth, Hochwortstr. 15, cu ultimul domiciliul din România, localitatea Cincu, Str. Livezii nr. 278, județul Brașov. 378. Wolff Gustav, născut la 28 iunie 1927 în localitatea Cincu, județul Brașov, România, fiul lui Gustav și Margarete, cu domiciliul actual în Germania, 95643 Tirschenreuth, Hochwortstr. 15, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cincu, Str. Livezii nr. 278, județul Brașov. 379. Wolff Oskar, născut la 11 iulie 1955 în localitatea Cincu, județul Brașov, România, fiul lui Gustav și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
18, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Bacău, Str. Primăverii, bl. 3, sc. B, ap. 11, et. 3, județul Bacău. 414. Richter Henriette Monika, născută la 7 august 1973 în localitatea Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Kosztner Karl și Margarete, cu domiciliul actual în Germania, 64295, Darmstadt, Odenburgerstr. 61, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Giarmata-Vii, Str. Parcului nr. 33, județul Timiș. 415. Pongracz Franz, născut la 19 mai 1974 în localitatea Zalău, județul Sălaj, România, fiul lui Francisc și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125110_a_126439]
-
să cedeze nici o palmă de pământ românesc Secțiunea 2. Dacii în conștiința lumii Sală Forum (parter) - Hotel Continental Forum - Moderator: Dr. Mihai Zamfir - 1. 15:00-15:15 Valeriu POPOVICI-URSU (Franța): Cel mai vechi popor European 2. 15:15-15:30 Cristian MARGARETA: Afinitatea limbii române cu sanscrita 3. 15:30-15:45 Maria IONESCU: Mihail Kogălniceanu dacolog 4. 15:45-16:00 Alexandru PORTEANU: Românii din Transilvania în primăvara anului 1914. O interesantă intuiție istorică 5. 16:00-16:15 Prof. Constantin CIUREA: Începuturile monetare
PROGRAMUL CELUI DE AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE – ORADEA 2014 de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 by http://confluente.ro/Rexlibris_media_group_1405884261.html [Corola-blog/BlogPost/349119_a_350448]
-
de cetina de brad, Inima de dor se umple,muntele mi-e tare drag, Gândul meu o ia-n galop și în suflet luminează, Văd cum stâncă îndrăzneață cerul îl îmbrățișează, Pe-al ei colț,rupând din cer,stau pitite margarete, Fluturii mi le săruta,că-s gingașe și cochete Și iubirea lor o fură și-o ascund după un nor, Zboara-apoi în flori albastre,lăsând dor în urma lor. Iar izvorul plange-n cale Și se zbate peste pietre,iar în
VRAJA MUNTELUI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1494340390.html [Corola-blog/BlogPost/379452_a_380781]
-
o știm în suflet doar eu și tu. Căci retrăim acum, la senectute Dorințe aprige, din vremi trecute. Se înserează. Iată un Crai Nou! Cuvintele reverberează - ecou. O nouă viață a început timid Din timpul nostru cel fraged și limpid. MARGARETA MARIANA SAIMAC Membră în Liga Scriitorilor din România Referință Bibliografică: ZEFIR / Margareta Mariana Saimac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1844, Anul VI, 18 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Margareta Mariana Saimac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ZEFIR de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/margareta_mariana_saimac_1453122789.html [Corola-blog/BlogPost/380508_a_381837]
-
un special și emoționant “Medalion Margareta Pâslaru” În Duminica Floriilor, de la ora 13.00, la “Medalion Margareta Pâslaru”, românii se pot bucura de un cadou special al TVR 2, pregătit de Irina Negraru. Este vorba de o ediție specială dedicată Margaretei Pâslaru - considerată „artist plurivalent” și recompensată la începutul acestui an de către Uniunea Autorilor si Realizatorilor de Film din România cu premiul de excelență pentru întreaga activitate. La zi de sărbătoare, TVR 2 dedică o ediție specială unei legende vii, artistului
Medalion Margareta Pâslaru, în Duminica Floriilor, la TVR2 (de la ora 13.00) by http://revistaderecenzii.ro/medalion-margareta-paslaru-in-duminica-floriilor-la-tvr2-de-la-ora-13-00/ [Corola-blog/BlogPost/339643_a_340972]
-
-mă de știi să strivești inerții cu mâini nelegate citindu-mi în ochii ce au deplâns rimelați când verde când albastru împăcarea cu sine. singură și ființă ce abil strivita între un da.da și un... nu.nu accepta ofilind margarete înștiințarea de plată. LA POUSSIÈRE POLYMORPHE DE L’AMOUR aime-moi car j’ai reçu en secret tout comme un chien sans maître une libération diabolique. entraîne-moi dans la poussière polymorphe de l’amour en amadouant mă croyance et qu’à
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poeme_franco_romane.html [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
și, cum voia să promoveze, se prefăcu foarte afectat: - Dar, spune-ne, prea iubitule Suprem ce te frământă, că iată, noi nu avem sursele tale de informare, dar suntem îndurerați și ne arde dorința de a-ți fi de folos... - Margareto, adă-mi, dragă, o cafea, că simt că pocnesc dă nervi ce am pă mine acu’! răcni disperat șeful, înainte de a da vreun răspuns. Bă, Costele, băi băiatule, tu știi că ne-o luară alții înainte, că produce și chinezu
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401461689.html [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
dacă nu, doar Jiul o mai ști dă tine! Marș la treabă! Idiotul de Crabstone tresări din somn și începu să aplaude, cum era el obișnuit de tânăr. Nu-l băgă nimeni în seamă... Problemele fiind rezolvate Supremul răcni fericit: - Margareto, fă, dragă, patu’-n birou, că sunt obosit! Peste cinci luni, studiourile Holywood, aflate în fostul deșert Atacuma, devenit acum o vale încântătoare, scoaseră pe piață un film zguduitor cu un puternic mesaj de avertisment. Distribuit în toată lumea, acesta produse
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401461689.html [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
a nefericitului Dulică. Acesta părăsi trist consiliul, având nasul rupt și nici un dinte în gură. Plus niște coaste băgate în plămâni... De undeva, dintr-o debara, răzbăteau și gemetele Supremului, dar nimeni nu le băga în seamă. Din subsol, răcnetele Margaretei nici nu se auzeau. - Băi, trântorilor, dă azi încolo, io conduc! E clară! Prima! Trecem la lucru ca chinezii! Fără filtre, fără căcaturi! Facem nasturi din tot ce ne pică ca material, scoatem litera aia dă tot râsu’ și punem
RĂCIREA GLOBLĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1401461689.html [Corola-blog/BlogPost/342351_a_343680]
-
Zăpezile de altădată”. Un poet fără vârstă, care vine acum cu un nou, fascinant, volum de versuri, în aceeași tinerească, perpetuă căutare de ideal, dizlocând faustic spații mari de abur, umăr la umăr, deasupra lumii celei de toate zilele, cu Margareta lui Bulgakov și îngerii albaștri ai lui Chagall. Vine Lazăr Lădariu, același, și totuși altul, cu „Vecerniile amiezii”, coborând din grădinile sale suspendate, de acolo, de pe culmile orașului, din Edenul său înmiresmat și mereu înlăcrimat în roua ierburilor de leac
LAZĂR LĂDARIU-VECERNIILE AMIEZII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Lazar_ladariu_vecerniile_amiezii.html [Corola-blog/BlogPost/341442_a_342771]
-
pe care-l denumise după titlul cărții sale: Cântecul culorii. Am făcut câteva poze, încercând să prind cât mai multe din cele peste o sută de persoane prezente în acel moment, dar răzlețite în grupuri. Atunci am remarcat prezența doamnei Margaretei Pâslaru și m-am bucurat mult să constat că este aproape neschimbată. Era elegantă, frumoasă și modestă. Un pic mai târziu aveam să o descopăr pe doamna Sanda Țăranu și pe domnul Cristian Țopescu, două persoane pe care le îndrăgesc
CÂNTECUL CULORII LA MIJLOCUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Cantecul_culorii_la_mijlocul_toamnei.html [Corola-blog/BlogPost/356980_a_358309]
-
a primenit veșmântul cam zorit și cam în pripă, A-ncălțat papuci din iarbă, s-a amorezat de soare Și privește înspre ceruri printre cârduri de cocoare. S-a împodobit cu vise, cu arome, cu dantele, Și-a prins în piept margarete și în plete, rândunele. Clipocit de ape limpezi au țâșnit dintre căușe Și își poartă lin spre vale valurile jucăușe. Primăvară, dulce fată, dulce zână de pe plai, Ai sosit în viața mea și acum te rog să stai, Nu pleca
PRIMĂVARA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1460818879.html [Corola-blog/BlogPost/380164_a_381493]
-
unei autentice simțiri românești, pictorița ieșeană redă, pe pânza sa, culorile vii ale florilor plaiurilor natale. Astfel sunt ilustrate: „Imortele” (Nemuritoarele), „Floarea Soarelui”, „Maci imperiali”(1,2...), „Bujori”, „Crizantemă”, „Anemone”, „Flori de câmp”, „Trandafiri roșii”, „Dumitrițe în vas de lut”, „Margarete albe”, „Albe flori de primăvară”. Pentru pictoriță, sursele de inspirație sunt variate. Inspirația poate veni de oriunde, sau de unde te aștepți mai puțin. De multe ori arta înseamnă surprinderea unei idei, a unei teme iar apoi lucrul la acea tema
ÎNGEMĂNAREA SCLIPIRILOR DIVINE ALE UNUI DESTIN PUS ÎN SLUJBA ARTEI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 104 din 14 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Anca_bulgaru_ingemanarea_sclipirilor_divine_ale_unui_destin_pus_in_slujba_artei.html [Corola-blog/BlogPost/349593_a_350922]
-
nici nu știi ce să privești mai întâi le-am dat binețe parcă erau din povești. Ce tablou și ce culoare roșu, albastru, violet. albe, galbene și roze multe, hai să fac buchet. Cum să rup cea viorea și frumoasă margareta, nu, mai bine las-o-asa, altfel sufletu-mi regretă. Coronița mea de flori e făcută din hârtie, nu m-am mai trezit în zori și-a ieșit ce-mi place mie. Iar frumoasă poienița, a rămas doar locul meu
CORONITA MEA DE FLORI de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1468858034.html [Corola-blog/BlogPost/373590_a_374919]
-
iar de la Universitate - la începutul anului 2012. A fost distinsa cu Premiul ACIN de interpretare în 1972 (‘Drum în penumbra’, regia Lucian Bratu) și în 1973 (‘Zestrea’, regia Letiția Popa, si ‘Dragostea începe vineri’, regia Virgil Calotescu). În anul 2009, Margaretei Pogonat i s-a decermat premiul UNITER pentru întreaga activitate, alături de Mitică Popescu. Are o stea, după modelul american Walk of Fame, în fața cinematografului din Ploiești, alături de Toma Caragiu și de Ștefan Bănica senior. Hotnews
A murit actrita Margareta Pogonat by http://uzp.org.ro/murit-actrita-margareta-pogonat/ [Corola-blog/BlogPost/93520_a_94812]