139 matches
-
1976, referitoare la depistarea trichinelor la importul din țări terțe a cărnii proaspete provenind de la animale domestice din specia porcină 12 sau unui examen trichinoscopic cu observații microscopice ale unor eșantioane multiple de la fiecare animal prelevate cel puțin din mușchii masticatori și ai diafragmei, din musculatura antebrațului, din musculatura intercostală și din musculatura limbii. Consiliul, hotărând cu o majoritate calificată la propunerea Comisiei și în urma avizului comitetului științific veterinar, stabilește, până la 1 ianuarie 1994, regulile de analiză prin digestie adecvate pentru
jrc1922as1992 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87072_a_87859]
-
lentile de contact, cristalin artificial, proteză oculară, în cazul în care fără corecții li s-ar modifica situația medico-militară sau nu și-ar putea îndeplini obligațiile serviciului militar; ... b) proteze dentare, când edentația a dus la o pierdere a puterii masticatorii de peste 40%, în cazul lipsurilor succesive, de peste 45%, în cazul lipsurilor alternante, sau în cazul în care edentațiile frontale provoacă modificări fizionomice ori tulburări fonetice sau pot influența negativ starea de sănătate prin patologia generală pe care o pot induce
INSTRUCŢIUNI din 15 octombrie 2009 (*actualizate*) privind asistenţa medicală şi farmaceutică în Ministerul Apărării Naţionale pe timp de pace. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275088_a_276417]
-
reprezentată de apofiza coronoidă, iar posterior este condilul mandibular... Articulația temporo-mandibulară leagă mandibula la neurocraniu. Din punct de vedere anatomic, componentele fiecărei ATM sunt: osul temporal, condilul mandibular, meniscul articular (plasat între cele două componente osoase) și capsula articulară. Mușchii masticatori sunt responsabili de închiderea și deschiderea gurii, de mișcările de protruzie/ retruzie ale mandibulei, precum și de mișcările de lateralitate ale acesteia, permițând în acest fel desfășurarea funcțiilor de masticație, deglutiție și fonație. Toți acești mușchi primesc inervație de la nervul maxilar
Aparatul dento-maxilar () [Corola-website/Science/303044_a_304373]
-
ventral se găsesc și piesele aparatului bucal. Regiunea anterioară a gurii este acoperită cu o cută chitinizată, numită buză superioară sau labrum. Apoi, urmează maxilele alcătuite din regiunea bazală pe care se găsește un palp maxilar articulat și palete nesegmentate masticatoare. Posterior se află gnatochilariu, numit și labium, placă chitinoasă. Pe partea superioară a capului sunt o pereche de antene simple și o pereche de ochi Corpul poate avea diferite forme în funcție de specie. Unele au corpul turtit dorso-ventral, alte cilindric. Dorsal
Diplopode () [Corola-website/Science/302232_a_303561]
-
o răspândire în zonele mai apropiate de habitatul originar). În ceea ce privește răspândirea omului în zonele temperate, aceasta a fost posibilă după apariția focului. Focul reprezintă o achiziție culturală și biologică în același timp. Prepararea cărnii a însemnat o reducție a aparatului masticator, ceea ce a înlesnit înălțarea feței și a calotei craniene (deci o creștere a volumului cranian), dar și o modificare a obiceiurilor alimentare. Influența la nivelul comportamentelor este mai dificil de sesizat; ea poate fi doar intuită. Nu este chiar imposibil
Homo erectus () [Corola-website/Science/302126_a_303455]
-
de medicamente este alcaloidul "tubocurarina", obținut din curara, extractul brut de "Chondodendron tomentosum". ele interfera cu funcția de mediator a acetilcolinei prin 2 mecanisme: Paralizia produsă de curarizante cuprinde treptat diferite grupe musculare: globii oculari, urechile, fata, limba, faringele, mușchii masticatori, mușchii abdominali, toracelui și diafragmului.Corespunzator paraliziei se instalează și efectele: Derivații de amoniu cuatrenar au distanță optimă între cele 2 grupări amoniu de 10 atomi de C -de unde și denumirea decametoniu. Distanță optimă este de circa 1 nm
Curarizant () [Corola-website/Science/304279_a_305608]
-
Rotiferele au un număr definit, specific, de celule. Astfel, "Epiphanes senta" are 959 celule. Aparatul digestiv este format din orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, cloacă, care se deschide la exterior prin orificiul anal. În faringe se află un aparat masticator, numit mastax, care constă din 7 piese numite trofi sau maxile: una impară, fulcru, 2 rami, 2 unci și 2 manubrii. Fulcrul și ramii formează incusul (nicovala), iar uncii și manubriile maleusul (ciocanul). Aparatul respirator și circulator nu există. Aparatul
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
aripi și o pereche de cerci în formă de forceps. Lungimea medie este de 12-15 mm. Al doilea segment tarsic este lobat, extinzându-se sub cel de-al treilea. Antenele au între 11-14 segmente, iar părțile gurii sunt de tip masticator. Durata de viață maxim înregistrată a fost de șapte ani. Are ochi compuși cu 270 de ommatidia. Masculii adulți sunt polimorfici în greutate corporală, lățimea capului, precum și lungimea și lățimea cercilor. Forecepsul masculilor este foarte robust și lățit la bază
Forficula auricularia () [Corola-website/Science/322985_a_324314]
-
mediană, vor forma palatul secundar. Tot din mezenchimul mugurilor maxilari se mai dezvoltă, ca oase de membrană, osul zigomatic, sozul osului temporal și cea mai mare parte a osului maxilar. Regiunea inferioară a feței, buza inferioară, procesul dentoalveolar inferior, mușchii masticatori și osul mandibula se vor diferenția din procesele mandibulare. Scheletul arcului branhial I este format dintr-o tijă cartilaginoasă, situată în mugurii mandibulari, numită „cartilajul lui Meckel”. Acesta se osifică numai la capete și cu capătul ventral participă la formarea
Arc branhial () [Corola-website/Science/326404_a_327733]
-
descoperită. Cele posterioare, mai mari, au formă de evantai, strânse sub cele anterioare prin două pliuri transversale, dar urechelnițele își folosesc rar capacitatea de a zbura. Au corpul lung și turtit dorso-ventral, antene lungi, filiforme și aparat bucal de tip masticator. Urechelnițele sunt nocturne; de obicei se ascund în locuri ferite și umede în timpul zilei, devenind active noaptea. Se hrănesc cu o varietate de insecte și plante. Se consideră a fi dăunătoare pentru unele culturi, în general specia "Forficula auricularia", dar
Urechelniță (insectă) () [Corola-website/Science/322795_a_324124]
-
afară numai partea anterioară a corpului, târând după ele tubul. La multe specii, larvele construiesc din fir de mătase capcane sau vârșe, plase, care le servesc ca adăpost și la prinderea unor animale acvatice mici. Larvele au un aparat bucal masticator. Larvele sunt de două tipuri: eruciforme (tip eruciform) asemănătoare cu omida și campodeide (tip campodeiform) asemănătoare cu "Campodea". Larvele campodeiforme se întâlnesc mai rar: la familiile "Rhyacophilidae" și "Hydropsychidae". Ele nu își fac tub, ci se mișcă liber în apă
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
longitudinală a corpului. Văzut dorsal, capul este în mare parte acoperit de pronot. Pe laturile capului se află ochii compuși, reniformi, alungiți, mari și 2 oceli. Antenele sunt setiforme, multiarticulate, lungi, depășind vârful abdomenului. Aparatul bucal este de tip ortopteroid, masticator. Segmentele toracice sunt neuniforme. Protoracele prezintă un pronot foarte mare, discoidal. Pronotul la mascul este oval-lățit (de 6—7 mm lungime și 7—9 mm lățime), iar la femelă are o formă de semicerc (de 5,5—7,0 mm
Gândac negru de bucătărie () [Corola-website/Science/331843_a_333172]
-
superioară și perechile 1-2 de pe falca inferioară sunt măriți, au forma de canini ușor curbați. La exemplare bătrâne dinții fălcilor sunt rotunjiți la vârf. Oasele faringiene 2, 3 și 4 de pe fiecare latură, sunt contopite în câte o singură piesă masticatoare, prevăzută cu dinți; cele două piese de pe fiecare latură rămân independente; marginea lor superioară e concavă și se articulează de o apofiză convexă a parasfenoidului. Oasele faringiene inferioare concrescute, adică cele stângi se concresc cu simetricele lor de pe partea dreaptă
Buzat () [Corola-website/Science/335685_a_337014]
-
joasă, iar suprafața lor de masticație lată este de tip bunoselenodont și amintește forma primitivă a celor de la "Palaeotherium"; la alte specii seamănă cu cei de la rinoceri. Masticația hranei se face prin mișcări oblice și transversale ale mandibulei, iar mușchii masticatori sunt foarte puternici. Au glande salivare voluminoase. Stomacul este simplu în formă de cimpoi, cu o sugrumare care îl împarte într-o regiune cardiacă, musculară, și alta pilorică, glandulară. La capătul posterior al intestinului subțire există un cec anterior foarte
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]