338 matches
-
într-un duh de credință, cu toată responsabilitatea, răbdarea și nădejdea creștină, câștigă luciditatea du �hovnicească, exprimată în unicul mod eclezial de a fi: "fiți tari în credință și să vă iubiți unii pe alții". Dacă Biserica ignoră această paradigma martirică ori mucenicească și se detașează sau dispensează de ea, riscă să uite propria ei natură și propria ei voca �ție. Cu alte cuvinte, Biserica și martiriul se adeveresc reciproc. Interpretarea cea mai pro �fundă a martiriului este dată în mărturisirea
DESPRE MARTIRIU SI JERTFA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_martiriu_si_jertfa_.html [Corola-blog/BlogPost/366927_a_368256]
-
lui nu sunt o formă de pioșenie față de o personalitate ce merită să o numit Sfântul Literaturii Române!? Eminescu în acest răstimp a devenit în memoria noastră culturală un brand. Atât prin geniala sa operă dar și prin destinul său martiric, cum ar spune Adrian Dinu Rachieru. Iar dacă, în zilele noastre Poetul a devenit, pentru unii, o problemă, afirm și eu precum D. Vatamaniuc: „E foarte bine că avem o problemă Eminescu”. Acesta să fie motivul că Eminescu a devenit
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421388050.html [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
A Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 306 din 02 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Despre neam creștin, popor român și demnitate națională in gândirea, discursul și viziunea Maestrului Dan Puric ... Motto “Să plătim datoria noastră veșnic neplătită: demnitatea martirică a poprului român!” (Dan Puric) O problemă reală a culturii noastre actuale, care răzbate în textele lui Dan Puric, este aceea privitoare la atitudinea noastră față de trecut, care există sculptat și brodat în acțiuni, fapte și obiecte simbolice. În ceasul
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
savantul cu tristețe că ea, conștiința, “există mai mult virtual”, dar tot el, în final, ca să ne încurajeze, afirma: “Dacă aceasta din urmă n-ar fi existat deloc, Socrate n-ar fi băut cucuta!...” În altă ordine de idei, “Conștiința martirică este profund salvatoare. Ne salvează de la înecul istoric. Ea este un paradox izbăvitor ce anulează în chip firesc instinctul de conservare atunci când este vorba de apărarea chipului lui Dumnezeu. Iese astfel în mod nebănuit din lanțul cauzal al naturii, aducându
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
de conservare atunci când este vorba de apărarea chipului lui Dumnezeu. Iese astfel în mod nebănuit din lanțul cauzal al naturii, aducându-ne o natură superioară. Contrazice flagrant rațiunea omenească, ascultând de o altă rațiune, de cea a lui Dumnezeu. Conștiința martirică nu negociază nimic cu conștiința prigonitorilor ei. Își vede firesc de drumul crucii. Cine va călca pe acest drum va simți fiorul tainic al acestei conștiințe ... ; 2. Vis - poezia cu acest titlu, ce încheie acest minunat volum și pe care
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_neam_si_demnitate_in_viziunea_lui_dan_puric_p_a_ii_a.html [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
de cele Sfinte, citind Evanghelia ! De-atunci a mers prin temnițe și creștinii-a cercetat Așa cum Învățătorul, Poruncă Sfântă A lăsat ! Mărturisindu-L pe CHRISTOS, a fost îndat' întemnițată Cu coarnele unui berbec, suflarea i-a fost tăiată... Prin moartea Martirică, primi Coroana Biruinței Ce o primesc învingătorii, ce-au urmat Calea Credinței ! ............................................ Sf.Mc.Olivian. Episcopul Olivian, ÎL Slujea pe DUMNEZEU Păstorindu-i pe creștinii din Cetatea sa, Aneu ! Sub prigonirea-mpărătească, a lui Maximilian A fost judecat nedrept, de Iuliu și
SF.MIR.MARIA, A LUI CLEOPA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1609 din 28 mai 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1432830732.html [Corola-blog/BlogPost/372986_a_374315]
-
Introducere în teoria literaturii. II. Genul epic. Genul liric. Doxologia, Iași-2013, p. 183) Persecuțiile antice au fost politice, culturale și religioase. Până la Iisus Hristos-Mântuitorul nostru, doar persecuțiile religioase cu caracter mesianic sunt persecuții profetice și sunt incluse și ca fapte martirice precreștine. Celelalte persecuții sunt de tip sacrificial și socratic (conștiința demnității). În martiriu se împlinește conștiința creștină a jertfei, fiind deplin consimțită, consfințită și transcendentă întru dragostea de Dumnezeu și de Neam. În martiriu sunt consubstanțiale religiosul (teologul), mistica (spiritualul
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
bucuria că a fost ales, favorizat, privilegiat divin pentru împlinirea Neamului său; -martirul nu-și reprezintă propria moarte și nu-și elaborează persecuția, ci pur și simplu își prezintă logodna morții ca pe „cea mai dragă dintre nunți”. Toate actele martirice sunt expresia persecuțiilor politico-religioase. Apoteoza sacrificiului sunt Eroii. Aura martiriului sunt Eroii, Mucenicii, Mărturisitorii și Sfinții. Calea martiriului este Crucea răstignirii de bună voie. Calea martiriului este suișul mistic, duhovnicesc al Învierii. Aripile mistice ale martiriului sunt Crucea și Iertarea
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
a celor ce o doresc. În fața sublimului Jertfei dumnezeiești, Crucea s-a închinat, împlinind Suferința, nimicind patimile, călcând astfel osânda morții peste care a înfipt spre veșnicie nepătimirea Învierii. Prin această Aură dumnezeiască a Învierii, panorama suferințelor și sublimul jertfei martirice intră în viziunea Crucii, prin împreuna participare a lui Hristos la suferința, jertfa și slava creștinului: „Hristos i-a făcut pe oameni deopotrivă în cinste cu îngerii..., căci prin sângele jertfei Sale El a împăcat cele cerești cu cele pământești
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
creștin) la Patimile, Crucea, Moartea și Învierea Domnului nostru Hristos. Suferința mistică este o nouă revelare a Mântuitorului în cel care o acceptă. Așadar, suferința dă naștere la o nouă existență, cea mistică, punând lângă Jertfa lui Hristos, prinosul jertfei martirice. Jertfa este noblețea divină a sufletului creștinului pătimitor. Adevărul, Dreptatea, Libertatea, Iubirea consfințesc noblețea Jertfei dumnezeiești: „Gândiți-vă la Hristos. Ce a păstrat Hristos pentru El Însuși? Nimic. A dat totul. S-a jertfit și se jertfește mereu pentru noi
SUIŞUL MISTIC AL ÎNVIERII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1462281009.html [Corola-blog/BlogPost/381041_a_382370]
-
ethosul însuflețit de lumina și slava Învierii Domnului. Întreaga comunitate euharistică a Bisericii Ortodoxe se sprijină pe axa martiriului. Viața Duhului este Jertfa, cum spunea o veche apoftegmă: „Dă sânge și primești Duh!”. În Ortodoxie, Tradiția martirului este neîntreruptă. Ipostasul martiric se continuă de la început, dincolo de persecuțiile și prigonirile religioase sub chipul ascetic al isihaștilor pustnici și al filosofilor creștini, descendenți ai teologiei persoanei și ai comuniunii. Revoluțiile și Războaiele mondiale care au zbuciumat și cutremurat Biserica lui Hristos au lăsat
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_calea_c_gheorghe_constantin_nistoroiu_1338700017.html [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
28 februarie. Martirologiul roman l-a înscris pe data de 25 ianuarie și de aici l-au preluat și bisericile românești cu aceeași dată de prăznuire. Din volumul pr. prof. dr. Mircea Păcurariu ,,Sfinți daco-romani si români” aflăm că acte martirice chiar mai timpurii, menționează și numele altor episcopi ai Tomisului ca de ex: Evangelicus, Efrem și Tit, ceea ce înseamnă că activitatea creștină în episcopia Dobrogei era bine închegată si de sine stătătoare. A lăsat în urmă amintirea unei bune viețuiri
BRETANION, EPISCOPUL TOMISULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/25_ianuarie_bretanion_episco_ion_untaru_1390621685.html [Corola-blog/BlogPost/359912_a_361241]
-
după o sumară cateheză și a căror viață spirituală era relaxată și deficitară. Doar monahii, care apar acum, continuă creștinismul integral al epocii apostolice, atât în practicile lui liturgice - Liturghiile comunitare doar sâmbăta și duminica - cât și etosul lui ascetic martiric - cu împărtășiri private zilnice. Viața liturgică a parohiilor urbane începe de acum înainte să fie dominată de fenomenul invers proporțional al înmulțirii Liturghiilor și răririi împărtășirilor: Liturghii zilnice și împărtășiri ocazionale.[42] Divorțul în Liturghie dintre Jertfă și Taină, între
CA HRANA DUHOVNICEASCA A CRESTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 86 din 27 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasirea_continua_ca_hrana_duhovniceasca_a_crestinului.html [Corola-blog/BlogPost/350510_a_351839]
-
reprezentanții puterilor europene să reacționeze sau măcar să înțeleagă extraordinarul gest al unui principe creștin. Mai mult, săptămânalul francez Gazette de France, aproape în stilul unui tabloid contemporan, a scris doar despre problema averii din străinătate, tortură și execuție. Despre gestul martiric al domnitorului sau măcar despre eroismul său... nimic. Nici măcar un cuvânt. La 20 iunie anul 1992 Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Patriarhului României Teoctist Arăpașu, i-a canonizat pe Martirii Brâncoveni, fixându-le zi de pomenire la 16 August (pentru
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
la București și Mănăstirea Hurezi, din județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării Sfinților Martiri Brâncoveni, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a mii de credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la credința strămoșească și autentică, în Iisus Hristos. În acest an, 2014, se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la credința strămoșească și autentică, în Iisus Hristos. În acest an, 2014, se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Părintelui Patriarh Daniel, să declare acest an drept unul jubiliar, omagial și comemorativ. Cu alte cuvinte, așadar, răsplata martirului sau a mucenicului este preamărirea sa în ceruri (dar
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş by http://uzp.org.ro/sfintii-martiri-brancoveni-drd-stelian-gombos/ [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
Înseamnă însă că ei trebuie să trăiască cu adevărat creștinismul, străduindu-se până la moarte, după cum spune, pentru împlinirea Evangheliei în viața lor. Scrierile și omiliile Sfântului Vasile cel Mare constituie o invitație adresată nouă tuturor la a trăi o viață martirică, mărturisitoare, la a duce un mod de viață martiric. De mărturia pe care noi creștinii o dăm astăzi cu viața noastră depinde biruința împotriva puterilor de astăzi ale răului și a noului păgânism contemporan, atât de divers și de intens
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
creștinismul, străduindu-se până la moarte, după cum spune, pentru împlinirea Evangheliei în viața lor. Scrierile și omiliile Sfântului Vasile cel Mare constituie o invitație adresată nouă tuturor la a trăi o viață martirică, mărturisitoare, la a duce un mod de viață martiric. De mărturia pe care noi creștinii o dăm astăzi cu viața noastră depinde biruința împotriva puterilor de astăzi ale răului și a noului păgânism contemporan, atât de divers și de intens propagat. Vom da noi această mărturie? Răspunsul rămâne să
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în by http://confluente.ro/stelian_gombos_1457685483.html [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
cercetarea adăugându-i generos amănuntele cunoștințelor sale, dar era și întâistătătorul întregului aparat ierarhic, administrativ și academic bisericesc, monahic și clerical, prin care de abia de acum înainte se putea începe cercetarea pentru a așeza, bine studiat, pe locul său martiric sau mărturisitor, pe fiecare cleric ortodox român ce avusese vreo contribuție în acel binecuvântat Grup al rezistenței din vremuri grele, contribuind la păstrarea pe cerul existenței românești căruia nu i se puteau pune granițe, a acelei Biserici din Eter, întrunind
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
-și mai aparține sieși decât ca bunăvoință a dăruirii totale lui Dumnezeu, Neamului său și întregii creații a Ziditorului. Istoria primului mileniu creștin atât pe plan național cât și universal a avut cinstea de a se încununa cu frumusețea cununilor martirice ale credincioșilor și deopotrivă ale Păstorilor lor. În acest sens ne stau mărturiile Istoriei Bisericii Ortodoxe Române și cele ale Istoriei Bisericii Universale. Lângă cununile Arhiereilor martiri s-au așezat curajul și onoarea multor Vlădici (sec. XV- XVII), care la
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
aruncat în ale zării uitare: Un Osiris al timpurilor apuse, Ce dorește din nou lipirea. Din cetatea eternă a palatinului, Sălășuie încă duhul dârzeniei aprige, Ce-n veci ne va hrăni-n fața străinilor haini Și ne va aduce cununa martirică. Drumul călăuzitor al marelui Pleistoros, Acoperind draconul și acvila-n mreje, Ne conduce vijelios în al nostru ideal Ca împreună să biruim lanțurile temătoare. Visul marilor umbre ale neamului trecut: Peceți vii ce dăinuiesc încă-n al nostru spirit Și
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
căpătate fără onoare... Nicicând n-ai renunțat la străbuna credință, Mereu ai luptat pentru al tău crez unitar și pașnic, Dar, totuși, zi și noapte ești înrobită și credința-ți atârnă ca pedeapsă. Unde-i, Doamne, dreptatea Ta? Vărsatu-s-au sudori martirice, Umbre crucificate pe nedrept, Arme ce-au murmurat cea din urmă demnitate, Ca noi astăzi să sperăm a trăi liberi la sânul mamei, Să putem grăi-n limba noastră eminească... Dar, vedeți voi, națiunea încă geme, încă strigă! Ea n-
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479472490.html [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
cu o azvârlitură de ochi cele 20 de veacuri însămânțate în urma voastră și priviți fără frică, dacă puteți, golul pe care l-ar lăsa în lume CRUCEA”. Și totuși filosoful francez a uitat să adauge Cerul și Pământul Daco-României noastre martirice, duhovnicești și sfinte, Icoane zugrăvite cu sângele mucenicilor și jertfele mamelor fiecărui veac, din care au odrăslit mai multe Cruci decât fii. Fără Cruce și Cerul și Pământul ar fi fără Cruce (adică fără jertfă, fără sens). Suferința împlinită în
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 by http://confluente.ro/Suferinta_sensul_rezistentei_imn_mucenicilor_neamului.html [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
și cereștile locașuri - Mircea Vulcănescu (1904 - 1952)... Introducere și câteva repere biografice Spirit enciclopedic și personalitate complexă a generației ’27, cu o viață socială intensă, bucurîndu-se de poziții importante în societate și de onoruri pe măsură, dar având un starlit martiric, Mircea Vulcănescu este o figură exemplară în panteonul Dreptei românești. De aceea, dorim să-l evocăm aici și acum - cu prilejul împlinirii a 65 de ani de la nașterea sa cea cerească și veșnică, care a avut loc în data de
ÎMPLINIREA A 113 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN PĂMÂNTUL NEAMULUI ROMÂNESC ŞI A 65 DE ANI DE LA MUTAREA SA ÎN VEŞNICELE ŞI CEREŞTILE LOCAŞURI – MIRCEA VULCĂNESCU (1904 – 1952)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493711479.html [Corola-blog/BlogPost/343136_a_344465]
-
pune, deci problema: E vorba de nepăsare, sau de ne-recunoaștere a unor adevăruri? E vorba doar de o ușor condamnabilă ne-recunoștință față de cei care au vrut să păstreze neîntinate valorile Ortodoxiei, sau de ne-recunoașterea deliberată a faptei martirice a acestora, pentru a lăsa impresia că meritele le au exact cei care au trădat, argumentându-se fals că fără trădarea lor nu s-ar fi păstrat deloc Biserica?!... O asemenea afirmație este demagogie ordinară, nedemnă de sutana slujirii Dumnezeului
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_spre_a_indeparta_o_nedr_corneliu_leu_1329223539.html [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]