244 matches
-
ce mi-a fost scris, 1998, Poeme din flori, 2004 ) încă n-are un loc stabilit. Dar îl merită și îl va avea. Poeta nu obișnuia să-i curteze pe criticii literari. Era tentată, dimpotrivă, să-i persifleze. Reproduc (din masochism), ca exemplu, un fragment dintr-un caustic poem satiric, În umbra marilor poeți: În umbra marilor poeți și prozatori,/ Cresc ca bureții criticii selecți,/ Ca pe un fel de scoarță cerebrală,/ Întoarsă din lăuntru în afară" etc. Versurile Mirei Lupeanu
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
ghinion) e aproape o lecție deschisă: „Stai! Dați parola! «Viața e hotărâtă pe marile birouri», am zis/ către capul chel ce a țâșnit de sub rochia Klarei.” Toate ca toate până aici, doar că Ion Mureșan vrea, într-un acces de masochism stilistic, să se mai dea o dată peste cap, în pofida propriului standard: „(Dacă rochie se poate numi o ploaie de dinți de pisică)”, adaugă el, nu foarte convins, între paranteze. Era, după părerea mea, ultimul lucru care se cuvenea făcut. Procedeul
Stări de spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5899_a_7224]
-
gramatica limbii române. Este mereu de o impolitețe flagrantă, făcându-te să te gândești la acei indivizi prost-crescuți care ies duminica în fața blocului îmbrăcați în pijama, nerași și târșâindu-și papucii. Așa stând lucrurile, îți trebuie o anumită doză de masochism ca să citești versurile din volumul recent apărut, Manifest anarhist și alte fracturi. Imediat după ce deschizi cartea te trezești împroșcat cu expresii dintre cele mai vulgare, unele de o nerușinare rar întâlnită : "guvernul e o adunătură de cretini", "m-am pișat
DEBUT ȘOCANT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16712_a_18037]
-
acestui fenomen de inadaptare funciară se găsește, după cum am văzut, desconsiderarea de sine, profundă, dureroasă, față întoarsă a înverșunatei adversități, chiar dacă nemărturisite pe de-a-ntregul, față de lumea ce-l refuză. O răzbunare indirectă împotriva lumii, aplicate propriei persoane, deci un masochism moral: Sunt obsedat de o ușoară, plată, irezolvabilă problematică. Trăiesc sec și confuz. Despletesc în gînd, fel și chip de considerații, de disertații. Mă detest, descoperindu-mi astfel pedant și prețios, ridicol teoretician sau adolescent imberb. Mi-e silă. Nu
Un „trăirist” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7363_a_8688]
-
exhibat și gesticulant, mușcător și provocator, cabotin și sentimental, sexualizant și mistic. Pe celălalt fir (la Cristian Popescu, Ioan Es. Pop și, respectiv, Teodor Dună): un eu prăbușit, care a făcut implozie în propria memorie, jupuindu-și la nesfârșit, cu masochism, rănile cărnii și ale spiritului, întrerupând voit fluxurile vitale și trăin-du-și moartea. Diferența specifică e dată de îmbătrânirea accelerată, prematură, teribilă a poetului tânăr. Cei mai buni autori din această generație lirică, Marius Ianuș și Ruxandra Novac, Teodor Dună și
Milenarism by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9376_a_10701]
-
în care poetul „a îngropat" un „atât de trist amor" se trăgeau și „din jalea lui adâncă". De aceea i se pare normal ca pierderea suferinței să fie și ea subiect al regretului, întocmai ca amorul dus..." (II,382) Acest masochism al amorului, ca să-l înțelegem astfel din descrierea psihologizantă a lui Gheorghe Doca, nu are nimic de-a face cu textul. Cânturile au consistență materială, în sine, ele „vin" pe buze sau „trec" prin minte - pentru că sunt fragment din acel
Eminescu și virgula by N. Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/6785_a_8110]
-
fi eliberat după plata unei penalizări". Iată că m-a furat textul (ca-n Urmuz) și n-am mai putut să vă lipsesc de savoarea acestei lecturi - de la distanță -, încît încep să mă întreb cum se numește asta: sadism sau masochism. Deci: "Accesul la colecțiile bibliotecii se face obligatoriu numai pe baza permisului de cititor, prin sălile de lectură și cu asistența custozilor (în caz contrar se va reține permisul)./ Cititorul este obligat să semnaleze imediat orice schimbare de adresă sau
În vizită la Biblioteca Națională by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15780_a_17105]
-
moară" spune Jeffrey despre ea). Personaje feminine masochiste s-au mai văzut, dar Dorothy face din ea însăși o mascaradă a feminității. Se oferă pe ea însăși ca un spectacol, și, în același timp, subliniază artificialitatea acestui spectacol. De aceea, masochismul ei e subversiv și nu încurajează vreo identificare cu spectatoarele. Și jocul ei expresionist, inegal, cu gesturi bruște și schimbări dese ale timbrului vocii, sugerează labilitatea psihică a personajului. Dar finalul filmului confirmă ipoteza feministă: Dorothy renunță la statutul ei
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
domeniu care propagă încremenirea și atomizarea? Zona cercetărilor umaniste a fost îngenuncheată de aberațiile „structuraliste” și „deconstructiviste” născute din demonismul marxistoleninist. Au „deconstruit” de câteva decenii încoace tot ce putea fi deconstruit, astfel încât nu le-a rămas - într-un suprem masochism - decât să se „deconstruiască” pe sine. E suficient să constați cine sunt vedetele domeniului - eterna bandă de bărboși fascinați de efigia lui Castro - de la Terry Eagleton la Slavoj ŽiŽek - pentru a trage concluziile de rigoare. A urma o facultate umanistă
Autostrada care nu duce nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5446_a_6771]
-
După aceea va putea citi cu alți ochi cărțile a căror substanță îi stîrniseră pînă atunci suspiciunea. În rest, altă soluție pentru convertirea lui nu există, asta firește dacă bărbatul în cauză nu e bolnav și nu suferă de un masochism sinucigaș în virtutea căruia știe că, pledînd pentru desființarea discriminărilor sexuale, o face cu prețul pierderii propriilor privilegii. În privința asta, feministele au intuit un adevăr irefutabil al psihologiei masculine: orice bărbat va muri cu convingerea că femeile au pretenții sociale cărora
Maternitatea haiducească by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10276_a_11601]
-
în Occident. Era vorba, desigur, despre o percepție dacă nu nedreaptă, cel puțin incorectă a României peste hotare - chiar și în ce privește acele fapte pentru care ea ar fi trebuit mai degrabă lăudată, sau chiar admirată. Cum reușește românul - prin ce masochism travestit în modestie - să-și compună un CV dezastruos, și cum își mai fac occidentalii cruce exorcizați când află câte o țară cu vocație ispășitoare, numai bună pentru a le sluji ca ecran de proiecție a propriilor defecte, stereotipii și
România, țară de rezervă by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16783_a_18108]
-
se va ocupa el, personal, de noi. C-o să ne arate ce-nseamnă “durerea”. Colegului Mircea Marian, înțeleg, îi dorește mai pe șleau să n-apuce sfârșitul anului! Cel putin asta-mi transmit niște prieteni care se-ncăpățânează, dintr-un masochism inextricabil, să citească mâzgălelile măscăriciului și să-l urmărească seară de seară la televizor! Ar fi de precizat că, nu demult, Mircea Marian a fost agresat în plină stradă de un derbedeu care părea să facă parte din publicul-țintă al
Mircea Badea și Sabin Orcan se amenință cu bătaia pe Facebook () [Corola-journal/Journalistic/49954_a_51279]
-
comuniști ar putea fi o excelentă temă electorală, nici una din formulele politice vizibile nu se prea grăbește s-o folosească. Ar fi și destul de greu: pentru covârșitoarea lor majoritate o astfel de abordare ar echivala cu un grosolan act de masochism, din care, culmea, nici măcar n-ar avea mare lucru de câștigat. Privită la rece, sforțarea de a readuce normalitatea la un teritoriu bolnav seamănă a utopie pe jumătate tragică, pe jumătate ridicolă, cu un Don Quijote asudat, durduliu și incoerent, Gheorghe
Grămăjoara de amprente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13562_a_14887]
-
mutarea guvernului, respectiv, a președinției, din locațiile actuale. Măsura ar consuna cu moravurile României post-Tanacu, România exorcizărilor primitive și-a misticismelor ridicate la rang de politici statale. Oricâtă simpatie ai avea pentru actualii guvernanți, oricâtă răbdare, înțelegere (ba chiar și masochism) ai poseda, e limpede că iar am dat-o în bară cu iluziile legate de favoriții noștri din ultima campanie electorală. Când omul cel mai vizibil al ultimelor două luni este un anume Radu Berceanu, care a buctat și răsbuctat
Corupții fără corupție by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11314_a_12639]
-
sinuciderea este unul dintre cele mai grele păcate, iar eu m-am sinucis cu bună știință în plină maturitate creatoare, iar faptul că s-a dovedit doar o sinucidere provizorie nu constituie o scuză, ci un noroc. Nu știu dacă masochismul evident care a stat la baza acestei deturnări poate fi considerat malefic sau pervers, știu însă că el a izvorât din umilința violentă a deceniilor anterioare, când, orice aș fi făcut, nu puteam împiedica nimic și nu reușeam să mă
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
în care voi putea - încheind un capitol de viață - să mă eliberez din iobăgia propriilor mele idei. Există însă și o altă perspectivă. În toți acești ani ultimi, să spunem, 15 ani, când în țară mi-am subminat, aproape cu masochism destinul literar, cărțile mele au fost traduse și au cunoscut o răspândire constantă în alte limbi (39 de volume de poezie și proză apărute în 24 de limbi) și am fost invitată la mult mai multe festivaluri internaționale de poezie
Ana Blandiana:"...cât cuprind cu ochii, înapoi și în jur, scena vieții publice, sociale, politice, economice, culturale este ocupată de forme fără fond" by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9359_a_10684]
-
Ești născut într-o zi de 13. Ești superstițios? Credeam că sînt superstițios, dar de cînd l-am cunoscut pe Vlad Mugur nu cred că mi se mai potrivește cuvîntul. Toate neîmplinirile, ghinioanele, neșansele nu m-au condus spre un masochism artistic, departe de mine gîndul acesta, ci m-au făcut să mă apăr de trufie, lucru de care mă tem. Cred în ordinea lucrurilor, cred în energiile care îți vin dintr-o anumită așezare a astrelor, în semne... Acum cîțiva
Alexandru Dabija: "Pentru mine, Cehov este un însoțitor" by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16213_a_17538]
-
kleinieni și constructiv de către Lacan și adepții săi. Deși de dimensiuni relativ reduse, lucrarea din 1919 "Un copil este bătut" (Contribuție la cunoașterea originii perversiunilor sexuale) este foarte des citată în literatura de specialitate, în cuprinsul ei fiind explicate mecanismele masochismului - cu o reflectare importantă pentru înțelegerea în genere a perversiunilor. Celelalte lucrări selectate în volum sunt: Acțiuni compulsive și practici religioase (1907), Caracter și erotică anală (1908), Predispoziția la nevroza obsesională. O contribuție la problema alegerii nevrozei (1913), Paralelă mitologică
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
multe ori în viață acestei înțelepciuni. Ba, dacă ar trebui să-mi rezum simplificator existența, aș fi obligată să recunosc că nici paginile, nici faptele mele n-au făcut altceva decât "să se pună cu bășcălia" și să înainteze cu masochism împotriva ei. Cum altfel s-ar putea explica încăpățânarea de a susține că nu poate exista salvare politică și socială în afara logicii unor elementare criterii morale? Că, în măsura în care nu suntem în stare să ne repliem și să privim cu seriozitate
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
Mircea Mihăieș Cu masochismul caracteristic neamului, aștept de mult căderea măștii lui Adrian Năstase. Și n-am de ce să fiu nemulțumit. Nu trece săptămână fără ca premierul-minune să n-o facă de oaie ca să întrebuințez limbajul tradițional românesc. Încăpățânarea, aroganța, agresivitatea și violența îmi par
Apocalipsa întârzie cu o zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13946_a_15271]
-
spiritului. Rămân la el, chiar dacă, între timp, am descoperit și alte simboluri potrivite. - Am să pozez o clipă în avocat al diavolului, întrebându-vă - nu cumva această atitudine a criticului-Mercuțio presupune, pe lângă un surplus de idealism, o doză consistentă de masochism intelectual? Cui îi folosește perseverența în a valoriza Montaguii și Capuleții unei literaturi cu o prezență discretă printre marile literaturi ale lumii, o literatură rămasă cu tot mai puțini cititori și sabotată chiar din interiorul ei? - Servește, pentru că, tot comentându
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
de ani un nou Eminescu și el n-a apărut. Au apărut, în schimb, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu și întreaga literatură română modernă. Cum se vede, așteptarea n-a fost fără rost. Nu poate fi vorba, dar, de masochism intelectual, ci de încredere în posibilitățile spiritualității naționale. Și de capacitatea criticului de a intui cu o clipă înaintea altora talentul puternic care se poate ivi din necunoscut. Vă rog să zăboviți puțin asupra a două chestiuni ,,la modă". Prima
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
mîini prin restaurante obscure, mîngîieri pătimașe, reprize de sex pe apucate și tot tacîmul. Cu toate acestea, în fapt, De departe spre aproape, înainte de a fi romanul unui cuplu, este odiseea unui singur personaj (naratorul), care, fie lucid pînă la masochism, fie, dimpotrivă, cuprins de candori adolescentine, ajunge să proiecteze idealul feminității asupra Emei (nume cu evidente rezonanțe livrești), femeia iubită devenind unicul reper într-o existență ternă, lipsită de sens. Printr-un du-te-vino între trecut și prezent, naratorul-personaj recreează totodată
Un roman al ratării by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15238_a_16563]
-
fecioarele de fier și arderea pe rug. În schimb, îi servește contesei drept ghid în cruzime contele Vizakna, care își oferă servitutea în cel mai clasic scenariu masochist cu putință, de care Sacher Masoch însuși ar fi fost încântat. Sadism, masochism, tortură, fecioare sacrificate, cadavre devorate de lupi în pădure, castel medieval, dragoste damnată, întreaga recuzită a romanului gotic se află aici pentru a alcătui plămada de mediocritate și de spectacol ieftin menită să trezească fiori fetelor de pension. Julie Delpy
Gore: pasiune și omor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5905_a_7230]
-
povestea despre abandonarea strugurilor. Adepții estului ca paradigmă a negativului sunt precum culegătorii ce nu se ating de via cu ciorchini copți la sorocul ei firesc, ci îi strâng rodul abia înspre noiembrie, la temperaturi sub 0 grade, dintr-un masochism compulsiv, ce pare a garanta că ratarea extazului e singura experiență legitimă: "culegătorii credeau în superioritatea morală a ratării. și în vinul lor de gheață" (p. 69). Nici inocența estică nu e una firească, fiindcă e obținută prin eludare, prin
între blândețe și rigoare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10841_a_12166]