3,303 matches
-
-i era fără pată -«Seară de iarnă-primăvară», p. 17; Tu, doar tu / Îmi dai melancolia / Din care, uneori, / Se naște poezia - «Tu», p. 78; etc.), ca dorul auctorial se structurează în două cicluri de poezii, nu întâmplător, ci simbolic botezate, Matcă (pp. 9 - 40) și Izvor / Izvur (pp. 41 - 110). În ciclul Matcă, eroul / eul liric - dupa o Mărturisire (p. 10) că din „vecinătate de haiku-autohton-valah“, însă cu o uimitoare frecvență „anonimă“ / „anonimizatoare“ întâlnit(a) pe carpetele valahe din întregul spațiu
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
Îmi dai melancolia / Din care, uneori, / Se naște poezia - «Tu», p. 78; etc.), ca dorul auctorial se structurează în două cicluri de poezii, nu întâmplător, ci simbolic botezate, Matcă (pp. 9 - 40) și Izvor / Izvur (pp. 41 - 110). În ciclul Matcă, eroul / eul liric - dupa o Mărturisire (p. 10) că din „vecinătate de haiku-autohton-valah“, însă cu o uimitoare frecvență „anonimă“ / „anonimizatoare“ întâlnit(a) pe carpetele valahe din întregul spațiu al Daciei: „Reală / Sau idee, / Eu te iubesc, / Femeie“ - își ține sufletul
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
are texte „paralele“, în pelasga > valaha contemporană literară și în pelasga > valaha dialectal-macedoneană / armâna, problematică, temele / „motivele“ sunt tot cele din ciclul anterior, însă cu alte „unghiuri de fugă poematica“, ori cu nuanțe „constelate“, sau cu „arhaic pitoresc lexico-gramatical“, căci matcă se așază chiar pe izvor-ul poeziei enachiene: «Trandafiri pentru tine / Am adus asta seară. / Că dragostea ta, / În zori, să nu moară.» / «Trandafi ți tini / Aduși tora searî. / Că vrearea a tăui / Tu albă va moarî.» (Trandafiri pentru tine
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
iu a tal dârută. / S-îñi hiba maslu licșor, / Sirin nior...» (Albastru senin / Sirin nior, p. 84 / 85); «Maica Tereza și măicuța mă-nvățară / Că tot ce-i bun nu poa’ să piară: / Ca-n ochii de copil, cerul senin, / Că matca-n care apele tot vin.» / «Dada Tereza ș-dada mi-nvițarâ / C-ațeali buni nu va chearâ: / Cât cilimeañl’i ar tu ocl’i sirin / Și apili, tu-a lor cupañi yin.» (Maica Tereza și măicuța mea / Sirin nior, p. 44 / 45
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
ș-dada mi-nvițarâ / C-ațeali buni nu va chearâ: / Cât cilimeañl’i ar tu ocl’i sirin / Și apili, tu-a lor cupañi yin.» (Maica Tereza și măicuța mea / Sirin nior, p. 44 / 45); etc. Ajunsă - pe valea versurilor - la izvor, matcă textelor lui Victor Enache, mai mult ca sigur, isi îndrepta zborul peste veridic-autenticele reliefuri ale magnificei noastre poezii pelasge > valahe - antice, evmezice, moderne și contemporane -, cu „vectorizare“ / „(a)țintire“ într-unul dintre cele „douăsprezece everesturi“ ale orizontului cunoașterii noastre metaforice
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
1705), Mihai Eminescu (1850 - 1889), Tudor Arghezi (1880 - 1967), Lucian Blaga (1895 - 1961), George Bacovia (1881 - 1957), Nichita Stănescu (1933 - 1983) și Marin Sorescu (1936 - 1996). (27 făurar, 2014, la Piramida Extraplata de Tibissiara > Timișoara) * Victor Enache, Dor (călător de la matcă la izvor), Timișoara, Editura Waldpress (ISBN 978-606-614-086-7), 2013 (pagini A-5: 112). Referință Bibliografica: PACHIA-TATOMIRESCU ION - POEZII PELASGE-VALAHE ÎNTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON ÎNCĂ NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR / Ion Pachia Tatomirescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1493, Anul
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
și magiun din el. Mustul se obținea printr-un ritual anume: înainte de culesul viei, se pregăteau hârdaiele și vasul din lemn în care avea să curgă „viul” viei care... Lin se scurgea în vane De parcă s-ar întoarce La iarăși matca lui. Acasă, coșurile cu struguri erau răsturnate, pe rând, în lin(vas în formă de jgheab, în care se storc strugurii), iar tatăl meu, care avea puțini ani peste 30, după ce-și făcea riguros toaleta picioarelor, se urca și
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1413095223.html [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
locuință este un simbol al întoarcerii dinspre o lume, lumea civilizată, contemporană, spre trecut. Este un spațiu al inițierii în ritualurile celeilalte lumi, o trecere de "dincolo" către “dincoace”. Tot din lumea de “dincoace” face parte și prințul TalariK, fiul Mătcii, îndrăgostit și el de Dacia. Pentru ea, “Sergio juca rol de prinț, se numea TalariK! Sergio-TalariK-Barbă deveniseră trei imagini într-o singură ramă decolorată.” Dacia se întoarce mereu în trecutul din care vine, încearcă să recupereze măcar momentele semnificative, însă
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
însă singura certitudine este că sta “nepăsătoare, dezbrăcată de voința personală, sta în fața lui Dumnezeului care... era nehotărât între a-i arăta ce e bine sau rău.” “Drumul... spre Piscuri” Important este și ritualul la care Dacia este supusă de Matcă, mama prințului TalariK, decisă să își despartă fiul de această “vrăjitoare” apărută de niciunde, pe care vrea “s-o jertfească cu mâna sa”. Cele două urcă spre Piscuri. “Drumul acela, spre Piscuri, Matca nu-l mai făcuse niciodată nici cu
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
ritualul la care Dacia este supusă de Matcă, mama prințului TalariK, decisă să își despartă fiul de această “vrăjitoare” apărută de niciunde, pe care vrea “s-o jertfească cu mâna sa”. Cele două urcă spre Piscuri. “Drumul acela, spre Piscuri, Matca nu-l mai făcuse niciodată nici cu gândul, nici cu pasul, doar auzise, de la ciobanii din vale, despre locul unde urcau și se rugau, locuitori vechii dave, cei care aveau curaj și putere să ajungă pe culme și să depună
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
rugau, locuitori vechii dave, cei care aveau curaj și putere să ajungă pe culme și să depună jertfă în vin și în grâne Zeului lor, un zeu ca toți oamenii, adică din carne și sânge.” Dacia se lovește de rezistența Mătcii și de duritatea concepțiilor ei conservatoare, specifice lumii căreia îi aparține. Și totuși, Dacia învinge. Religia nouă învinge vechiul, păgânismul, profanul. “Chiar sub ochii ei, Dacia sta în veșminte ca din aur, nu pe stâlp și nu legată cu frânghii
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
Religia nouă învinge vechiul, păgânismul, profanul. “Chiar sub ochii ei, Dacia sta în veșminte ca din aur, nu pe stâlp și nu legată cu frânghii de mâini și picioare. Era răstignită direct pe o cruce de aer.” Din acest moment, Matca îi oferă respectul și atenția cuvenite celei pe care o iubește prințul TaraliK. „Armăsarul din vis” Un moment de referință în carte, marcând finalul istoriei Daciei, este nașterea inorogului - “calul din vis”, Vifor. Dacia și TaraliK, femeia și bărbatul, cuplul
O CARTE DESPRE DOUA CIVILIZATII, SEMNATA MELANIA CUC de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 by http://confluente.ro/_femeie_in_fata_lui_dumnezeu_o_carte_despre_doua_civilizatii_semnata_melania_cuc.html [Corola-blog/BlogPost/367181_a_368510]
-
isoscele, Îmbracă în vibrații mister din Univers. Și-n străluciri de aștri ne-arată nemurirea Luceafărul ce-aievea pătrunde prin ferești, Un rege printre stele ce gusta amăgirea Din vorbe pământene ce-și spun lucruri firești. Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric, Prin care porți din lume ne-atrag în efemer... Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic, Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer. Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitul Ce Dunărea albastră îl poartă-n valuri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
brațe isoscele,Îmbracă în vibrații mister din Univers.Și-n străluciri de aștri ne-arată nemurirea Luceafărul ce-aievea pătrunde prin ferești,Un rege printre stele ce gusta amăgireaDin vorbe pământene ce-și spun lucruri firești.Hyperion ne-nalță din matcă de-ntuneric,Prin care porți din lume ne-atrag în efemer...Din muzica-i măiastra iubirea-i glas demiurgic,Ce-ncântă chiar magia-n poeme de Homer.Din Ipotești Brâncușul ne-arată infinitulCe Dunărea albastră îl poartă-n valuri mii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
ce urca ... Fără-nțeles ... În vers inestetic Și sperie rimă ce-n sunet se-ncurcă. Gândul ne plânge în rime tocite, Plâng iar poeții și plânge poezia ... Plânge iar proza ... și-n albe cuvinte Plânge albastrul negând amnezia. Pierdută din matcă ei protectoare, Nu-și mai cunoaște frații, căminul Și rătăcește-n Alzheimeru-n care, Mintea în suflet își sapă veninul. Și-n plânsul tocit de talanga uitată, Abstractul apare purtând fantezia, Ducând în imagini o lume forțată, Ce-aruncă pe buze
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
de cuvinte ce urca ...Fără-nțeles ... În vers inesteticși sperie rimă ce-n sunet se-ncurcă.Gândul ne plânge în rime tocite,Plâng iar poeții și plânge poezia ...Plânge iar proza ... și-n albe cuvintePlânge albastrul negând amnezia.Pierdută din matcă ei protectoare,Nu-și mai cunoaște frații, căminulși rătăcește-n Alzheimeru-n care,Mintea în suflet își sapă veninul.Și-n plânsul tocit de talanga uitată,Abstractul apare purtând fantezia, Ducând în imagini o lume forțată,Ce-aruncă pe buze-n
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/doru_ciutacu/canal [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
masca spiritului său de esență angelică, LEOPOLDINA BĂLĂNUȚĂ a adus în inima celui care i-a ascultat versul toate cugetările profunde ale spiritului creator omenesc. În arta dramatică plină de sacralitate a artistei, artă legată într-un fel organic de matca genuină a religiozității sale vădite, s-a simțit întotdeauna plutind peste firea răsfățată a imperfectului spectru humanoid melancolia unei emoții fără umbre și fără vreme a ne-temporalității celeste, ne-temporalitate în cuprinsul căreia Doamna Poeziei nemairostite, din păcate, azi
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_leopoldina_balanuta_magdalena_albu_1355900076.html [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
toate cărțile domniei-voastre, ce poartă alese gânduri dedicate sufletului meu, tributar nevoii de poezie, de infinit. Trăiesc și acum bucuria întâlnirii cu dumneavoastră, cu aceeași intensitate ca în vara anului 1989, când ați venit la Botoșani, acasă la Eminescu, la matca poeziei, însoțit de Doina și Ion Aldea-Teodorovici, suflete care ne-au hrănit spiritual din dulcea și frământata Moldovă, din preaplinul ei de har și durere, din preaplinul ei de dor și cântec. Este meritul distinsei poete Lucia Olaru-Nenati, buna dumneavoastră
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
curge pe Mureș,/ Ca liber să pot asculta/ Cântecul nostru,/ Cântecul neamului meu!/ Să nu/ Mai fiu întrebat/ Ce caut eu, -/ Auzi?! - ce caut eu/ În Țara mea?! Lili Bobu Visul dumneavoastră - un mare și inegalabil poem întru revenirea la matca străbună. ,,Apa cu lacăt ” a Prutului care ascunde-n adâncuri freamăt, clocot și zbucium și ferestrele casei părintești să se verse nestingherit unele în altele. Grigore Vieru E atât de mare binele ce îl aștept,/ Că orice suferință-mi pare
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193861.html [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
epică se întemeiază pe o autenticitate ce chiar face concurență stării civile. “Feliile de viață” nu se desprind din întreg, iar din “dosarele de existență” sunt atașate, la sfârșitul cărții, fotocopii. Narațiunea, accesibilă și clară, fără înzorzonări, curge limpede, în matca firească a celei mai frumoase limbi “romanice”. Iar retorismul “didacticist” nu aduce stricare, ci augmentează autenticitatea. Nu putem trece cu vederea, cum nu putem rupe din magma epică, “cultul dascălului”, pe care Grigore Gociu îl practică onest, cu simț axiologic
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1474414228.html [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
Măicuță cu dorul în gând. Nici demonii din iad nu pot Să-ți ispitească iubirea; Fierbi ca un vulcan, în clocot, Dulce-ți este... răstignirea! Nimeni, femeie, nu poate Să lupte cu zâmbetul tău, Lacrimi de-ți curg, nestemate, Din matcă revarsă-un pârău. Stânca cât este de tare Nisip se preface în vânt, Valul se-aruncă din mare, Sub talpă să-l calci pe pământ. Și păsări te-ascultă când taci, Și iarba crește mai verde; Prin lanuri se gudură
NIMENI, FEMEIE, NU POATE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Nimeni_femeie_nu_poate.html [Corola-blog/BlogPost/351100_a_352429]
-
Botiș Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului „ZILELE ORAȘULUI ULMENI - TOAMNA SOMEȘEANĂ”, MARAMUREȘ, 2011 Prof.dr.ELENA TRIFAN Orașul Ulmeni, situat pe partea stângă a râului Someș, în apropiere de Baia Mare, județul Maramureș, constituie o matcă de cultură și civilizație foarte bogată și originală, ale cărei trăsături definitorii au fost influențate de poziția geografică, trăsăturile solului și ale climei și de specificul populațiilor care au trecut și au conviețuit în acest spațiu în care valurile istoriei
ZILELE ORAŞULUI ULMENI 2011 de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Zilele_orasului_ulmeni_2011.html [Corola-blog/BlogPost/359578_a_360907]
-
se produsese cel mai devastator cutremur din istoria Japoniei. Apocalipsa zilei însă nu se încheia aici. Un bărbat sosi în fugă aducând cu el știri noi: urmau inundațiile. - De unde inundații?, întrebă cineva. - Cred că au ieșit fluviile și râurile din matca lor. Hana își căută disperată mama, dar nu o găsi nicăieri. Oare unde era? Un zgomot infernal, un bubuit colosal avea să întunece acea zi pentru totdeauna. Hana întoarse privirea și un zid de apă murdară o făcu una cu
SAKURA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1413901156.html [Corola-blog/BlogPost/368111_a_369440]
-
de atunci atâția ani și mă gândesc că medicina a ajuns pe de o parte destul de avansată, cu cercetări și rezultate bine cunoscute, apreciate și în țară și în străinătate, iar pe de altă parte, parcă s-a rupt din matca ei, s-a înstrăinat într-un fel de principiile naturale, moștenite odată cu viața și, care îl mențineau pe om sănătos. Îmbrăcăminte din fibre sintetice, lenjeria la fel, covoarele asemenea și ne mai întrebăm de ce se îmbolnăvesc așa de des oamenii
DIN NOU ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 405 din 09 februarie 2012 by http://confluente.ro/Din_nou_intrebari_ion_untaru_1328788761.html [Corola-blog/BlogPost/351627_a_352956]
-
nebuni, Că nu mi-or lua nici cerul și nici câmpul, Nici oasele martirilor străbuni. Aici în țara mea cu gust de floare, În țara mea cu rădăcina, În care din oricâte zări sau depărtare, Poti sa te-ntorci în matca-ti de regina. Silvana Andrada Tcacenco- 05.02.2016 Referință Bibliografica: NU-MI JUDECA POPORUL / Silvana Andrada : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1880, Anul VI, 23 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvana Andrada : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
NU-MI JUDECA POPORUL de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1456248225.html [Corola-blog/BlogPost/383958_a_385287]