2,194 matches
-
pe care mama acestuia s-a străduit să i-l insufle la "un secularism asupru și imoral" (p. 21). Pentru Johnson, romantismul revoluționar a fost urmărea a trei cauze: pierderea credinței în Dumnezeu prin înlocuirea învățăturilor de credință creștină cu marxismul; firea cu tendințe violente ("profunde și puternice") și originea să georgiana prin care ură țarismul, dar fără a se alătura naționaliștilor georgieni (întrucât era marxist), ci bolșevicilor (pp. 13-15). Romantismul revoluționar a început treptat să se osifice pe masura ce s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cel mai general sens posibil, creația celor doi compozitori pornește de la un context definibil ca intersecție a mai multor tendințe de reformulare a dominantelor valorice (nașterea psihanalizei freudiene, reconsiderarea legităților fizicii prin teoria relativității einsteiniene, intuitivismul bergsonian în filosofie, hegemonia marxismului în reformularea imaginii interacțiunii sociale, teoria evoluționistă darwiniană sau nașterea geopoliticii ca imagine asupra interacțiunii, formulării și distribuirii de autoritate și putere la nivel mondial). Juxtapunerea celor două secole - al XIX-lea și al XX-lea - se articulează ca una
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
noi, ceilalți, să ne pronunțăm în deplină cunoștință de cauză. De mare profit pentru înțelegerea specificității regimului comunist din România este cartea profesorului Ion Ianoși Eu - și El. Însemnări subiective despre Ceaușescu. Este cartea unui gânditor de stânga, adept al marxismului și om care a servit regimul comunist din țara noastră într-una din perioadele sale cele mai tulburi (între 1955 și 1965). Într-un fel, această carte este o replică românească la faimosul op al lui François Furet, Sfârșitul unei
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
vechi. În 1941 a devenit membru titular al Academiei Române. MARȚI, 21 DECEMBRIE IOSIF VISARIONOVICI STALIN Acum 125 de ani s-a născut Iosif Visarionovici Stalin. A urmat cursurile seminarului teologic ortodox din Tbilisi, dar a intrat în politică, atras de marxism. Ajuns secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist după revoluția din 1917, a acaparat controlul partidului și apoi și-a eliminat adversarii. A fost unul din cei mai odioși dictatori din istoria omenirii, ordinele sale soldându-se cu între
Agenda2004-51-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283190_a_284519]
-
din Transilvania, din Ardealul ocupat de hortyști...) Scurt timp după instalarea evreilor comuniști la putere în România, Wilhelm Filderman a emigrat în America. Anti-comunist fervent, Filderman a emis principiul potrivit căruia un evreu, în măsura în care este comunist și se atașează de marxism, încetează a mai fi evreu!... A fost atât de sincer în această atitudine încât nu a pregetat ca în 1955 să depună mărturie în favoarea tinerilor români care atacaseră ambasada română de la Berna, de unde au sustras documente extrem de compromițătoare pentru comuniști
Wilhelm Filderman şi Alexandru Şafran, cei mai importanţi evrei din România, despre „holocaustul” din Transnistria. In: Editura Destine Literare by Ion Coja () [Corola-journal/Journalistic/97_a_206]
-
stea“ (1954), „La nord prin nord-vest“ (1959), „Lolita“ (1962), „Verdictul“ (1982). A lucrat cu regizori celebri, care i-au apreciat versatilitatea. MIERCURI, 28 IULIE LUDWIG FEUERBACH Acum 200 de ani s-a născut filosoful german Ludwig Feuerbach, unul din precursorii marxismului. A criticat idealismul hegelian și a reabilitat materialismul, afirmând primordialitatea naturii în raport cu gândirea, și a intepretat religia ca pe o înstrăinare a omului de el însuși. S-a stins din viață în 1872. VICTOR BABEȘ În 1854 s-a născut
Agenda2004-30-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282696_a_284025]
-
filosofia istoriei. A respins metoda inducției și a încercat să fundeze construcția teoriilor științifice pe procedee strict deductive. Operele sale principale sunt „Logica cercetării“ (1934), „Conjuncturi și respingeri“ (1963) și „Cunoașterea obiectivă“ (1970). Prin pozițiile sale teoretice (a criticat hegelianismul, marxismul, platonismul, pozitivismul și filosofia analitică), a contribuit decisiv la reevaluarea unor mari probleme filosofice, epistemologice, logice și ideologice. Hramuri La praznicul Înălțării Sfintei Cruci (14 septembrie) au loc hramuri la două din cele mai vechi așezăminte monahale din Eparhia ortodoxă
Agenda2004-37-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282876_a_284205]
-
singură excepție notabilă: Orwell. El e singurul care a pus experiență înaintea ideilor. Intelectualul din el este un antiintelectual. Exemplul cel mai frapant este al lui Karl Marx. Johson culege, mai întîi, cu meticulozitate toate dovezile împotriva valorii științifice a marxismului. Acestea sînt copleșitoare. La sfîrșitul demonstrației, științificul din Capitalul și din celelalte scrieri ale lui Marx trebuie pus între ghilimele. Aproape nimic nu e bazat în el pe surse corecte. Informațiile și statisticile sînt, de regulă, vechi și ascund tocmai
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
destrămarea unor prietenii. Cele mai multe scrisori îi aparțin lui Roll. Admirația pentru Fondane se "domolește" încet-încet; este afișat un dispreț din ce in ce mai puțin disimulat pentru acel "frou-frou philosophique" practicat de prietenul de la Paris. Ultima scrisoare trimisă de Roll este spovedania noii credințe - marxismul. Argumentul rămîne unul avangardist: "tu es resté dans une cour ornée de statues d^oú je me suiș évadé, moi, pour m^engouffre dans un abattoir rempli d^hommes vivants". În încheiere apare o anexă extrem de binevenită pentru orice cercetător
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
păstrează o necruțătoare luciditate: "Antitotalitarismul lui Sîrbu nu este o critică politică, ci o critică a prezentului, ca rezultat al unei deveniri falsificatoare. Prin antiteză cu valorile omologate ale prezentului, scriitorul își inventează un adevăr invers, adevărul tragic al veteranilor marxismului, sacrificați de fauna birocratică a carnetelor de partid. Postumele sînt impregnate de mesianism obosit, cu detenta criticii totalitarismului, dar cu idei politice rudimentare. Privește cu ochi înveninat istoria, ca istorie a celorlalți, numai că nu poate și nici nu are
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
recenzie a unei cărți riguroase și dificile îmi propun să fac. Vreau doar să semnalez că problema ridicată de Popper acum cincizeci și cinci de ani redevine actuală în științele sociale, după o lungă perioadă de triumf al metodei istoriciste. Marxismul n-a fost decît vîrful - dar cît de bine vizibil! - al unui iceberg. Popper și-a scris considerațiile antiistoriciste începînd din anii 20, cînd marxismul și celelalte variante de istoricism stăpîneau gîndirea sociologică. Filosoful liberal n-a fost ascultat cum
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
ani redevine actuală în științele sociale, după o lungă perioadă de triumf al metodei istoriciste. Marxismul n-a fost decît vîrful - dar cît de bine vizibil! - al unui iceberg. Popper și-a scris considerațiile antiistoriciste începînd din anii 20, cînd marxismul și celelalte variante de istoricism stăpîneau gîndirea sociologică. Filosoful liberal n-a fost ascultat cum se cuvine. Ca și Hayek, acela care i-a deschis paginile revistei Economica în 1944-1945, ca și Aron și alții, Popper a predicat o bună
Lege și scop în istorie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17257_a_18582]
-
punct din două motive: a. a vorbi de dezastru e exagerat; b. în lipsa resurselor apusene, orice altă putere s-ar fi comportat aproximativ la fel. Resursele venind, se mai poate spera. Există intelectuali care au trecut, sincer, de la credința în marxism la credința în valorile occidentale, singura constantă rămânând certitudinea că au dreptate. Încă o dată au dreptate, ca să zic așa. Ascult o interesantă discuție cu Silviu Brucan și Stelian Tănase. Se spun multe păreri de reținut. Deodată, cade una a lui
Păreri inconfortabile by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/17259_a_18584]
-
au existat și au fost oribile. Dar de esența comunismului țin deopotrivă și altele, în plan moral, spiritual, religios, social, economic, cu nimic mai puțin distrugătoare decît cele din plan național. Și care nu privesc exclusiv cultura română. Și încă: marxismul, comunismul și restul, chiar dacă au fost importate, și-au făcut lucrarea, așa-zicînd, pe mîna noastră. Protagoniștii par a fi, în concepția d-lui Ungheanu, în marea lor majoritate evrei (sau/și unguri, bulgari etc.). Cunoaștem de mult acest reducționism xenofob
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
și simplu, necunoscute, dar inaccesibile. Spiritul însuși al eseisticii lui ne lua prin surprindere. Nu mă refer acum la faptul că noi făceam din autonomia esteticului un crez și, la urma urmelor, un meterez capabil să ne apere de invazia marxismului și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
lui Heidegger nu e rostit niciodată, desi bîntuie fiecare pagină, ca o fantomă ce se respectă, autorul acestei postfețe, care e totodată coordonatorul colecției în care a apărut volumul, nu șovăie a explica această "elocventa omisiune" făcînd trimiteri explicite la "marxismul" lui Jankélévitch. Nu contest argumentația lui Cornel Mihai Ionescu, pentru că ea e expusă sumar, fără răgazul unor explicitări detaliate, dar nu pot să nu mă întreb: oare orice reflecție despre timp trebuie să ne ducă la Heidegger, doar pentru că el
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
și a efectelor sale e fără cusur. Soluția? Ar fi "o carte a muncitorului", "o carte care nu știm dacă a fost scrisă de un educator socialist", care însă "ar trebui pusă în mîinile lui înainte de broșurile însărcinate să traducă marxismul în vocabular curent și rapid și să facă un socialist complet în trei săptămîni". Scopul său ar fi acela de a-l învăța pe cititor "înainte de toate decentă aspectului, a costumului și a gospodăriei, o morală și un stil". Dacă
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
-mi aparține. L-am ămprumutat din polemică lui Karl R. Popper cu doctrinele care atribuie istoriei o direcție și, implicit, o necesitate. Se va vedea mai departe de ce mi s-a părut potrivit. Când am debutat, la ănceputul anilor '60, marxismul ași punea pe demersul istorico-literar o pecete grea că o lespede de mormânt. Una din ăntăile dezbateri la care am participat, cu secret entuziasm, era aceea legată de istoria literară: ca domeniu al celui mai strict determinism, o respingeam an
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
ne impunem opțiunile estetice, să schimbăm scară de valori și să-i citim pe clasici ca si cum ne-ar fi fost contemporani. O mână de ajutor ne-a dat structuralismul. Diacronia era parțial suspendată și, o dată cu ea, falsele legități introduse de marxism an istoria literaturii. ăntorcăndu-mă la miza adevărată a polemicii noastre din anii '60, trebuie să recunosc că ea ne depășea cu mult atât posibilitățile asa-zicănd obiective de exprimare, ăn condițiile cenzurii, cât și, probabil, cultura filosofica și literară. M-am
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
Mesianismul marxist izvora din ăncredintarea că totul se leaga an vederea unui scop. Idee pe care o considerăm inacceptabilă. L-am citit mult mai tarziu pe Popper care identifică an relația dintre cauzalitate și finalitate an istorie eroarea capitala a marxismului, definindu-l, ăn Căutarea neterminata, drept "o profeție istorică ămbinată cu un apel implicit la următorul comandament moral: contribuie la realizarea inevitabilului." Aceasta este chiar "idioțenia periculoasă" la care se referă titlul articolului meu: validarea unui curs necesar al istoriei
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
pe care-l conține perspectiva marxista asupra societății și a literaturii. Revelația intelectuală care m-a condus, un sfert de secol mai tarziu, la scrierea (totuși!) a unei Istorii literare a fost aceea că ăntămplarea joacă un rol pe care marxismul ni-l ascunde: oamenii și cărțile se ănlăntuie și an funcție de ăntămplare, nu doar an funcție de necesitate. Și, dacă tot nu se poate prevedea nimic, neexistând un sens, de ce n-ar fi istoria (și cea literară) un spațiu al imaginației
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
mai superficiale (Ștefan Stoenescu), fie că o tentativă firească și iminentă (Thomas Healy), fie că specifice universităților de mai mică anvergură (Terry Eagleton). Kevin L. Cope alege o exprimare categorica și picanta: ă"studiile culturale" au ajuns un fel de "marxism academic" de genul celui practicat de gherilă latino-americană" având ansa drept protagoniști profesori universitari cu grade didactice luate la Yaleă. Canonul, a cărui susținătoare este autoarea ănsăsi, este bine "aparat" de Andrew Sanders, autor al celei mai recente istorii literare
Bibliografie postmodernă în interviuri by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17499_a_18824]
-
atît de nediferențiate. Examenul critic al regimului prăbușit în doar cîteva ore a fost substituit de o simplistă retorica a delimitării patetice, verbal anticomunista și în spirit captivă celei mai rudimentare, celei mai lamentabile și celei mai distructive dimensiuni a marxismului că doctrina politică aplicată - dimensiunea acuzatoare. "Marxismul - afirmase cîndva Albert Camus - este o doctrină de acuzare, a cărei dialectica nu triumfă decît în universul proceselor". Acestei deraieri i s-ar fi putut opune spiritul critic; nu căutînd, neapărat, "părțile bune
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
prăbușit în doar cîteva ore a fost substituit de o simplistă retorica a delimitării patetice, verbal anticomunista și în spirit captivă celei mai rudimentare, celei mai lamentabile și celei mai distructive dimensiuni a marxismului că doctrina politică aplicată - dimensiunea acuzatoare. "Marxismul - afirmase cîndva Albert Camus - este o doctrină de acuzare, a cărei dialectica nu triumfă decît în universul proceselor". Acestei deraieri i s-ar fi putut opune spiritul critic; nu căutînd, neapărat, "părțile bune" și "părțile rele" ale comunismului (simplă sugestie
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
Dar semnele represiunii nu întîrzie a se ivi. Unul dintre cele mai importante îl constituie atacul lui Trotki împotriva lui Victor Sklovski, celebrul formalist rus, care cutezase a prezenta formalismul drept o "noua filosofie" și a arunca cîteva săgeți împotriva marxismului. Reacționînd cu energie, Trotki "decretează astfel că viziunea lui Sklovski, Jakobson, Eichenbaum etc. asupra artei este ăidealistă, din moment ce respinge explicația economică a operei de artă și pune accentul pe aventură limbajului; tot el precizează că respingerea materialismului înseamnă ărespingerea darwinismului
Un antiideolog (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17568_a_18893]