207 matches
-
Nadia. Ruptura dintre boierime și poporul de rînd, adusă În discuție mai Înainte, este evidentă și În planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, Costache țiganul, ajutor de bucătar, se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu șeful Vichentie leahul. Duminecă, după ce popa Vasile În urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte, la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a urmat cu resemnare sugestiunile babei Vasilca
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
sărbătoare Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, Îmbătrînită Înainte de vreme. Ea ținea În dreapta o menedă de aramă de două copeici și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul În brațe, urmînd-o În cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și Încă cîțiva din domesticitate. Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri care știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri, ca și Aizic cîrciumarul, al cărui fond sufletesc
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
, Ioan (1808, București - 31.XII.1855, Pau, Franța), publicist și traducător. Este fiul Marghioalei și al paharnicului Ștefan Voinescu. Și-a făcut studiile în țară. Intrat în armata națională, aghiotant de secție, în 1830 făcea parte din Statul Major. După un an e avansat căpitan, iar în 1836 maior. Fost în subordinele lui I.
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
Nadia. Ruptura dintre boierime și poporul de rînd, adusă în discuție mai înainte, este evidentă și în planul onomasticii, care, la nivelul oamenilor simpli respectă tradiția. La curtea lui Iorgu Răutu, „Costache țiganul, ajutor de bucătar, [...] se ciorovăia cu jupîneasa Marghioala, cu moș Ștefan chelarul și chiar cu «șeful» Vichentie leahul“ (1, 4). „Duminecă, după ce popa Vasile în urma liturghiei a mai slujit un moleben la curte [ajutat de dascălul Andronache], la care Smaragda Theodorovna s-a rugat cu multă rîvnă, a
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Paraschiva lui Vichentie, femeie uscățivă, îmbătrînită înainte de vreme. Ea ținea în dreapta o menedă de aramă de două «copeici» și, solemnă, se adresă stăpînei, alături de care mergea Irina cu copilul în brațe, urmînd-o în cortegiu Margareta Iozefovna, mama Zoița, jupîneasa Marghioala și încă cîțiva din domesticitate“ (1, 181). Se adaugă Lemeș lăutarul, evreu din Bălți, „un fel de instituție socială din Basarabia de pe vremuri“ care „știa să se facă indispensabil la toate petrecerile de boieri“ (1, 82), ca și Aizic cîrciumarul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
căsătoria lui Iordache Codreanu cu Catinca Gheorghiu, părinții viitorului scriitor Theodor Codreanu. Aici, familia va avea domiciliul stabil tot restul vieții. 1938, 23 aprilie. Se naște, Adela, sora mai mare a scriitorului. 1939, 12 iulie. Se naște a doua soră, Marghioala. 1941, 12 octombrie. Se naște Profira. 1943. Se naște Anica, decedată după o lună, în același an. 1944, 21 august. Conform Certificatului de moarte, primit de familie post-mortem, moare, în urma unei explozii, tatăl Iordache, atunci nedemobilizat, aflat în trupele de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în Austria, 3423 St. Andra Wordern, Greifensteinerstr. 133. 114. Ștefan Marcel, născut la 21 mai 1971 în Galați, județul Galați, România, fiul lui Ștefan Gheorghe și Mitrița, cu domiciliul actual în Suedia, 44731 Vargarda, Trastv. 7 D. 115. Johansson Maria Marghioala, născută la 11 mai 1939 în localitatea Victoria, județul Brăila, România, fiica lui Badea Constantin și Valeria, cu domiciliul actual în Suedia, 34036 Moheda, Ellevi. 116. Kormendi Eniko, născută la 13 august 1963 în Cluj-Napoca, județul Cluj, România, fiica lui
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
fii primul în clasa I: limba română, matematică, Brașov, Romprint, 2005, 135 p. [63] CRISAN, MARIA; BADOI, PAULA; SILION, MARIA, PANDATIVUL auriu: carte școlară de limba româna pentru clasa a III-a, Slatina, Didactic Pres, 2005, 80 p. [64] CRISTEA, MARGHIOALA; IONELE, CAMELIA; DAVIDESCU, ALEXANDRINA, SOSETELE lui Ene: clasa I: carte școlară pentru învățământul primar, Slatina, Didactic Pres, 2005, 80 p. [65] CROITORU, ALINA, Limba și literatura româna: Bacalaureat 2005, subiecte rezolvate pentru proba orala, subiecte de tip I, București, Humanitas
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
52372 Kreuzau, Maubacherstr. 151, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Cluj-Napoca, str. Donath nr. 182, bl. A7, ap. 44, județul Cluj. 312. Petersen Liviu-Costel, născut la 17 octombrie 1969 în localitatea Bacău, județul Bacău, România, fiul lui Hanganu Constantin și Marghioala, cu domiciliul actual în Germania, 25997 Hornum/Sylt, Schulstr. 6, cu ultimul domiciliu din România, comuna Sascut, județul Bacău. 313. Pop Beatrice-Gabriela, născută la 15 iulie 1971 în localitatea Galați, județul Galați, România, fiica lui Rusu Constantin și Otilia, cu
HOTĂRÂRE nr. 237 din 30 martie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127780_a_129109]
-
Zamfira, cu domiciliul actual în Germania, 76437 Rastatt, Friedrichring 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Câmpului nr. 43A, județul Sibiu. 2. Booch-Gunescu Ileana-Viviana, născută la 6 mai 1966 în localitatea Bistreț, județul Dolj, România, fiica lui Marghioala George și Marghioala Ana, cu domiciliul actual în Germania, 10115 Berlin, Chausseestr. 28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, str. Mareșal Antonescu nr. 9, bl. 9, sc. 1, ap. 5, județul Dolj. 3. Depping Codruta-Marcela, născută la 14
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
actual în Germania, 76437 Rastatt, Friedrichring 7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Câmpului nr. 43A, județul Sibiu. 2. Booch-Gunescu Ileana-Viviana, născută la 6 mai 1966 în localitatea Bistreț, județul Dolj, România, fiica lui Marghioala George și Marghioala Ana, cu domiciliul actual în Germania, 10115 Berlin, Chausseestr. 28, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Craiova, str. Mareșal Antonescu nr. 9, bl. 9, sc. 1, ap. 5, județul Dolj. 3. Depping Codruta-Marcela, născută la 14 ianuarie 1947 în
HOTĂRÂRE nr. 436 din 25 mai 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128580_a_129909]
-
în Germania, 56288 Krastel, Dorfstr. 29, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Peana nr. 11, ap. 26, județul Cluj. 188. Andoreanu Iulian-Mitica, născut la 11 iulie 1965 în localitatea Piatra-Neamt, județul Neamț, România, fiul lui Ion și Marghioala, cu domiciliul actual în Germania, 87561 Oberstdorf, Sonthofenerstr. 17, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Piatra-Neamt, str. Decebal nr. 2, ap. 23, județul Neamț. 189. Gruber Petre, născut la 13 august 1952 în localitatea Moțatei, județul Dolj, România, fiul
HOTĂRÂRE nr. 942 din 13 octombrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130880_a_132209]
-
I. Mihai 1688. Roșu I. Mihai 1689. Rotariu I. Dumitru 1690. Rotariu Ț. Petru 1691. Sabadac Gh. Constantin 1692. Samoila I. Petru 1693. Samoila Maranda Gheorghe 1694. Sarafim D. Gheorghe 1695. Sarbu Gh. Ștefan 1696. Sasu Gh. Costache 1697. Savin Marghioala Gavrilă 1698. Salceanu D. Ioan 1699. Sanduleac P. Ștefan 1700. Scânteie I. Vasile 1701. Simion I. Ion 1702. Sirghe D. Iancu 1703. Smântână Gh. Ioan 1704. Smântână V. Petrea 1705. Socola M. Ghiță 1706. Solomon C. Andrei 1707. Solomon V.
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
și Barbara, cu domiciliul actual în Germania, 55116 Mainz, Munsterstr. 8, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Suplac nr. 262, județul Mureș. 105. Muller Sanda, născută la 22 septembrie 1944 în localitatea Câmpuri, județul Vrancea, România, fiica lui Ignat Marghioala, cu domiciliul actual în Germania, 67547 Worms, Siegfriedstr. 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Ghimbav nr. 253, județul Brașov. 106. Passlack Doina, născută la 27 noiembrie 1971 în localitatea Blaj, județul Albă, România, fiica lui Fleseriu Mircea-Ștefan și
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
înaintat prin mulțime și a ajuns pe mehedean, în fața casei lui Vasile Chițac. Mulțimea s-a așezat înaintea mașinii și din ea au coborât președintele Pliftor și procurorul Prisacaru ca să stea de vorbă cu oamenii. Toți răcneau, țipau, înjurau, blestemau. Marghioala Apreutesei s-a repezit și i-a luat geanta procurorului. A scos din geantă un pachet pe care l-a desfăcut în fața mulțimii și răcnind a spus:Ia, uitați-vă oameni buni, ce mănâncă hoții î pâine albă și salam
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Ia, uitați-vă oameni buni, ce mănâncă hoții î pâine albă și salam-și noi n-avem voie nici pâine neagră să mâncăm. Oamenii se uitau mirați căci de salam în timpurile acelea nu se prea auzea prin părțile noastre. Marghioala, înfuriată peste măsură a aruncat pachetul în mulțime care parcă era electrizată și a strigat din nou : - Hoților, ați venit să ne luați bucățica de la gură? Ați venit să ne omorâți? Ardev-ar dumnezeii, să vă ardă de vii, să nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
soției și mamei lor, de teama ca adevărurile neplăcute spuse de ea să nu-i compromită . Plasată în atmosfera fetidă a unei crescătorii de porci din România socialistă, piesa urmărește degenerarea progresivă a personajelor. Deși îi datorează viața nevestei sale Marghioala, care și-a ucis primul bărbat de dragul lui, Ionel, directorul combinatului, vrea s-o părăsească pentru a trăi cu tânăra Dida, fata primarului din sat. Spre a scăpa de prezența incomodă a consoartei, el o declară nebună și o internează
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
celei răpuse se întoarce pe pământ și își înjunghie rivala, apoi și pe fiica Romanița și pe ginerele Marian care au uneltit împotriva ei. În mai multe rânduri, se face trimitere explicit la mitul antic. La prima sa apariție, fiul Marghioalei rememorează poezia Medeea recitată de mama lui la o serbare școlară în cinstea recoltei : Pentru iubire, ea își trădă părinții/ Frații și țara./ Pentru iubire, ea pierdu cerul/ Sub care se născuse, pământul/ Pe care crescuse, totul./ Plecă pe mare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Și născu o casă de copii./ Și când își pierdu iubirea/ Dădu foc lumii/ Își omorî odraslele/ Nimic să nu mai rămână/ Ca înainte/ În ticăloasa Grecie (II, p. 621). În ultima confruntare dintre cele două femei, Dida îi amintește Marghioalei de spectacolul în care a fost distribuită mai demult : Nu te mai da grande, că ești barbara Medeea ! Ai jucat și tu în piesa asta la Turda, unde e un teatru mai mult de amatori (IV, p. 661). Referințele culturale
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
par să prețuiască miturile. Dida nu este interesată de explicațiile pretențioase ale lui Marian care cercetează semnificațiile universale ale basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte : Pe mine nu mă dai gata cu mituri (I, p. 616). Tot astfel, Marghioala ia în râs aprecierile ginerelui ei despre călătoria inițiatică la combinatul de porci de la Galați, buricul lumii : Acesta e noul mit... miticul... Miticul... (cu accent pe cel de al doilea i) (V, p. 680). Mitul arhaic are reverberații în lumea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
lumii : Acesta e noul mit... miticul... Miticul... (cu accent pe cel de al doilea i) (V, p. 680). Mitul arhaic are reverberații în lumea contemporană, dar se degradează o dată cu ea. În primele patru acte din Ca frunza dudului din rai, Marghioala este victima unei conspirații menite să o înlăture. De când a asistat la un accident de mașină suspect, are impresia că cineva, neidentificat, o urmărește pas cu pas și vrea să o scoată din minți (I, p. 607). Cei din jur
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
sosirea bărbatului ei, își dă seama că e considerată drept o piesă de muzeu, o fosilă (I, p. 608), în timp ce Dida, noua lui cucerire, le apare tuturor ca întruchiparea tinereții fără bătrânețe (I, p. 609). Convins din prima clipă că Marghioala joacă teatru ca o mare actriță, Ionel pune pe seama vârstei faptul că e nervoasă, intimidată și are impresia că e urmărită (I, p. 608). Mai târziu, când îi aduce o oglindă ca să-i arate că e numai piele și zbârcituri
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
crede fără farmece, fără nicio putere, o moartă, un strigoi (II, p. 628). Cât despre Dida, ea declară că nu mai vrea să fie rivală în dragoste cu o mortăciune (IV, p. 660). Mai multe incidente stranii o tulbură pe Marghioala care găsește sub cearceaf o broască râioasă și constată că cineva i-a frânt lumânările de la nuntă, i-a ciopârțit rochia de mireasă și a dat drumul la gaz în camera ei, ceea ce o face să presupună că este victima
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Conștient de faptul că ea se crede urmărită, amenințată, și vede la orice pas violența luând adevărata sa înfățișare, a morții (II, p. 623), veterinarul trece în revistă evenimentele ciudate din ultimul timp : uciderea câinelui ciobănesc și incendierea cabanei unde Marghioalei îi plăcea să meargă. El realizează că sunt prea multe coincidențe în stare să scoată din minți pe oricine. Neliniștea celei vizate devine explicabilă : Evident, e urmărită... Dânsa își vede de treburi, dar se simte vânată [...] își dă seama că
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu atât în putrefacție fizică... da, da, cât mai ales mintală (I, p. 615). Romanița îi prezintă mamei avantajele unui sanatoriu unde ar primi zilnic rufe curate, i s-ar aduce mâncarea în cameră și nu ar fi deranjată, dar Marghioala susține că nu e bolnavă ca să aibă nevoie de astfel de îngrijiri și respinge liniștea de la spitalul de nebuni (II, p. 623). Remarcând că, de la misteriosul accident la care a fost martoră, soția lui e numai nervi, aude peste tot
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]