243 matches
-
București, 2000 (în colaborare cu Carlos Queirós și Luciano Maia); H. Mihăescu, O barbarismo secundo os gramaticos latinos, Coimbra, 1954 (în colaborare cu Paiva Boléo). Repere bibliografice: N. I. Barbu, Victor Buescu, „Cicéron, «Leș Aratéa»”, RFR, 1942, 4; D. N. Burileanu, Marginalii la o ediție critică a poeziilor lui Cicero, RFR, 1942, 10; Ovidiu Drimba, Scriitori români în portugheză, RFR, 1944, 8; P. Const. [Pompiliu Constantinescu], „Cantos romenos”, VRA, 1943, 729; N. S. Govora, Victor Buescu, „Atol”, „Carpații” (Madrid), 1955, 6-8; Alf
BUESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285914_a_287243]
-
à Gengis-Khan, Paris, 1970, 225-226; Viorica Nișcov, Temelii folclorice și orizont european în literatura română, îngr. și pref. Ovidiu Papadima, București, 1971, 310-313; Ist. comp. Rom., 189-190; Rotaru, O ist., II, 561-566; Ist. teatr. Rom., III, 172-174, 482-484; Const. Ciopraga, Marginalii la poezia lui Dan Botta, CRC, 1974, 14; Crohmălniceanu, Literatura, II, 477-487; Micu, „Gândirea”, 866-876, 954-959; Valentin Silvestru, Clio și Melpomena, București, 1977, 148-150; Brădățeanu, Istoria, II, 281-286; Dima, Viziunea, 109-116; Micu, Modernismul, I, 267-268, II, 177, passim; Petru Comarnescu
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
și simbol, dovedindu-se un adept al filmului poetic. SCRIERI: Soare în cârjă, Chișinău, 1966; Fântâna adună apă, Chișinău, 1970; Lebăda roșie, Chișinău, 1981; Spre o mioară, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Profiluri literare, Chișinău, 1972, 74-78; Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 190-199; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 205. I.C.
BURGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285955_a_287284]
-
despre G. Coșbuc, iar la rubrica „Figurine” („Tribuna”, 1971-1972) compune o galerie de portrete ale unor scriitori mai puțin cunoscuți (I. I. Ciorănescu, Igena Floru ș.a.). Semnează uneori, în presă, C. Dornescu, Septimiu Turcu, Vlaicu Țion, B. Prima lui carte, Marginalii critice și istorico-literare (1968), conține studii, articole, cronici despre poezia unor clasici români din secolul al XX-lea, ca și despre autori din generațiile mai recente. Spirit universitar, educat la școala filologică clujeană, B. are calități certe de critic și
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
istorico-literare (1968), conține studii, articole, cronici despre poezia unor clasici români din secolul al XX-lea, ca și despre autori din generațiile mai recente. Spirit universitar, educat la școala filologică clujeană, B. are calități certe de critic și cercetător literar. „Marginaliile” sunt studii profunde, bazate pe o serioasă muncă de informație. Capitolul Prospecțiuni în critica poeziei urmărește, de pildă, cum au fost recenzate versurile lui O. Goga, Emil Isac, Adrian Maniu. Observații fine și precizări prețioase cuprind și „omagiile” aduse lui
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
concepții moderne asupra actului poetic și a finalității sale. Autorul respinge ca perimat conceptul de „redare” și chiar de „reflectare”, tinzând spre acceptarea unei „realități imaginate”. Interpretările lui B. modifică substanțial optica înțelegerii și valorificarea moștenirii poetice din trecut. SCRIERI: Marginalii critice și istorico-literare, București, 1968. Ediții: Stejar Ionescu, Domnul de la Murano, introd. edit., București, introd. edit., București, 1971; Gib I. Mihăescu, Teatru, postfața edit., București, 1973. Traduceri: Prosper Mérimée, Cronica domniei lui Carol al IX-lea, București, 1963; Marcel Brion
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
Rodica Baconsky); Jean-Marie Casal, Civilizația Indusului și enigmele sale, pref. Constantin Daniel, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky); Maurice Rheims, Infernul curiozității, pref. trad., I-II, București, 1987 (în colaborare cu Rodica Baconsky). Repere bibliografice: Mircea Muthu, Leon Baconsky, „Marginalii critice și istorico-literare”, „Făclia”, 1969, 6910; Const. Ciopraga, Critică și istorie literară: Dinu Pillat, Leon Baconsky, CRC, 1969, 35; Gh. Jurma, Trei cărți de cercetare literară, O, 1969, 9; Viorica Guy Marica, Artă și livresc, ST, 1989, 9: Doina Uricariu
BACONSKY-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285527_a_286856]
-
A tradus din J. Swift, Maxim Gorki, Ovanes Tumanean. SCRIERI: Poarta soarelui, Chișinău, 1969; Trio, Chișinău, 1970; Cerbul meu, Chișinău, 1971; Tata, Chișinău, 1973; Apă dulce de cișmea, Chișinău, 1979; Când se coc merele, Chișinău, 1980. Repere bibliografice: Mihail Dolgan, Marginalii critice, Chișinău, 1973, 153-158. I.C.
CARCHELAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286104_a_287433]
-
și locul său în istoria politică a țării, I-II, București, 1936; E. Lovinescu, P.P. Carp, critic literar și literat, București, 1941; Mîndra, Clasicism, 85-89; Dicț. lit. 1900, 173-174; Dan Mănucă, Principiile criticii literare junimiste, Iași, 2000, passim; Liviu Papuc, Marginalii junimiste, Iași, 2003, 187-197. D.M.
CARP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
al activității scriitorului Agârbiceanu, LU, 1942, 11; Breazu, Studii, II, 306-339; Mircea Zaciu, Ion Agârbiceanu, București, 1955; ed., București, 1964; I. Vlad, I. Agârbiceanu, „Schițe și povestiri”, ST, 1955, 2; D. Micu, Ion Agârbiceanu analist, GL, 1962, 38; Șerban Cioculescu, Marginalii la opera lui I. Agârbiceanu, VR, 1962, 9; Sorin Alexandrescu, I. Agârbiceanu, LCF, 1963, 21; D. Micu, Istoria literaturii române, II, București, 1965, 55-84; Cioculescu, Varietăți, 367-379; Negoițescu, Scriitori, 201-232; Baconsky, Marginalii, 43-53; Ciopraga, Lit. rom., 485-500; Dimitrie Vatamaniuc, Ion
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
Ion Agârbiceanu analist, GL, 1962, 38; Șerban Cioculescu, Marginalii la opera lui I. Agârbiceanu, VR, 1962, 9; Sorin Alexandrescu, I. Agârbiceanu, LCF, 1963, 21; D. Micu, Istoria literaturii române, II, București, 1965, 55-84; Cioculescu, Varietăți, 367-379; Negoițescu, Scriitori, 201-232; Baconsky, Marginalii, 43-53; Ciopraga, Lit. rom., 485-500; Dimitrie Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu, București, 1970; Maria Rezlescu, Ion Agârbiceanu. Bibliografie, Iași, 1972; Cornel Regman, Agârbiceanu și demonii, București, 1973; ed. 2, București, 2001; D. Vatamaniuc, Ion Agârbiceanu. Biobliografie, București, 1974; Sasu, În căutarea, 42-54
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo, resimțite ca învechite pentru cititorul internaut, consumator exclusiv al ficțiunilor timpului său; poate că însăși scriitura sadoveniană, expresivă și misterioasă în sine, nu-i va mai entuziasma decât pe marginalii lecturii, pe rafinații degustători din underground-ul stilului, dar Sadoveanu va rămâne - no matter what - un scriitor cu o gândire artistică fascinantă și dintre cele mai complexe. Revizitarea lui confirmă, cu multe surprize plăcute, o poziție canonică neclintită. Destul pentru ca scrierile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Horia, „«Umorul negru» și «absurdul» în literatura română, cultă și populară”, ibid., nr. 11, 1972, pp. 15-33 și nr. 12, 1973, p. 10-24 Streinu, Vladimir, Literatura română contemporană, Ed. Casa Școalelor, București, 1943 Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, V. Marginalia, eseuri, ediție alcătuită, note, indici și bibliografie de George Muntean, Editura Minerva, București, 1977 Studii literare. Din istoria presei culturale și literare românești, Leon Baconsky, Micile publicații simboliste ale momentului 1912, pp. 96-140, Doina Curticăpeanu, Cinematograful în revistele românești de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
să se laude cu „diferența” sa, să‑i oblige pe ceilalți s‑o admire, nu doar s‑o accepte indiferent și s‑o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze În asociații activiste, să‑și promoveze (deci să‑și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori În cerc restrâns; marginalul are În consecință o intimitate... publică, asemănătoare cu specific americana afirmare publică a convingerii religioase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
facultate este secretarul cercului literar studențesc „Octavian Goga”. Conferențiază despre teatrul blagian și publică În revista „Transilvania” (numărul din decembrie 1942) și În „Dacia rediviva”, suplimentul revistei bucureștene „Vremea” (numerele din lunile ianuarie și februarie 1943), lungul eseu literar filosofic „Marginalii la teatrul lui Lucian Blaga”, apreciat elogios de marele poet, dramaturg și filosof din Lancrăm. Strălucita conferință „Două perspective În epica nouă: Marcel Proust și James Joyce” din 31 ianuarie 1946, Îi inspiră rectorului Iuliu Hațieganu această apologie: „Dragă Hossule
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Mac Dougall. Din motive de nemărturisit, care țin de aristocrația intelectuală, dar și de culoarea politică, ei preferă, se înțelege, filiația mai nobilă a unui Nietzsche, Kant etc. Freud însă nu i-a citit. I-a citit însă tocmai pe marginalii huliți, de mai sus. I-a discutat, i-a parafrazat. Cei care-i condamnă fără a-i fi citit îmi aduc aminte de un senior din veacul al XVIII-lea care s-a duelat de patrusprezece ori pentru că susținea că
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
1984. 69. Eco, Umberto, Opera deschisă, trad. și prefață de Cornel Mihai Ionescu, E.P.L.U., București, 1969. 70. Eco, Umberto, Tratat de semiotică generală, trad. de Anca Giurescu și Cezar Radu, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1982. 71. Eco, Umberto, Marginalii și glose la „Numele rozei” în Secolul XX, nr. 272-273, 1983 72. Eco, Umberto, Lector in fabula. Cooperarea interpretativă în textele narative, trad. de Marina Spalas, Editura Univers, București, 1991. 73. Eco, Umberto, Il segno della poesia e il segno
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
politicului au fost influențate preponderent de către Michel Foucaultxe "„Foucault,Michel", mai ales în privința problematicii puterii, a relației între cunoaștere și puterexe "„putere", între regimurile de putere și cele de adevăr. În aceste regimuri, femeile sunt de obicei excluse sau marginalizate. Marginalii, printre care și femeile, trebuie să reziste discursurilor hegemonice. Din perspectivă politică, criticile postmoderne în privința modernismului și esențialismului acestuia reprezintă o armă cu două tăișuri: pe de o parte, postmodernismulxe "„postmodernism" structurează și legitimează descentrarea și demonopolizarea discursului. Pe de
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
va putea fi gândit teritoriul unor gânduri? Impresii? Bănuiala lipsei de iubire? Supercivilizata absență a superhulpăvelii? Carne omenească care se tânguie? O să vrea să se știe, ca să poată fi date deoparte toate aceste luări la cunoștință. EA: Și toate aceste marginalii ale tale vor fi asudatele notițe de subsol ale unuia despre îndemânare și asigurare. EL: Și sub această formă citatul superâncârligat se va putea remarca. Se va găsi măcar că e șic să nu fi înțeles nimic. Vezi, nimănui nu-i
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
imperativ, când de-a dreptul isteric, supunerea În fața Legii și, pe de altă parte, În directă opoziție activă, „iconoclaștii”. De la Camus, cel care, În Mitul lui Sisif, consideră sinuciderea drept singura problemă veritabilă a filozofiei, până la Jankélévitch și ale sale marginalii În care nostalgia, ireversibilul, imprecizia „nu-știu-ce”-ului se amalgamează insesizabil, s-a deschis un evantai policrom. Pozițiile acestea, deși contrare, reușesc să evite extremismele: În procesul analizei, nuanțările alterează inevitabil rigiditatea ipotezelor. Însuși faptul că această chestiune e discutată, interpretată
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de tehnica povestirii în ramă (din desfășurarea propriu-zisă a evenimentelor), deseori amintită prin aceleași intervenții retorice, deloc de neglijat, ale unui narator omniscient, de tipul "Dar reiați firul, povestire a mea, pentru că acest călugăr în vârstă zăbovește prea mult în marginalia": o prefață (dacă o putem numi așa), care nu este semnată (așadar presupunem că i-ar aparține lui Umberto Eco, auctorele), ci doar datată ("5 ianuarie 1980") și intitulată Firește, un manuscris (dar care face parte tot din corpul cărții
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
că nu știa nici el, mânat cum era de unica dorință de adevăr, și de teama pe care mereu am văzut că o nutrește că adevărul nu era cel care-i apărea pe moment" (op. cit., p. 15). 346 Umberto Eco, "Marginalii și glose la Numele trandafirului", în Secolul 20, 8-9-10/1983. 347 "Abația a ars trei zile și trei nopți, și ultimele eforturi n-au mai ajutat la nimic. Chiar în dimineața celei de a șaptea zile de când ședeam în locul acela
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
o "latură subiectivă neanalizabilă prin metodele clasice obiective". Prin Arta metafizică -, sintagmă lansată de Giorgio de Chirico se preconiza "relația structurală dintre elementele precis conturate și în sine banale și nesemnificative ale piesei care numai întreagă poate da efectul artistic". Marginalii la volume de versuri, pagini memorialistice ori de ficțiune (pe fundaluri felurite), monologuri și aforisme veritabile eșantioane de scriitură artistă constituie materia unei cărți de vădit rafinament: Zidirea (1978, reeditare întregită 2004). Eseistul cu imaginație glosează vioi despre "construcția" prin
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
raporturilor între azilanți, între membrii comunității. Spitalul, groapa gunoaielor, mai tîrziu ocna oferă în romanul voiculescian viziunea stratificării în același mod a unei lumi care și-a creat echilibrul, dispunînd, precum modelul, zone de forță și slăbiciune, autoritate și supunere, marginalii și centralitate. Zahei parcurge de fiecare dată calea spre centrul micii comunități, insolitat și cu aerul că lucrurile îl ignoră, așa cum le ignoră el, orbul. În fapt, pătrunzînd, pînă la a o ocupa, scena acțiunii principale. Narațiunea construiește metodic aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
greșite. Poe, care a apelat la imaginație împotriva rațiunii abstracte, a trebuit să recunoască faptul că se află deseori în situația lui Frankenstein. Plecat în căutarea unor viziuni încâtătoare, ajungea să se distreze cu spectacole oribile. De două ori, în Marginalia și în Îngropat de viu, Poe își previne cititorii, în termeni aproape identici, să nu se bizuie pe imaginație pentru a-și elibera spiritul când acesta a fost rănit de realitățile brutale: ,,există momente când, chiar în ochii cumpătați ai
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]