220 matches
-
dialogate) și povestiri, ci și texte de foarte mici dimensiuni: aforisme („gaforisme”, uneori), calambururi, butade, glume, anecdote ultrascurte, pilule, „chestionare” ș.a., exploatând în chip inspirat comicul de limbaj, umorul absurd. Rezultate remarcabile, între altele, a obținut în satirizarea modelor și marotelor mediatice de ultimă oră, ca în Și Dumnezeu a creat umorul (1997). Prin scrierile lui - „minore”, desigur, prin definiție, dar nu lipsite de o semnificație ce depășește platforma scundă a umorului de consum curent, fără pretenții -, scriitorul obține aprofundarea ideilor
JURIST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
destine paralele. Nucu Antim și surorile sale, Moisa și Tamina, trec prin tot felul de peripeții amoroase, scopul fiind încheierea unei căsătorii. Personajele rămân mai degrabă niște șabloane livrești. De pildă, Paula și Cornelia (între care oscilează Nucu) sunt două marote ale imaginarului scriitorului, alcătuite dintr-o sumă de clișee ținând de melodramă sau de romanul sentimental: prima este seducătoarea ratată, care după o tentativă de suicid își găsește fericirea în conjugalitate; a doua este o penelopă a statorniciei, lipsită de
LILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287809_a_289138]
-
femeia-i cea aleasă, Pădurile n-ar da de-ajuns hârtie - Căci ea, femeia,-i veșnic... ne’nțeleasă. Unui poet care se crede Dumnezeu Deși nu merită cuprinsă-n file, A scris o poezie-n șapte zile. Iar asta e marota lui din greu - Cum că L-ar egala pe Dumnezeu. O zicală... incompatibilă A auzit și el zicala cea vestită: “A bate șaua, să priceapă calul”. Da-n cazul lui cică-i nepotrivită, Căci el sub șa are... măgarul. Unuia
CATRENE EPIGRAMISTICE (SUB AUSPICIILE LUI… EINSTEIN) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381309_a_382638]
-
literatură debutează în 1966, la revista „Argeș”, iar prima carte, Ferestre spre azur, îi apare în 1970. A mai colaborat la „Albina”, „Îndrumătorul cultural”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Luceafărul” ș.a. Consecvent convențională și lipsită de mari pretenții, poezia lui S. rimează marotele unui clasicism de manual. Atemporală încă din momentul publicării, ea oferă totuși, în succesiunea volumelor ce o compun, datele unei perfecționări în abilitatea de a versifica, fiind o lirică în care, din când în când, se potrivesc versuri frumoase. Șerban
STANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289874_a_291203]
-
literară a lui S. este guvernată de criteriul etic, teoreticianul fiind convins că „valoarea literară [...] crește în raport cu valoarea ei morală”. Din coroborarea acestor determinări rezultă superioritatea clasicului, „product firesc al oricărei societăți sănătoase”. „Clasic”, adică „sănătos” moralmente și activ - iată marota criticului. El pledează de fapt cauza unei literaturi menite să „propage” valorile întreprinzătoarei și austerei burghezii în ascensiune: „munca regulată și stăruitoare, viața liniștită de familie, «cinstea», economia, sobrietatea, hărnicia, sentimentele delicate”. Pornind de la aceste premise teoretice și programatice, criticul
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
că Utopia, pe scară mică sau mai mare, e însăși propaganda speciei, mereu reînnoită, și care o propulsează naiba știe unde, dar într-o direcție precisă și programată”. În Barbarius (1999) Ț. nu renunță la temele și procedeele mai vechi (marota „obsedantului deceniu”, dublul și martorul, pluriperspectivismul, plăcerea submersiunii în trecutele vremi ș.a.), dar nici nu depășește producția sa antedecembristă. Cezar Zdrăfculescu, protagonistul cărții, este un fost procuror din anii ’50, exilat în Italia și revenit în țară pentru a-și
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
pragmatiste, pozitiviste și eficientiste. Corifeii postmoderniști ai curriculumului au acordat lucrării lui Jackson o importanță aparte; foarte mulți o consideră chiar „actul de naștere” al gândirii curriculare postmoderne. Vom arăta, în alt capitol, în ce mod hidden curriculum a devenit „marota” explorărilor postmoderniste din anii ’90; s-a produs ceva similar cu descoperirea particulelor elementare în fizica nucleară: după evidențierea „mezonului lui Yukava” a fost descoperită o diversitate de -oni nucleici; tot astfel, după descoperirea lui Jackson, cercetătorii postmoderniști au dat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
31 de a aborda ideologia în termenii fenomenologiei husserliene și de a folosi metoda fenomenologică drept fundament pentru construirea curriculumului. Apple (1990)32 și Giroux (1981)33 au dezvoltat teorii critice ale curriculumului centrat pe cultura clasei dominante, insistând pe marota marxistă și neomarxistă a „falsificării conștiinței celor care învață” în capitalism. Școala de la Frankfurt și-a găsit acoliți și printre teoreticienii curriculumului, dintre care cel mai proeminent a fost Philip Wexler (1987)34. Teoria curriculumului centrat pe „analiza frankfurtiană a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
puterea structurii”); omnipotența relațiilor structurale („toate proprietățile și funcțiile structurii sunt date de relațiile dintre componentele structurii”); conceptualizarea sistemelor și structurilor se realizează prin distincții binare („zero/unu”; „bun/rău”; „pozitiv/negativ”; „alb/negru” etc.) ș.a.m.d. - toate aceste „marote” ale structuralismului clasic și altele similare au fost identificate în Raționalul lui Tyler, taxonomia lui Bloom și extensia naționalistă a lui Schwab. După Cherryholmes, se pot identifica riguros cel puțin opt „hibe/caracteristici structuraliste” în „Raționalul lui Tyler”: a) sensul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
face, având În vedere că nu era singur acolo. Erau și foarte mulți dintre cei care Îl sprijiniseră ani de zile. Acest lucru adaugă o nouă nuanță, destul de neplăcută, la portretul personajului. Vladimir Tismăneanu: Ajungem din nou la vechea noastră marotă, care este de fapt continuitatea Între regimul prăbușit În 1989 și cel venit la putere În urma convulsiei revoluționare din decembrie. Care este acest călcâi al lui Ahile? Deopotrivă În cazul comunismului și În cel al postcomunismului românesc, la nivelul elitelor
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
la 28 iunie 1914, care a declanșat primul război mondial), la gradul de interes (interesul uman și distanța psihologică). Structura știrii Fără a insista prea mult asupra elementelor de scriitură, trebuie să remarcăm că, în știre, regăsim toate exigențele și marotele discursului jurnalistic: obiectivitate, claritate, simplitate, concizie, onestitate, adevăr, precizie, noutate, interes uman. Pentru a fi simplu și concis, trebuie întâi de toate să fii riguros. În știre, această rigoare înseamnă: leadul (atacul) să fie simplu, direct și clar. Reprezintă chiar
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
literară interbelică. Înainte de cartea de debut, B. publicase în reviste o suită de articole despre Eminescu: glose, al căror liant poate fi considerată perspectiva etnopsihologică și psihanalitică a abordării (cea dintâi, mai ales, la ordinea zilei în epocă). Autorul are marota determinismelor, crezând a putea deduce din etnosul „mixt” al poetului (slav, romanic, mongol chiar) tensiuni ale personalității și operei (de exemplu, cea dintre „veselul de afară” și „adumbritul, scormonitorul dinăuntru”) sau „tragica dilemă” dintre vocația metafizică (atrofiată) și cea poetică
BOZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285847_a_287176]
-
masculin! Să fie mâna sataniștilor? comentase intrigat agentul Mânecuță, care citea foarte mult și amestecat, în timpul liber, în special romane de doi lei și reviste ieftine, buchisite și traduse pe genunchi, despre ocultism și conjurații și care dobândise o adevărată marotă pentru practicile și metodele criminale cu iz ritual. N-aș prea crede! Mai degrabă, s-au îmbătat și s-au tăiat țiganii, cu cuțitele, conchisese înțelept nenea Sandu, după ce răspunsese apelului telefonic de la dispecerat și-și notase amănuntele, într-un
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
la un moment dat, omul strânsese cât să-i ajungă de-un vapor până-n Long Island. Devora seria romanelor de 15 lei, cu submarinul Dox (oarecum 007-ul de azi), Wilkie Collins & Co, mă înghesuia cu Mihail, câine de circ - marota lui -, m a otrăvit, pe când aveam vreo 13 ani, cu o țigară (ca să mă dezvețe, cică!), după care mi-a dat în extaz să citesc viața lui Fouchă, inoculându-mi pasiunea culiselor, a subteranelor cu șobolăneli prin care se coace
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
politico-literare ale lui Vinea au, adeseori, un cuvînt greu de spus în alegerea colaboratorilor. Prin paginile Contimporanului se perindă și numeroși versificatori veleitari, fără personalitate - de la St.I. Nenițescu și Petre Boldur la Vasile Savel și Horia Robeanu -, omagiind stîngaci marotele publicației (prezența „ortodoxistului” Nenițescu poate fi explicată prin faptul că era curatorul unui muzeu de artă din cadrul Librăriei Hasefer, unde expuneau colaboratorii Contimporanului; de altfel, poemul său „Dans“, apărut în nr. 72, poartă o dedicație către Milița Petrașcu). Comilitoni mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
originalitatea, exotismul și profunzimea problematică a romanului. Eliade însuși va fi prezent ulterior în paginile Contimporanului cu o proză scurtă („Visul“, în nr. 78), într-o perioadă în care Vinea se arată tot mai preocupat de onirism, divinație și alte marote comune deopotrivă suprarealiștilor și noilor spiritualiști. Dar Eliade, Noica și Sandu Tudor nu sînt singurii membri ai „tinerei generații” care publică la Contimporanul. Vreme de aproape un an, Mihail Sebastian semnează regulat în ultima pagină a revistei o rubrică de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
argumentând cu calm și În deplină civilitate, uzând de o informație diversă, ce denotă o arie culturală impresionantă (mai ales pentru un „pușcăriaș”, mereu În luptă cu regimul comunist, prigonit și după ieșirea din Închisoare). Iar celor care agită mereu marota antisemitismului legionar, autorul le „servește” cu delicatețe o amintire (dintre multe altele care fixează cu fermitate adevărul În legătură cu acest subiect) despre Corneliu Zelea Codreanu (citez din evocarea „Gânduri despre Căpitan”): ,,Parcă Îl aud și astăzi, după mai bine de 54
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
toate atlasele lui Conțescu și de ierbarele lui. Cu toate acestea, om cu spirit de analiză, se întreba uneori dacă fixațiunea geografului în direcția unui monument științific nu era înrudită cu obsesia lui de a construi monumentul. "Ori, medita Ioanide, marota lui Conțescu e onorabilă și pe urmele lui se va naște un Humboldt român, și atunci și pretenția mea e îndreptățită și sunt un precursor al unui Giotto sau Bramante român, ori toate acestea sunt mofturi și atunci amândoi suntem
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a intimității, pe disprețul afișat a ceea ce se numește societate. Chiar forma de socializare tipic britanică - the private club - cultivă tot secretul, exclusivismul, ascunzătoarea, refuzul gregarismului - Într-un cuvânt, intimitatea. Sinonimia interior/intimitate a fost, de-a lungul vremurilor, o marotă a metafizicienilor de toate nuanțele. De la Saint Martin la Swedenborg, aparența nu e decât Întâmplătorul veșmânt al esenței, iar extragerea unui Înțeles din ceea ce Jan Van Ruusbroec numește inning devine preocuparea unui șir de generații obsedate de descifrarea misterelor cuvântului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
1000 de români bine pregătiți, care lucrează în domenii de vârf, liniștiți, care au o imagine impecabilă". Punctualizând, ce erori fundamentale au făcut colegii dumneavoastră italieni în tratare așa zisei "probleme românești"? "Așa zisă problemă românească nu există. Este o marotă inventată de presă. Eu cred că jurnaliștii italieni în anumite situații au inventat cazuri de presă în redacție. Spun acest lucru deoarece este aberant să vezi toate aceste articole nedocumentate în care cetățeni români cu numele D.B., M.I., R.O.
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Dumnezeu să-l ierte, de ce cameleon politic mai era. Unul dintre cele mai bizare paradoxuri ale poporului acesta, care deocamdată nu a ajuns ca să se ridice copăcel în picioare, se naște din relația lui cu ideea de hoție, veșnica lui marotă, de care nu uită nici când doarme. Și cum să nu consideri paradoxală purtarea acestui popor când pe de o parte, leagănă la pieptu-i puzderie de mari tâlhari naționali, cărora le dă grijuliu să sugă euroi direct de la țâța bugetului
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
că în curtea lui poate fi întâlnit vițelul Meleșcanu, care are niște urechi leit ca ale politicianului și pe măgărița Monica Macovei (cu are breton exact ca al Monicăi Macovei). Dar nu despre asta voiam acum să vorbesc ci de marota ceea a românilor, născută din timpuri imemoriale, vizavi față de ideea de hoție. Am spus mai sus despre cei care sug fără grijă la pieptul generos al bugetului, dar sincer vă spun, nu trag speranță c-am să văd vreodată în
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
-mi inunda sufletul, o bucurie nelegată de nimic material. De fapt dacă m-ar fi întrebat cineva atunci de ce sunt bucuros, nu aș fi știut ce să-i răspund. Și cred că nici în ziua de azi nu știu răspunsul. Marota aceasta cu mersul de unul singur la pădure nu mi-a trecut niciodată. Cred că sentimentul de descătușare de rău pe care ți-o dă liniștea maiestuoasă a pădurii, nu poate fi egalat de nimic. Îmi amintesc de un cunoscut
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
comerciale și dezastruos al Guvernului. Altădată. Iar ca să închei, îl voi cita tot pe laureatul nostru Guvernator: "E greu fără bani, dar e greu și cu bani". Adînc. 4.8. ECONOMISM REDUCȚIONIST Perpetuăm în analiza noastră economică o serie de marote și de sintagme reducționiste ce nu ne fac cinste. Spre pildă, de sute de ani utilizăm în cursuri, lucrări de doctorat, de licență etc. opoziții clasice cum sunt: liber-schimb versus protecționism, sau liberalism versus dirijism. Prezentăm, separat, fiecare dintre aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
nu vă gândiți la cele aranjate de Supervizori pentru a atrage în capcană vreun brotăcel naiv venit de aiurea ca lector de Froggy-Sprache, Rosbif-Yazâk sau Hertman-Langue). Iar toate astea se referă numai la bietul animal. Descoperim astfel că în marină (marota primului registru) gentilul crapaud este multifuncțional intră în compoziția barei de la cârmă (gouvernail) dar servește și la fixarea balizelor, că nici căile ferate nu s-au putut lipsi de el, că te poți așeza pe el fără să-ți fie
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]