283 matches
-
Autonome Moldovenești de pe teritoriul Ucrainei. Pentru epoca postconstantiniană, documentele vremii vorbesc despre preoți și sate, despre creștinarea goților de către Ulfila, episcop care predică în limba gotă, greacă și latină. Se vorbește de preotul Gutica și Sansala, de Sfântul Sava Gotul, martirizat prin lemn și apă (legat de cruce și înecat) în apa Buzăului, de către prigonitorii păgâni ai regelui vizigot Athanarie . Scrisoarea Sfântului Vasile cel Mare către Biserica din Goția ( sud-estul României de astăzi s-a numit în antichitatea târzie Goția
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
stăpânirii romane, când daco-romanii nu uitaseră pe vicus și pagus, sunt cele amintite în legătură cu răspândirea creștinismului la nord de Dunăre, în zona Subcarpaților de Curbură, unde a rezidat și propovăduit Sfântul Sava, zis Gotul, care a fost 155 martirizat prin lemn în apa Buzăului de prigonitorii păgâni ai regelui vizigot Athanaric, pe la 372 d.Hr. Tot în rândul satelor vechi, atestate documentar, amintim pe cele întâlnite prin Banatul de astăzi de Priscus Panitis, secretarul ambasadei împăratului de la Constatinopol, Teodosie
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
poartă, dezbrăcându-i cu pielea goală și ungându-i cu miere, vara, i-au legat la stâlp, de-i mânca muștele și albinele". Trebuie să spunem însă că nu numai oamenii ci și instituțiile, chiar și cele spirituale, au fost martirizate în acele vremuri, în acest sens cazul mânăstirii Slatina, la o depărtare de un deal de Voroneț, este cel mai grăitor exemplu de trecere „prin foc și sabie". Despot Vodă de exemplu a topit toată argintăria și odoarele bisericii Slatina
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nașterii lui Iisus la 25 decembrie? Biserica creștină, cea de la început, cunoștea numai sărbătoarea Paștelor. Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Isus Hristos nu datează decât din secolul al II-lea. A fost instituită de Telephor, succesorul lui Sixte I-iul, care a fost martirizat în anul 139, după 11 ani de pontificat. La început, data când se sărbătorea Nașterea Domnului era schimbătoare și se celebra de obicei în luna mai. Deveni însă fixă în secolul al IVlea, sub pontificatul lui Iulius I-iul, care după
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
juridice. Aducerea teroriștilor în fața justiției și condamnarea lor de o Curte Internațională specială, trebuie să fie încoronarea luptei împotriva terorismului. Teroriștii trebuie în mod obligatoriu deferiți justiției și condamnați de un Tribunal Internațional special independent. Eliminarea teroriștilor i-ar putea martiriza în fața propriilor simpatizanți. Din contră, judecarea lor dreaptă în fața unei curți internaționale independente ar convinge marea majoritate a semenilor noștri că lupta nu se duce împotriva unei națiuni sau a unei religii ci împotriva teroriștilor însăși. Lupta împotriva terorismului și
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
care, pentru că nu voise să-și renege credința catolică, fusese trimis în exil de regele Genseric, după ce se bucurase mult timp de favorurile acestuia. Ar putea fi identificat cu acel Onoratus despre care Prosper ne spune că ar fi fost martirizat în 437. Cerealis de Castellum Ripense, în Mauritania, a avut în jurul anului 480 o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo (429-534), Jaca
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
pe care a acordat-o respectivei opere) a făcut un amplu rezumat al scrierii, oferindu-ne liniile ei esențiale. Alte elemente ale Istoriei bisericești se găsesc în textele cele mai disparate: de exemplu, în Patimile Sfîntului Artemie, care a fost martirizat în vremea lui Iulian Apostatul, scriere întocmită de un monah necunoscut, Ioan din Rodos, sau în diverse pasaje din lexicul bizantin de la Suda (sau Suida), ori într-o compilație tîrzie cu caracter biografic, intitulată Viața lui Constantin. în afară de această Istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
acest lucru Înțele‑ gându‑l unii din călăi, s‑au lepădat de deșarta Închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit Împăr‑ tășirea noii credințe, trecând În tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar marti‑ riul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor nesfârșită și, pentru unii dintre cei de astăzi, paradoxală. Este
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de patosul argumentației sau de căldura caracterizării, dar, așa cum s-a demonstrat mai târziu, fundamentat pe o ipoteză falsă. În acest volum este publicată și traducerea scrierii atribuite lui Țamblac, Martiriul sântului, slăvitului martir Ioan cel Nou care s-a martirizat în Cetatea Albă, făcută de M. Tot el alcătuiește biografia lui Antim Ivireanul, tipărită ca prefață la prima ediție a predicilor mitropolitului (1886). De interes pentru cultura românească veche este și Catalog de cărțile sârbești și rusești manuscrise vechi ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288081_a_289410]
-
nostalgiile mitice ascunse în imaginarul social, dar și atipica noastră înclinație spre consum excesiv și risipă ostentativă. Sfântul Valentin. De la iubirea de Dumnezeu la vibratoarele superexcitante Cu privire la Sfântul Valentin, hagiografia creștină este generoasă. A existat un Valentin, episcop de Terni, martirizat în anul de grație 273. Un alt Valentin, simplu preot roman, a fost bătut și decapitat în 270. Al treilea a fost apostat în Rhetia și cinstit în Tirol. Din amestecul hagiografiilor, istoria a selectat o versiune arhetipală pentru ziua
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Arcadie care, pentru că nu voise să-și renege credința catolică, fusese trimis în exil de regele Genseric, după ce se bucurase îndelung de favorurile acestuia. Ar putea fi identificat cu acel Onoratus despre care Prosperus ne spune că ar fi fost martirizat în 437. Și Cerealis, din Castellum Ripense, în Mauritania, care în jurul anului 480 a avut o dispută la Cartagina cu arianul Maximinus. Bibliografie. Ediții: PL 17 (Victor din Cartenna); A. Isola, I cristiani dell’Africa vandalica nei Sermones del tempo
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
însuși a acordat-o acestei opere) a făcut un amplu rezumat al scrierii, oferindu-ne liniile esențiale ale acesteia. Alte elemente de Istorie bisericească se găsesc în textele cele mai disparate: de exemplu, din Patimile Sfântului Artemie care a fost martirizat în vremea lui Iulian Apostatul, scriere întocmită de un monah necunoscut, Ioan din Rodos, sau din diverse pasaje din lexicul bizantin de la Suda (sau Suida), ori dintr-o compilație târzie cu caracter biografic intitulată Viața lui Constantin. În afară de această Istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Imperiul Rus, monarhia habsburgică și regatul prusac. Nobilimea ei (szlachta) a răspuns prin susținerea unei conștiințe naționale distincte. În timpul secolului al XIX-lea, acești polonezi s-au considerat (și au fost considerați de toți) luptători pentru libertatea umanității, o națiune martirizată pentru cauza libertății democratice de pretutindeni. A fi polonez însemna să ai capacitatea de a acționa cu curaj sub presiuni, de a refuza să fii terorizat și intimidat de putere. Liderul revoltei din 1794, Tadeusz Kościuszko, a fost un erou
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
trecătorilor. Printre alți șarlatani care dădeau cu zarurile, ghiceau după fumuri sau păsări, desigur că ei nu ar fi cucerit niciodată imperiul și Capitoliul dacă pretorul Corneliu Hispallus (în 139 e.n.) nu le-ar fi oferit șansa de a-i martiriza. Acesta, închipuindu-și că o idee poate fi ucisă cu sulița, a ordonat expulzarea "chaldeenilor" din Roma și chiar din întreaga Italie. Aceasta a fost suficient pentru ca patricienii și mai ales matroanele, la întîlnirile lor selecte să se întrebe ce
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
absurd, să-l consoleze prin simbolismul enigmelor, nu înainte de a-l fi sodomizat prin scene imposibile de sex, homo/heteroerotice. Există totuși un echilibru, indus de talentul incontestabil de narator, între cruzimi masochiste (apologia fericirii incomparabile de a fi posedat, martirizat etc.), altitudinea stilistică a decriptării emoțiilor hard și tensiunile meditației intime. De mare efect sunt descrierile (cu etimonul într-o memorie afectivă intensă) de peisaje și locuri (Torino, Roma și împrejurimi), reliefuri și spații periferice, deșertice, misterioase prin cromatica și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
abuzivului temnicer, iluminându-i viclenia șantajistă, perversă, frustrările de paria, fixația de a poseda exclusiv exterioritatea delectabilă a viului, prostul-gust sepulcral, mimetismul clișeelor verbale, nevroza de clasă, nevroza sexuală. Un "înger" terorist, ce în numele unei inocențe morbide, nu pregetă să martirizeze o ființă liberă cu proiecte, vitală, o conștiință prodigioasă gată să-și egaleze modelul, celebrul pictor G. P., lider al elitei artistice londoneze. Tentativă de supraviețuire lucidă, dar și testament al profețiilor de moarte și iubire în plin coșmar, jurnalul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
nașterii lui Iisus la 25 decembrie? Biserica creștină, cea de la început, cunoștea numai sărbătoarea Paștelor. Sărbătoarea Nașterii Domnului nostru Isus Hristos nu datează decât din secolul al II-lea. A fost instituită de Telephor, succesorul lui Sixte I-iul, care a fost martirizat în anul 139, după 11 ani de pontificat. La început, data când se sărbătorea Nașterea Domnului era schimbătoare și se celebra de obicei în luna mai. Deveni însă fixă în secolul al IVlea, sub pontificatul lui Iulius I-iul, care după
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Ioan Damaschinul, Andrei din Creta, Iulian Taviotul, Isichia, Antipatros din Vostrona, Theodor Studitul, Theodor Daphnopathos, patriarhul Gherman, Simeon Metraphrastul, prezbiterul Leontie, Nicethas din Paphlagonia și alții. Își fac apariția „viețile” de mai mare întindere, de obicei texte ce glorificau figuri martirizate în vremea împăraților iconoclaști. Acum se traduc hagiografiile consacrate lui Ioan Gură de Aur și lui Ștefan Noul Mărturisitor (autor, Simeon Metaphrastul), lui Grigore Omiritos (de Grigorie, episcop al Negranosului), lui Macarie Egipteanul (de Serapion), lui Vasilie cel Nou (de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285753_a_287082]
-
care era chemat să-l servească - Împăratul - pe motiv că nu poate cinsti idoli; 40 de soldați care refuză lupta, căci nu-și pot ucide aproapele... și mă opresc aici doar pentru că „vorba lungă e sărăcia omului“. Cu toții au fost „martirizați“ ca delincvenți, nu ca creștini, de o Romă care, În toleranța ei, cinstea prin cult public nu mai puțin de 1.000 de zei, toți cei cuprinși, cu adoratori cu tot, În Imperiu; un al 1.001-lea, Savaot, nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
putere a tulburat lumea păgână. Atunci, lucrările au fost întrerupte. Dar accederea la tron a lui Iulian Apostatul a provocat o reacție oribilă. Populația nemulțumită alerga ca sălbaticii asupra comunităților creștine: virgine, tineri și chiar oameni în vârstă au fost martirizați. Theodosius cel Mare a pus capăt domniei lui Baal și voluptosului partener Astarte. El a construit cu pietre de la monumente ale păgânilor o biserică creștină într-un spațiu pătrat și a transformat o încăpere hexagonală în biserică. Astfel, demolarea unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
românești rețin unele elemente cu caracter istoric - și anume că Sfântul Gheorghe a fost un soldat creștin În armata anticreștinului „Împărat Viclețian [= Dioclețian]” <endnote id="(113, II, p. 298)"/> -, alte aspecte sunt Înlocuite cu clișee. De exemplu, Gheorghe nu este martirizat de romani, ci de jidovi - cei care „l-au ucis și pe Isus”. Față de legenda bucovineană comentată mai sus, cea culeasă În Oltenia este oarecum diferită, dar cei care doresc moartea sfântului sunt mereu aceiași : Gheorghe „a fost un ostaș
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
bulgari, valahi, cumani și tătari. O statistică a misiunilor franciscane din secolul al XIV-lea este prezentată de către Codicele „Anonimi Minoritae” (pentru 1320), în care se amintește că „În Cetatea Albă fr. Angelo de Spoleto, pe atunci custode, a fost martirizat de către bulgari”. Pentru anul 1326 istoricul Luca Wadding în Annales Minorum a consemnat: „În același an, doi frați minori polonezi, Luca și Valentin, provocând mânie pentru predicarea credinței catolice, au fost uciși de barbarii din Livonia, fiind apoi înhumați în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ei. Tocmai acest lucru înțelegându-l unii din călăi, s-au lepădat de deșarta închinare la idoli, au aruncat uneltele de tortură și au mărturisit împărtășirea noii credințe, trecând în tabăra lui Hristos. În această situație, și ei au fost martirizați. Moartea devenea pentru creștini poarta vieții, iar martiriul, o a doua naștere. Lumina nădejdii lor dezvăluie o nouă perspectivă asupra a ceea ce ei trăiesc, făcând să izbucnească bucuria lor paradoxală. Este taina pe care o trăiesc martirii, căci nu mai
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
a istoriei, căderea Constantinopolului, sfeștania Curții domnești de la București și înmormântarea la Muntele Athos a capului domnitorului. Altă reconstituire istorică, Ultimul Constantin (2000), sugerează și urmărește analogia dintre Constantin XI Paleolog, ultimul împărat al Bizanțului, și Constantin Brâncoveanu, domn român martirizat împreună cu fiii săi. Informația istorică și culturală dovedește exactitate și acuitate de om de știință, fiind susținută și de un meritoriu talent narativ. Romanul este construit prin alăturarea diferitelor puncte de vedere asupra evenimentelor istorice aparținând unor personaje: spătarul Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
189), într‑o perioadă cuprinsă între anii 180 și 189. Antonio Orbe propune, cu aproximație, anul 185. Autorul, un oriental educat probabil în Smirna, emigrează, destul de tânăr fiind, în Occident unde este numit episcop de Lyon, succesor al lui Potinus, martirizat în 177 (Eusebiu, HE, V, 1, 29‑31; 5, 8). Tratatul este redactat pe etape, fiind destinat unor clerici din Asia, atrași de curentele gnostice. Cum Irineu se bucura de o bună reputație în Biserică, i se cer explicații în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]