342 matches
-
intermediar se poate aplica unei game largi de fragmente spațiale, de dimensiuni variabile, și aceasta nu numai în cazuri normale, de situare a spațiului considerat între alte fragmente cărora le asigură legătura și tranziția, dar chiar și în caz de marginalitate, unde intermedierea se asigură între o entitate plină și o alta lipsită de consistență. Lucrarea domnului Teclean este, în esență, o analiză delicată și atentă a nenumăratelor valențe ale problematicii arabe, care pleacă de la analiza parcursului istorico-geografic al limbii arabe
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3056]
-
când vine vorba de „fabricarea sfințeniei”, pas cu pas), femeile, de fapt, manipulează puterea și instituțiile masculine din domeniul religios, sub aparența supunerii și a „credulității” menționate anterior. Se deschide astfel o interesantă viziune între religiozitate și diferite forme de marginalitate socială (Rey, 2008). Dominanta feminină a participării la pelerinaje este verificată într-o anchetă cantitativă dedicată motivațiilor implicării religioase în pelerinajul de la Iași, anchetă derulată în cadrul Facultății de Sociologie a Universității din Iași, în care 51,8% dintre cei chestionați
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și o cu totul altă popularitate. Ca și colegii săi de credință politică, de altfel, din fosta R.D.G., Ungaria, Cehoslovacia sau Polonia. Dar... sau nu l-a sfătuit nimeni să-și „asume acest risc”, sau el Însuși, după ani de marginalitate politică, era nerăbdător „să-și Încaseze cecul”, fapt e că a intrat În vâltoare - vâltoarea politică și civică ce, În anii aceia, era considerabilă! -, suportând apoi toate incovenientele: din partea presei, a intelectualilor, În sfârșit activi politic și „Îndrăzneți”, făcând uneori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
cu experiența puterii și posedând elemente de moralitate și de patriotism. (I-am citat mai sus.Ă Străin și dușman așa cum numai unul „de-al nostru” poate fi, un fel de pion al unei alte lumi, eternă și ea, acea marginalitate istorică și morală, lumpenul moral și național, cei fără origini sau cu origini neclare, Îmbibați de o ură colosală, irațională față de tot și de toți cei ce posedă bunuri, relații familiale sau acele calități esențiale care desemnează ființa umană sociabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
naivă sau din Întâmplare, pur și simplu, sau pentru că purtau acea „ștampilă” de burghez, decretată inamică, au fost târâți În injustiție continuă și flagrantă, eșuând, mulți dintre ei, dacă nu În Închisorile staliniste, cele mai fioroase ale Europei, Într-o marginalitate socială „Închisă” și stabilă. Și atunci, stimatul meu lector, ce mai rămâne din „paradisul tinereții”?!... Nu mult, nu foarte mult; un fizic și un metabolism normal, ascultător, câteva aventuri lirice sau erotice - toate În umbra unei miliții care veghează! - și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
componente: 1. țărănească aproape de economia naturală închisă, neindustrială, nemonetară, necontractuală și nespecializată, în care influența principală este cea a Bisericii. Este o societate ruptă de relații cu celelalte, cu un statut foarte redus de contribuabil și cu grad mare de marginalitate civico-politică; 2. romă tradițională în care statul contează și intervine foarte redus prin norme asimilate, instituții, sprijin pentru modernizare. Are propriile sale cutume, o populație cu educație precară, practici feudale de căsătorie și familie, participare foarte redusă la bunurile publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
voluntar primele slujba în cazul în care între doi soți se pune problema alegerii pentru îngrijireaxe "„îngrijire" copilului (a concediului parental). 2.3.3. Recunoașterea valorii munciitc "2.3.3. Recunoașterea valorii muncii" Soluția de detrivializare și de ieșire din marginalitate a muncilor femeiești este văzută mai degrabă ca fiind legată de recunoașterea valorii munciixe "„recunoaștereavaloriimuncii" ca valoare comparabilă. În sensul politicii menționate înainte, feminiștii și-au dat mâna indiferent că sunt liberali sau marxiști. În lume se constată o tendință
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
în marile redistribuiri (reîmpărțeli) care au avut loc în tranziție. Am dezvoltat un feminism al societății civile, cu rol preponderent cultural și etic. Pe lângă faptul că din punct de vedere mediatic o astfel de abordare a însemnat o aruncare în marginalitate, acest tip de feminism nu a devenit politic, nu a devenit ideologiexe "„ideologie" de masă. Am fost prizoniere ale vremii noastre, căzând în capcana „post” a lipsei de identitatexe "„identitate" politică (vezi și Grünbergxe "„Grunberg,Laura", 2000; Vasilescu, 2002). Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mereu de foștii camarazi de punte, era aureolat de eroismul sub comanda unui vestit amiral și avea un papagal care pomenea despre vremurile glorioase ale pirateriei. Disimularea, discreția, relaxarea existențială și insesizabilul protest social sunt valorațiile unui chip în care marginalitatea se îmbină perfect cu un posibil centru de iradiere colectivă. Spre deosebire de brutalul Israel Hands, care considera că din bunătate nu poate ieși nimic folositor, Silver manifesta o concilianță cu repercusiuni foarte utile pentru desele schimbări de situație din propria-i
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
sau eroi. Nu existau ambiguități de interpretare, publicul vedea clar cine e bun și cine rău. Pirații nu erau deloc eroii negativi, dimpotrivă, apăreau veseli, petrecăreți, conștienți de calitatea lor de proscriși ai tuturor națiunilor și sistemelor socio-politice și, adesea, marginalitatea lor era salutară în situații-limită. Tortuga, Jamaica, Port-Royal erau, în filmele de atunci, paradisuri ale piraților de pretutindeni, unde viața se trăia aproape de natură, într-o fericită și dorită frăție, fără dramele de pe continentele civilizate. Idealizarea, ca și protestul social
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
teorie a esteticului complementar, care să reunească atât imaginarul marin al vechilor corăbii, cât și pe cel al libertății oferite de o anume existență. Aventurile de călătorie pe mări țin de o estetică puerilă, așa se consideră, în genere, dar marginalitatea acestei estetici a produs, paradoxal, o considerabilă arborescență simbolică a narațiunilor despre subiect. Extinderea fără precedent a unor miteme originare (insula, corabia, harta, comoara, căpitanul, semnul obscur, egalitatea socială, gratuitatea paradisiacă a existenței, supremația pe mare, aventura extremă etc.), ivite
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
precedent a unor miteme originare (insula, corabia, harta, comoara, căpitanul, semnul obscur, egalitatea socială, gratuitatea paradisiacă a existenței, supremația pe mare, aventura extremă etc.), ivite dintr-o reală GAP, precum și esența reiterativă a fenomenului (pirateria contemporană) au modificat perspectiva asupra marginalității acestei teme. Ea nu mai pare una a copilăriei literare, a facilului narativ, ci una cu certe valențe sociale, psihanalitice și artistice. Dacă literatura e un rezervor inepuizabil de toposuri și modele, de utopii alternative și de comentarii subiective ale
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
moartă. Oferind alteritate, literatura reprezintă o versiune stilizată a societății, un construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare 17. În acest fel, literatura restaurează marginalitatea considerată secun dară și creează diferențe frumoase prin texte unde domnește autonomia detaliilor parazitare. Ele sunt salutare într-o realitate înțepenită, pretins definitivă, care nu se mai îndoiește de ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
încremenire moartă. Oferind alteritate, literatura reprezintă o versiune stilizată a societății, un construct estetic în care survine o autoreflectare deformată a realității, o utopie. Ea mediază între ideile generale, majore, principale, și cele empirice, secundare. În acest fel, literatura restaurează marginalitatea considerată secun dară și creează diferențe frumoase prin texte unde domnește autonomia detaliilor parazitare. Ele sunt salutare într-o realitate înțepenită, pretins definitivă, care nu se mai îndoiește de ea însăși și de valorile ei. Așa devine literatura și un
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
aflat astăzi în convalescență după prăbușirea imperiului sovietic, România este reprezentată de către adepții studiilor postcoloniale, ca fiind într-o stare post-imperială (postcolonială sau, mai curând, semi-colonială). Acest spațiu de frontieră, de tranziție sau interferență (deși i se relativizează statutul de marginalitate sau periferie prin atașarea acestor atribute ale translației și comunicării) este la rândul său marcat de frontiere imaginare interioare, reprezentând de fapt etape ale îndepărtării de Europa Apuseană înspre Răsărit sau Orient, trepte ale unor ierarhizări ce readuc la lumină
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
decizie incontestabile. România, la fel ca celelalte țări ale fostului bloc comunist, poate fi descrisă în termenii condiției de frontieră și post-colonialismului. Într-o Europă binară, frontiera este un spațiu de interferență culturală între Apus și Răsărit și nu presupune marginalitatea prin raportare la un centru dominant ca în contextul postcolonial, ci tot atâtea marginalități câte centre culturale dominând harta simbolică a acestei regiuni europene. Istoria acestui spațiu este deci semi-periferică și semi-colonială, semi-europeană și semi-orientală sau balcanică, oscilând între dominație
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
descrisă în termenii condiției de frontieră și post-colonialismului. Într-o Europă binară, frontiera este un spațiu de interferență culturală între Apus și Răsărit și nu presupune marginalitatea prin raportare la un centru dominant ca în contextul postcolonial, ci tot atâtea marginalități câte centre culturale dominând harta simbolică a acestei regiuni europene. Istoria acestui spațiu este deci semi-periferică și semi-colonială, semi-europeană și semi-orientală sau balcanică, oscilând între dominație imperială sau ideologică și hegemonie 125. Este situată la frontiera influențelor culturale și a
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
șarpe numit „șomajul permanent”, șomajul ca boală socială, cel ce depășește constant procentul de 10%; acel șomaj iscat din marile performanțe ale robotizării și ale introducerii informaticii În toate sectoarele care alienează mii și mii de indivizi, aruncându-i În marginalitatea socială, insuportabilă pentru cei ce odată fuseseră actanți și corifei sociali, des-calificându-i, deposedându-i de acel „articol” extrem de prețios al omului - demnitatea umană! -, Împingându-i pe acești „oameni serioși” (ingineri, tehnicieni, șefi de ateliere, de oameni, de producțieă Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
socială, insuportabilă pentru cei ce odată fuseseră actanți și corifei sociali, des-calificându-i, deposedându-i de acel „articol” extrem de prețios al omului - demnitatea umană! -, Împingându-i pe acești „oameni serioși” (ingineri, tehnicieni, șefi de ateliere, de oameni, de producțieă Într-o marginalitate pentru care nu erau „pregătiți”, răpindu-le cu brutalitate respectul propriilor progenituri, acei „fii și fiice” care se vor revolta la rândul lor, nu contra societății, ci contra adulților!...Ă Și-apoi... ce să fac cu „libertatea individuală”, presupunând că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai Întâmplat și altora, absurde, bineînțeles, datorate Însă istoriei, la fel de absurdă, de aleatorie, de „Înnebunită!”, ci erau, deveneau astfel, prin actul meu voluntar și lucid, pe care nu l-am dezis nici cu o iotă În cele două decenii de marginalitate socială și literară care au urmat; altceva decât o „Întâmplare”! Creasem o simetrie acelei posturi din anii adolescenței, o simetrie de destin și În felul acesta, eu credeam În anii aceia dificili ai marginalizării mele, deveneam cumva stăpânul propriei mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
analize aspre” din străinătate, aruncând verdicte la stânga și la dreapta - și, În al doilea rând, pe șeful statului! Cu această atitudine am fost apoi consecvent și după ce m-am Întors În țară, de-a lungul celor aproape două decenii de marginalitate socială. Reacționam principial și metodic, ca și marii dizidenți ai țărilor comuniste din Est: nu criticam un om anume, fie el chiar și șeful statului, ci sistemul - cel din literatură și din Întreaga cultură - și apoi, prin extensie - cum o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
țară și apoi în străinătate, da, mi-am regretat gestul curajos și „iresponsabil” de a-mi „distruge cariera socială”, de a mă afunda încă o dată dacă nu în „mlaștinile visătoare” ale anonimatului de dinainte de debut, în cele, altfel teribile, ale marginalității politice și culturale. După ce „gustasem” din plăcerile și privilegiile unui scriitor acceptat, glorios chiar, eu, un ins defel făcut pentru singurătate socială, pentru „neînțelegerea” de orice fel! O arată tipul meu de debut, nevoia de prieteni, de grup literar, foamea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
care, la fel, „nu înțelegea ce se întâmplă” a fost președintele U. Sciitorilor, Stancu, care, la o ședință amplă a conducerii „lărgite” a scriitorilor cu Ceaușescu, bânguie această frază, în timp ce Baconski, care trăia de ani buni la București într-o marginalitate severă, ia cuvântul și critică, se pare, violent „noile măsuri”. Penibilă a fost, se pare - eu nu eram în țară, ci la Paris unde trăim zile și nopți de tortură în legătură cu calea pe care trebuia s-o urmez! -, și comportarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
posibilă și o altă formă a luptei decât a protestului prin colțuri sau culoare, a veșnicii văicăreli balcanice. Și astfel, prin reintrarea mea, nu în anonimatul din care ieșisem abia cu câțiva ani înainte, ci în „umbră socială”, într-o marginalitate clară și îndelungă, „sugerată” de foruri și aproape unanim acceptată de colegi, care voiau parcă să mă „pedepsească” pentru actul meu de curaj și risc (risc pentru că, spre deosebire de alți dizidenți, protestatari, care „fugiseră”, precum P. Dumitriu și alții, eu m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
al pieții imobiliare pariziene. Potrivit unei anchete a prefectului Senei, în 1926 zona număra 42 000 de locuitori. Reputația lor nu era excelentă: printre ei se găseau hoți, proxeneți, vagabonzi și cerșetori. O întreagă mitologie s-a născut de pe urma acestei marginalități reale, dar fără îndoială exagerate și înzestrate cu o dimensiune romantică, cu o viziune idealizată a unei vieți mizerabile în barăcile de tablă, scînduri și pînză gudronată. La sfîrșitul Primului Război Mondial, criza locuințelor s-a făcut acut simțită. Fortificațiile au fost
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]