1,488 matches
-
săracă, fără nicio perspectivă a devenirii sociale. Nu este ironic că el și-a construit o descendeță simbolică care includea principalele figuri istorice ale neamului, încercând, la rândul lui, să edifice ceea ce Vladimir Tismăneanu a numit „comunism dinastic"? Știm că materialismul dialectic și istoric este în măsură să rezolve orice aparentă contradicție, însă sunt aceste contradicții structurale sau particulare? Acest țăran declasat, se întoarce împotriva lumii din care a provenit și încearcă să o distrugă alături de tovarășii săi, în 1948 cu
Ceaușescu par lui-même by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6250_a_7575]
-
perfecțiunea/ după o mireasmă de pădure” (Iubirea dintre poeți). Suveranitatea e, în chip refrigerat-formal, cea a trupului, căruia îi corespunde textura densă a imaginarului, ca o carnație secundă. Nu o dată desfătarea corporală se avîntă pînă-n pragurile mitologice (Centauri). Din acest materialism sublimat în decorativ izvorăște, după cum am văzut, o poetică a asociațiilor luxoase. O suită de imagini ce-ți iau ochii, aidoma picturilor lui Klimt: „Lacrima să fie luată drept glazură, drept ciucure de pudră la restaurantul chinezesc. Un ornament totuși
O fiică a focului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4900_a_6225]
-
Alexandru Matei Formalismul lui Barthes nu este funcționalist, adică indiferent moral. E drept că scrierile teoreticianului ne apar astăzi uneori marcate de funcționalism și încărcate de acel materialism lingvistic prin care textului i se măsoară greutatea în litere, dar i se ignoră grația în spirit. Trebuie însă văzut în aceste eforturi de statistică a textului pe care le întreprinde Barthes pe vremea cînd aspira la un statut academic
De ce zahărul e violent by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5441_a_6766]
-
și mi-a spus: «Este neplăcut pentru mine să mă aflu lângă Stalin, cel care a dăunat atât de mult partidului» (Aplauze furtunoase, îndelungate).” Dorința lui Lenin, chiar dacă transmisă prin vis, era, evident, lege în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Materialismul istoric devenea materialism oniric. Realismul socialist se convertea în suprarealism politic, în spiritism dialectic. Mihail Suslov se întâlnea cu Salvador Dali. Madame Blavatsky revenea în compania tovarășei ministru al Culturii, membră a CC al PCUS, Ekaterina Furtseva. La propunerea lui
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
spus: «Este neplăcut pentru mine să mă aflu lângă Stalin, cel care a dăunat atât de mult partidului» (Aplauze furtunoase, îndelungate).” Dorința lui Lenin, chiar dacă transmisă prin vis, era, evident, lege în Partidul Comunist al Uniunii Sovietice. Materialismul istoric devenea materialism oniric. Realismul socialist se convertea în suprarealism politic, în spiritism dialectic. Mihail Suslov se întâlnea cu Salvador Dali. Madame Blavatsky revenea în compania tovarășei ministru al Culturii, membră a CC al PCUS, Ekaterina Furtseva. La propunerea lui Hrușciov, care o
Despre materialismul oniric - Lenin, Stalin, Hrușciov și visul tovarășei Lazurkina by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/5116_a_6441]
-
totul este, de fapt, foarte complicat și pentru a fi priceput necesită o instruire continuă), libertatea pentru Marx și discipolii săi era o „necesitate înțeleasă”. Dar care este necesitatea înțeleasă? Aceea de a duce la îndeplinire presupusele țeluri ale istoriei. Materialismul istoric celebrat de Marx (ca punct de vedere proletar), afirmă Vladimir Tismăneanu, era brevetat că rețetă a fericirii universale. Dacă religiile tradiționale sugerau fericirea personală și nu aici și acum, noua religie politică garanta fericirea universală aici și acum. Dacă
Redarea demnității de a gândi by Cristian Robu-Corcan () [Corola-journal/Journalistic/5330_a_6655]
-
trăiesc Timpul ca pe o degradare a Valorilor.“ (p. 495) Aceasta certitudine a degradării valorilor răzbate în cele șase însușiri pomenite mai sus. Antimodern (reacționar) e cel care critica fără măsură cîștigurile aduse de Revoluția Franceză - democrație, vot universal, parlamentarism, materialism, anarhie, republica - cîștiguri pe care le consideră tot atîtea pierderi, sau, mai exact spus, tot atîtea forme de nivelare a vîrfurilor spirituale. În al doilea rînd, reacționar e cel care respinge Epoca Luminilor, socotind-o un răstimp în care excesul
Falanga inadaptaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6545_a_7870]
-
mai materialist odată cu trecerea anilor. Aceasta este concluzia la care au ajuns cercetătorii de la „Copiii nemulțumiți de viața lor vor deveni materialiști la maturitate, dacă văd reclame la televizor”, explică Suzanna Opree, coautoarea studiului publicat în revista Pediatrics. Pentru aceasta, materialismul se poate descrie ca fiind „preocuparea pentru posesii, însoțită de convingerea că acestea aduc fericire și succes”, informează muyinteresante.es. Copiii nefericiți sunt mai vulnerabili la mesajele publicitare de la televizor care, de cele mai multe ori, asociază consumul cu fericirea. Se estimează
Ce influenţă au reclamele televizate asupra copiilor () [Corola-journal/Journalistic/65753_a_67078]
-
florin, Florin Pupăză “Love for the money” este o melodie despre care descrie profilul imigrantului român în țări occidentale, pe ritm de rap/hip hop. Se centrează oe materialismul și ambiția românilor, între critică și revendicare. Melodia conține versuri în spaniolă, engleză și română. „Viața în străinătate nu e ca la tine în țară, ești străin întotdeauna, iar după 15 sau 20 de ani, devii străin toată viața ta
Romanian Pride: Imigrantul român și fuga după bani, descriere pe ritm de rap by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63771_a_65096]
-
împodobind un stîrv sau altul / dar în dimineața asta / cineva a cosit pentru mine iarba / și a așezat lucrurile la locul lor" (mă odihnesc). În opoziție cu golul care e stagnare, materia e o mișcare cu reciclabile efecte. Dar acest materialism poetizat posedă și o aripă ideală. Nu de ordin mistic ori speculativ, ci generată de o nostalgie a palpabilului, a concretului vitalizat suplimentar prin metaforă. Seismograf al experiențelor cotidiene, al datelor brute ale acestora, discursul aspiră la imagine ca la
Nostalgia concretului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6376_a_7701]
-
nici o boală nu afectează un singur organ, ci orice maladie are un răsunet holistic, dereglînd întregul organism. Cînd un organ e bolnav suferă tot trupul, începînd cu sufletul lui. Se înțelege că Paulescu nu are înțelegere pentru darwinism sau pentru materialismul științific și de aceea în persoana lui întîlnim un medic care crede în Diavol. E grăitor episodul agoniei, cînd Paulescu „își făcu o cruce, privi cu dispreț spre colțul unde era «el» (Diavolul), făcu un gest prin care părea că
Cercetătorul creștin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6091_a_7416]
-
mișcarea legiuită a materiilor, care se dereglează, cad în prăpastia informului, aceeași pentru macro și microcosm. „Văzutele" și „nevăzutele" pe care le-a stăpînit odinioară bolnavul, insuflîndu-le propria-i organicitate, îl părăsesc catastrofic (Cutremure). Domină mereu în această producție un materialism biologic. Analogiile familiar-organice dezumflă solemnitatea: „Noi? Plini de însemnătate, cu destinul acestei lumi prins între maxilare precum zăbalele la cai. O mică dragoste.(...) Soarele crește, se umflă. Face explozie pe cer și acoperă parcurile cu o smîntînă albăstruie ce fulgeră
O superbie biologică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6343_a_7668]
-
bisericesc), și în același timp un răzvrătit social care răbufnea de ură față de arendașii alogeni din Moldova. De starea aceasta de spirit s-a molipsit și fiul, formula interioară a filosofului Vasile Conta putînd fi redusă la trei termeni: ateism + materialism + socialism. Întors în țară, Conta va face patru lucruri: 1) intră în 1873 în Junimea, unde își arată talentul de orator în cursul conferințelor pe care le ține în fața lui colegilor lui Iacob Negruzzi și Maiorescu; 2) este numit (tot
Plectrul fatalității by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4782_a_6107]
-
sine a lui Dumnezeu, dar sub unghi moral lumea nu putea fi izbăvită decît prin coborîrea mielului. Soluția e oblică prin răsucirea sofistică, dar așa se netezesc aporiile... Keith Ward e savuros cînd își arată reticențele față de darwinism, afirmînd că „materialismul e îngrijorător de contra-intuitiv” (p. 37), de vreme ce conștiința și sentimentele nu pot fi derivate din fiziologia creierului, unde mai pui că, admițînd selecția naturală care face din om o simplă ramură a arborelui genealogic, e greu de înțeles cum această
Erezia cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4707_a_6032]
-
a cultivat-o spiritul uman - imaginația poetică. Dacă vrem subiecte de indignare, primul ar putea să se ridice tocmai împotriva tratamenului ancilar rezervat astăzi științelor, sub dictatura economiștilor! Cât despre poezie, despre arte și alte forme de rezistență spirituală la materialismul compact care ne-a prins între zidurile cetății sale, ce să mai vorbim... Emoția poetică e senzorul cel mai sensibil, un sensor biospiritual, ai zice, care simte și vântul timpului, și fiorul lui peste porii noștri umeziți de supriza de
În adâncul emoției by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/5755_a_7080]
-
rațiunii e suspectă. Michel Foucault, între alții, a arătat că ambiția rațiunii de a prinde în chingi toate înfățișările vieții, de a le restructura conform unor proiecte nesăbuite, poate duce la consecințe funeste. Actuala societate de consum, căzută pradă unui materialism devorator, areligios și amoral, are în fond același țel cu „măreața orînduire” preconizată de doctrina marxist-leninistă. Cea de-a doua, așa cum a susținut Nikolai Berdiaev, n-o contrazice, ci o complinește pe cea dintîi în racilele sale. Sunteți adesea intransigent
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
ar fi „pur german”, deci neintegrabil unicei zone de interes în prezent, cea anglo-saxonă. Arghezi, Sadoveanu, Voiculescu? N-ar putea fi decît perdanți din capul locului. Așadar, imixtiunea în estetic a unor criterii geopolitice, megieșe - cum altminteri? - cu cele ale materialismului istoric. Aveți numeroși prieteni, sunteți admirat de mulți. Sunteți tolerant, sunteți dificil? Care sunt criteriile de selecție a celor apropiați? Aproape fiecare din noi se poate arăta și „tolerant”, și „dificil”, în funcție de circumstanțe. Iar cele două ipostaze pe care le
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
care o ajută, de fapt, să depășească evenimentele traumatizante, de la boala sau moartea părinților și relațiile amoroase eșuate, până la cea mai mare dintre pierderi, a adevăratei iubiri. Proza lui Șișkin, poematică, intensă - străbătută de semnificații subterane, de trimiteri deopotrivă la materialismul democritian (dar, „ca și trupurile, și sufletele se pot atinge”, subliniază Volodia), la drama lui Hamlet (într-o meditație asupra sensului propriei vieți, Volodia își imaginează frânturi din existența acestuia dinaintea întâmplărilor din piesă), la romanele lui Dostoievski sau Tolstoi
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
Gherea suferă o metamorfoză semnificativă ce-i alterează treptat certitudinile. Integrat complet spațiului cultural românesc, nu doar administrativ, ci și spiritual, criticul își modifică substanțial perspectiva. Relevarea stridențelor ideologice marxiste pare a fi primul semn al noii faze: deja în Materialismul economic și literatura (1895) polemica îi avea în vedere pe marxiștii înțepeniți în dogme, pe cei care explicau simplist, pur economic, faptul literar, transformînd marxismul în "formulă moartă"; stufosul și inegalul studiu din anul următor intitulat D. Panu asupra criticei
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
un meliorist în sens antropomorf, fiind încredințat că omul evoluează și că frica de moarte poate fi stăpînită rațional. Dar mai grăitoare la Hitchens sînt nu atît ideile, cît peripețiile biografiei. Crescut într-un mediu cu rădăcini marxiste, în care materialismul dialectic ținea loc de Moise și de Hristos, Hitchens nu se sfiește a vorbi cu simpatie de idolii tinereții sale: „Am făcut parte dintr-o sectă disidentă care îi admira pe Rosa Luxemburg și pe Lev Troțki și pot spune
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
bolșevismului mondial, Rosa Luxemburg fiind un soi de Ana Pauker la scară nemțească, iar Troțki un criminal care avea să-și găsească nașul într-un criminal și mai mare decît el. Iată, așadar, rețeta ateismului contemporan: tinerețe cu fumuri marxiste, materialism dialectic ca replică rațională la religie, înlocuirea profeților cu ideologi contemporani, și apoi inconștiența senină de a mărturisi că „marxismul a avut meritele sale intelectuale, filosofice și etice, dar acestea au fost în trecut.“ (p. 161) Și cum oameni ca
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
fi discutată și înțeleasă decât între marxiști... Critica dogmatismului - și critica criticii dogmatice - au făcut-o la noi în țară, pentru prima dată, criticii marxiști, încă prin 1954. Cu criticii nemarxiști nu poți discuta despre dogmatism, pentru că ei nu știu ce este materialismul istoric și dialectic. Ceea ce au atacat ei mai târziu a fost, după părerea mea, coerența. Coerența și anumite principii. Neputând să spună că atacă principiile și metoda, au numit totul dogmatism...” Argumentul e falacios și discriminatoriu. Faptul că criticii nemarxiști
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
regilor asupritori. La prima vedere, includerea între materiile care urmau să fie eliminate din școală a limbii latine și a elinei pare paradoxală. Dacă dispariția filozofiei din programele școlare, de pildă, poate fi înțeleasă - evident în logica sistemului moscovit -, deoarece materialismul dialectic și istoric era considerat de sovietici știința supremă conținînd adevărurile ultime și cheia infailibilă pentru dezlegarea tuturor problemelor umane și cosmice, cele două limbi și culturi de mult apuse, aparent nu aveau de ce să-i deranjeze pe ideologii marxist-leniniști
Școala noastră cea de toate zilele by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11063_a_12388]
-
e locul unde se pot rosti cu seninătate și cu morgă hieratică cele mai sfruntate elucubrații filozofice. De la aberațiile lui Hegel din Filozofia naturii și pînă la sofismele prin care sovieticii căutau să explice natura duală a luminii prin prisma materialismului dialectic și istoric, probele incriminatoare menite a pleda pentru ignoranța științifică a filozofilor s-au strîns mereu. Cine are astăzi un dram de onestitate știe că, despre știință, nu pot vorbi în deplină cunoștință de cauză decît oamenii de știință
Un secol de relativitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11147_a_12472]
-
la pătimirile semenilor. Dimpotrivă: ori de câte ori vedem la televizor câte-o făptură osândită de soartă să spună nimic minute în șir, ne contrazicem îndelung și cu deplină obiectivitate, ce să facem și cum să-i venim în ajutor... Fiind telespectatorii-adepți ai materialismului dialectic și având în vedere că din lupta contrariilor se naște valoarea (Haralampy a spus-o nu eu!), ne încăpățânăm să demonstrăm famliilor noastre că, la televiziune, orice e posibil. Și așa e! Sigur că, de cele mai multe ori, ne certăm
Opulența ce ne-așteaptă... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10652_a_11977]