160,567 matches
-
întoarcerea acasă, după ce se-ntîmpla să o ud într-o zi ploioasă - lucru inevitabil, de altminteri - obișnuiam să o las deschisă, pe hol, ca să se usuce. S-a-ntîmplat ca mai mulți prieteni să ne dăm întîlnire într-o zi pentru a lua masa împreună într-un sătuc din apropiere, propunîndu-ne să petrecem o după- amiază plăcută și să ne îndestulăm de aer curat și de bucurie. Era într-o vară. Răsăritul acelei zile fusese splendid; cerul era extraordinar de senin și bătea un
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
mînerul umbrelei puteai să te sprijini în ea, și că era mai comodă decît bastonul, care are mînerul în formă de măciulie. Și astfel ne-am continuat drumul, presărat de chicoteli și glume pe seama umbrelei mele. Ne-am așezat la masă, la capătul unei dimineți minunate și, după ce am mîncat, ne-am petrecut mai bine de trei ceasuri jucînd cărți, după cum e obiceiul în timpul acestor excursii la țară. Un tunet ne-a făcut să ne-ntoarcem la realitatea exterioară și, ducîndu-ne
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
literară a Ilinei Gregori, Studii literare, este, fără exagerare, un eveniment. O îmbinare perfectă de rigurozitate, concizie, curaj al opiniilor, academism se poate regăsi în aceste studii. Critica a oscilat întotdeauna între impresionisme și opere riguroase incapabile să atragă o masă largă de cititori. Realizarea echilibrului între aceste două laturi în critica românească a însemnat apariția unei cărți eveniment: adică îndeajuns de accesibilă, de captivantă pentru a cîștiga un public bun și, totodată, dotată cu o informație bine verificată. Este cazul
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
școală, pe carențe emoționale ale unor copii abandonați ori maltratați de părinți. Dar dacă nu cultura, ci natura poartă răspunderea? Cum să împlînți de zeci de ori, pînă îl îndoi, un cuțit într-un om cu care ai stat la masă (masă la care te-a invitat), pe care-l cunoști, cu care ai vorbit în multe ocazii? Cît de beat trebuie să fii ca să-ți omori mama, femeie bătrînă, împingînd-o peste balustrada balconului, în pofida rugăminților și țipetelor ei? Ce tratament
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
pe carențe emoționale ale unor copii abandonați ori maltratați de părinți. Dar dacă nu cultura, ci natura poartă răspunderea? Cum să împlînți de zeci de ori, pînă îl îndoi, un cuțit într-un om cu care ai stat la masă (masă la care te-a invitat), pe care-l cunoști, cu care ai vorbit în multe ocazii? Cît de beat trebuie să fii ca să-ți omori mama, femeie bătrînă, împingînd-o peste balustrada balconului, în pofida rugăminților și țipetelor ei? Ce tratament suferit
Politică și modă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14940_a_16265]
-
slalomul uriaș prin care încerca să-l scoată basma curată în chestiunea etern criminală a mineriadelor aveau de ce să pună pe gânduri. Noul chip arătat de Petre Roman vine cam după zece ani de ursuzlâcuri, de recriminări și faulturi pe sub masă. Cu abilitatea și talentul de �încasator" bineștiute, Iliescu s-a abținut să escaladeze conflictul, și iată-l azi în postura de-a fi pețit pentru un nou mariaj. De la �dictatorul depășit de vremi" s-a revenit la apelarea pe numele
Partidul numelor parfumate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14918_a_16243]
-
fidele ale anormalității, de fapt). Pasaje poetice și dialoguri absurde însoțesc firesc o lume care pierduse simțul realității. Lenin discută cu diferite personaje, își leagă un iepure mort sub bărbie: "tăiam copacii cu toporul și-i aranjam frumos. Stăteau pe mese ca pîinea. Să mănînce copiii americani. în iarbă am găsit ceva alb și întins. Un iepure mort cu schije în cap. Vladimir Ilici și l-a pus în cap: "priviți ce schije am în cap, sunt schije capitaliste!""; "virus benign
Amintiri despre copiii sovietici by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14948_a_16273]
-
viață", dacă pot să spun așa. Nu era cărturarul rece, care rămîne în turnul lui de fildeș. Avea o curiozitate vie pentru cea mai mică întîmplare din domeniul care-l interesa pe el. Am avut onoarea să fiu invitată la masă la el. L-am invitat și eu și am făcut sarmale. E unul dintre felurile pe care nu știu să le fac prea bine, dar m-am străduit... Ce alte peripeții ți-a mai prilejuit prima ta carte? M-aș
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
și în România. Mai întîi a ajuns în România... În cartea despre cafenele, scopul meu - chiar dacă nu l-am definit de la început - a fost de a sesiza în lucruri aspectul "trăit", a distruge clișeele, a distruge acest turism stupid de masă, acest mod "tradițional" de a călători. E adevărat că, acum, oamenii călătoresc foarte mult, dar cred că numai 2% sînt cei care înțeleg, cu adevărat, ceva. Sînt oameni care merg în Franța, își fac o listă și bifează ce au
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
de copil. Umblă cu cizme mari în picioare și își lasă, fioros, mustăți de haiduc ca să pară mai matur. Nu mai țin minte anul și ziua. Îmi amintesc locul, bodega Ambasador unde l-am văzut pe Labiș bând la o masă cu Păstorel Teodoreanu. Stam și mă uitam la ei uimit cum ciocneau, beau vin. Ne-având loc, mă oprisem la o mică distanță, privind cum vorbeau între ei. Labiș, înlemnit de un respect... (nu se înțelege, nu descifrez), Păstorel, cam
Schneider by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14955_a_16280]
-
ni se umpleau cu pulberea moale. Cea mai frumoasă și mai veche amintire din fișierul cu gesturi pierdute este însă dintr-o dimineață de grație cînd, în loc să mă duc la grădiniță, am rămas acasă cu două plăpumărese. Era iarnă, și masa din mijlocul camerei era în întregime acoperită de apele ondulate ale mătăsii vișinii. Femeile își vedeau de treaba lor, tăiau, potriveau și coseau cu gesturi uriașe viitoarea plapumă, în timp ce eu îmi vedeam de treaba mea. Urmăream cu ochii larg deschiși
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
terasei. Dar niciodată nu mai mulțumise în felul acesta, niciodată nu se dăduse atîta peste cap și nu se jucase cu atîta gingășie în fața ferestrei pline de flori de gheață. Era o zi obișnuită de iarnă, femeile sporovăiau domol, pe masă prindea formă viitoarea noastră plapumă vișinie, iar eu primeam în numele familiei, cu solemnitatea vîrstei cînd totul e luat foarte serios, mulțumirile unui animal al pădurii. Și totuși eram în mijlocul unui mare oraș.
Gesturi pierdute by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14977_a_16302]
-
la nesimțirea tot mai multora dintre părinții pentru care profesorul reprezintă un impiegat căruia îi împingi pe lângă ghișeu papornița din care iese gâtlejul măcăitor al raței îndopate și creasta roș-proletară a cocoșului. Că s-a ajuns la un fenomen de masă, nu trebuie să șocheze pe nimeni. S-a ajuns unde era inevitabil să se ajungă. Lumpenizați cu cinism, lăsați mereu la coada-cozilor, profesorii (de toate gradele) reprezintă pentru guvernanți o entitate enervantă, neproductivă, pe scurt, un balast. Reprezentată de lideri
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
Dar toate acestea sunt, îmi dau seama, jocuri de copii pe lângă furturile operate la cel mai înalt nivel. Nu mă refer doar la jaful din sfera economicului, ci la nerușinarea, de pildă, a d-lui Iliescu, de-ai scuti, în masă, pe magistrați de plata, totală sau parțială, a impozitelor. Ticăloșia se împleștește, în acest caz, cu prostia: despre ce scutire de impozit e vorba? Oare câți dintre magistrații dragi lui I.I. Iliescu chiar trăiesc din salariu?!
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
dintre fanii de azi ai lui Armstrong n-au auzit de Coppi, de Bobet, de Anquetil, de Mercks, și nici chiar de Indurain cel subțire și fragil ca un fir de ață. Dar Turul Franței supraviețuiește tuturor eroilor, tot așa cum Masa Rotundă i-a supraviețuit regelui Arthur. Pînă și naționalitatea le e uitată. Globalizarea ciclismului contemporan a șters diferențele la fel de eficient ca absența frontierelor medievale. Nimeni nu mai știe exact ce naționalitate avea uluitorul Mercks, cum nimeni nu mai e sigur
Turul Franței ca literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14989_a_16314]
-
până la cântec. Grija cea mai mare a lui Joyce, scriind proză: a așeza cuvintele în așa fel încât ele să conțină o muzică, și aceasta să nu fie poezie. Poezia fiind cântec fără muzică. Portretul poetului Gunnar Ekelöf, mereu în fața mesei de scris: expresia feței lui ironice, grizat de alcool dar nepierzând bunătatea inteligentă din ochii ieșiți de sub bascul purtat cu mândrie cum numai africanii știu să poarte acele calote semănând cu niște cuiburi de vulturi. Modul emoțional, mental al lui
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
publice cărțile în Suedia, visând, ca tot românul, la distincția cea mai înaltă. Sărbătorim Paștele ortodox cu Vladimir (Dmitrievici) și familia lui, cu invitați numeroși din lumea scriitorilor și mai ales a editorilor. Un purcel de lapte copt trona în mijlocul mesei, dându-mi un frison special, și decizia de samurai de a mă ține sobru la pâine, și nucile noi aduse din livezile superbe ale Elveției. Multe discuții cu Vladimir, din care rețin ce a spus despre mister: Misterul e numai
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
înregistrat nimic" și "poți să scrii toată povestea asta începe când/ guști sau vezi vorbele și oxidarea minusculă pe care o întind/ peste orice gest" sau "adevărata povestire ține de respirația crudă a umerilor/ de haine cu coatele sprijinite pe masă". Comunicarea se mai poate face doar prin scrisul din spatele unui tic verbal alienant: "ore întregi stăm cum s-ar spune degeaba vorbim mărunt cu un fel de gloanțe", "dacă-mi ceri să vorbesc s-ar putea să spun tot/ până la
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
motoreta florinei manșetele brodate pe care le porți într-o poză în clasa a doua lângă harta politică a lumii cu estetica ei de semafor înghesuind călătoriile noastre povestirile noastre multicolore gata să se aprindă și să-și schimbe brusc masa camerele obscure sunetul fulgerător al blitzului" (În lumina păsărilor urbane). Din această perspectivă, Răzvan Țupa e poet tocmai în versurile "sincere" care scapă vanității auctoriale și elaborării programatice: "5. Drumul care mă ține pe genunchi și călătoria păstrându-mă-ntre
Dereglarea sintaxei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15288_a_16613]
-
o naturalețe care te poate face să uiți o clipă că acești actanți cântă. Tocmai în capacitatea de a reliefa vâna actoricească a cântăreților stă meritul principal al regiei, ea a clarificat relațiile, chiar și dintre rolurile secundare, a individualizat masa coriștilor obținând de la toți cântăreții o angajare scenică credibilă. Totul este viu, mobil, chiar cam încărcat: în dorința de a ocupa scena tot timpul, regizorul rupe fermitatea conturului, introducând elemente străine de această lirică a cireșilor în floare, ca marinarul
Din Țara Soarelui Răsare by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15304_a_16629]
-
Mihaela Sârbu și Florin Piersic jr., îndrumați regizoral de Cristian Juncu, au citit norway.today de Igor Bauersima am realizat că evenimentul de la Teatrul Act depășește orizontul meu de așteptare. în plină lumină, îmbrăcați de stradă și așezați la o masă, actorii ne propun să avansăm împreună pe drumul cunoașterii, nu atât al piesei sau al personajelor, cât al felului cum cuvintele devin teatru: procesul identificării se desfășoară la vedere, mișcarea, decorul, imaginea se înfiripă în imaginație: libertatea de a-ți
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
că ei sunt cu atât mai mult ceea ce n-ar crede niciodată să fie, cu cât își închipuie mai puțin a fi..." (Théethéte. Platon) * Lecturi intense, și lângă ele, realitatea... Toți zac în plictiseală ca într-un sos negru... La masa mea lungă din localul ieftin, numai femei, nu știu de ce singure toate. Parcă ar fi o întrunire feminină, ori a fost iar acum iau masa cu toatele aici... Toate sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
fost iar acum iau masa cu toatele aici... Toate sunt obosite, ciufulite, murdare, nespălate, cu unghiile negre, netăiate. Una are o aluniță mare la baza nasului la care se scarpină mereu... Ospătărița se apropie cu o cană plină în mână de masa noastră proletară, se împiedecă de ceva și cade cu mâinile înainte, împroșcându-le pe unele cu lichidul din cană care s-a spart pe jos și care pare să fie apă, nu vin sau bere... Țipă cu toatele sărind în sus
Note 1954 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15274_a_16599]
-
totuși clipa în care m-am născut O, Doamne/ rămîne unitate de lucru suprafiresc/ bolovan pe care încă-l rotunjesc îl șlefuiesc/ de parcă aș avea de gînd să-l fac orbitor/ ca apoi să-l uit neglijent undeva pe-o masă de cafenea/ printre ziare deschise zarvă de glasuri pălării și zîmbete fluturate prin aer" (Clipa în care m-am născut). Spre deosebire de barzii care solicită grandoarea cosmică, o mitologie mai mult ori mai puțin zgomotoasă a marilor sensuri (exempli gratia: șaizeciștii
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
anodinului, din care țîșnește insolitul: " Îmi aduc aminte/ oamenii care treceau pe străzile din copilărie/ fotosinteza ferestrelor necunoscute/ acel amestec de tandrețe și neliniște care ieșea din ziduri/ cum cleiul la-ncheieturile prunilor/ și ziua cu zăpadă cînd întinzîndu-mă pe deasupra mesei/ ca să iau o bucată de pîine tăiată strîmb/ o durere fizică m-a cucerit și-am intrat/ într-un timp condensat ca un spîrnel rotindu-se/ biciuit de vocea mamei" (Soare strivit pe zid). Compromisă prin uzanța festivă, viziunea lumii
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]