671 matches
-
efect. Nu, motorul nu voia și pace să prindă viață. Poate un gunoi trecuse de filtrele de motorină și înfundase jicloarele fine ale pompei de injecție? Puțin probabil dar nu era exclus. N-avea nici un chef să se apuce de meșterit la motor în mijlocul drumului dar se părea că nu are încotro. Se hotărî să mai încerce odată. Din nou, nici un rezultat, așa încât renunță. Știa că dacă se încăpățâna să continue așa, nu va face nimic altceva decât să descarce complet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vechi, făcută în 1888-1889. După al doilea război mondial a mai avut scărmănătoare de lân plutonierul în rezervă Ion D. Bârgăoanu, ginerele lui Toader Ignătescu (Chifan) 3.1 Alte meserii și meseriași - Dulgherie și binale, fierarii, olșritul, cioplitori în piatrș, meșteri cojocari și sumanari, ciubotari și cizmari, croitori și croitorese Când casa a devenit o construcție elaborată, cu funcții multiple, au apărut și meșteri specializați în ridicarea construcției casei, dar și a dependințelor, un grajd, o bucătărie de vară. Să ne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fost folosită de Toader Vartalomei Pușcuță, prin 1953-1954, când sau făcut reparațiile celor două școli (școala veche a lui Sterian și cea mai nouă din 1924) și s-au despicat scânduri pentru gardul școlii, când director era Vasile Totolea. Meșteri dulgheri vestiți, cunoscuți și în alte localități, erau Dumitru Ignătescu, Simion Pușcuță, Gheorghe Tomescu, Toader Bârgăoanu, Gheorghe A. Rusu, Dumitru Marici, Toader Vartalomei Pușcuță, Ghiță Drăgan, și, din cei mai tineri, duși și ei în lumea de dincolo, îl amintim
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uimindu-i pe toți cei strânși ca la „fierăria lui Iocan”. Activistul nostru era fierar de meserie.58 în Slobozia era un meșter - moș Vasile Lungu - care ascuțea topoarele, sapele, secerile și fiarele de plug. Apoi prin sate mai veneau meșteri țigani itineranți. Perfecționarea mijloacelor de obținere a celor necesare pentru a produce în agricultură a dusă la dispariția vechilor meserii, dar au apărut altele, moderne, actuale. Meșteșugul olăritului Olăritul ca meșteșug a apărut încă din neolitică fiind, așa după cum s-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Toader Foșlea și urcai la deal pe un drumeag care despărțea gospodăriile lui Ghiță Pâțu, Toader Puiu și Ghiță Puiu, pe partea sudică de cele din nord ale lui: Toader Foșlea, Zamfirița Cucu și Neculai orea Rusu. În satul Lunca meșteri olari au fost Gheorghe Prodan Tomescu și Costache Olaru (meseria i-a fost transformată în nume de familie). Familia Olaru a fost și mai este în satul Slobozia (un Olaru Aristotel a fost președintele CAP-ului Fruntești - Slobozia, stă în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe dealul numit Cocolia, care, în partea dinspre răsărit, prezintă o ruptură, datorată unei alunecări de teren. Piatra se desprinde și acum din vârful Cocoliei, rostogolindu-se pânăă în pârâul Dunavicior (Pârâul Roșu). Nu au fost meșteri specializați în piatră - meșteri pietrari; cei care lucrau case, beciuri, fântâni ciopleau și piatra. Un bun cioplitor în piatră a fost Vasile Vasilaș (Costănoiu) și fiul său, Costică Vasilaș. Piatra cioplită de Vasile Vasilaș se mai vede în temeliile caselor din Slobozia și în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fântâna lui Costănoiu. După ce s-a răspânădit folosirea cimentului, piatra a fost înlocuită de beton, deși pietrișul nisiposă (balastul) se află la mare depărtare, în albia Siretului. Au apărut și meșterii, inclusiv cei care s-au specializat în construcții funerare. Meșteri cojocari și sumanari Creșterea oilor în care se specializaseră unii dintre luncași a impusă și prelucrarea pieilor, atât a mieilor, cât și a oilor și caprelor. Multă vreme îmbrăcămintea bărbătească țărănească era făcută în casă, de femei, dar prelucrarea pieilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pânăă deveneau moi și de culoare albă. Cojocarul era croitor, el croia materialul și-l cosea cu mâna, dar folosea și mașina. Obiectele de îmbrăcăminte ieșite din mâna cojocarilor erau destinate și femeilor: bundiță, cojoc, cațaveică. Numai în Lunca erau meșteri cojocari: Neculai Șorea (Rusu), Ion Știrbu, Vasile Foșlea, Toader Foșlea, Alexandru Gh. Cucu, Costică Rusu și alții. Altă categorie de croitori (cu mâna și cu acul) au fost sumanarii. Obiceiul de a purta suman, confecționat dintr-o „stofă” de lână
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
se uite că „bădica Traian” a căutat un loc bun de arat și semănat (vechea Dacie), sperând într-o recoltă bogată. Este speranța fiecărui țăran de a obține un rod bogat care să-i răsplătească munca. În fiecare sat erau meșteri urători (recitatori), așa cum era Vasile Lungu sau unul zisă Ghiță a Moașei, care își potriveau urătura cu trasul „buhaiului” și cu pocniturile bicelor. Pe lângă echipele de urători care mergeau obișnuit cu „plugușorul”, cei mai mari organizau alte obiceiuri de mascați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unui sacrificiu religios: a mânca trupul unui om trimis la Dumnezeu pentru a se apropia de El. Proprietatea capătă contur; limbile se diversifică; diviziunea muncii devine mai complexă: unul face colibe, altul coase piese de îmbrăcăminte sau cioplește pietre, unii meșteresc unelte și arme, iar alții vânează, povestesc, îngrijesc bolnavii ori se roagă. Bărbații se impun în fața femeilor, își plasează mamele și surorile sub responsabilitatea fraților și a verilor. Apar interdicții care permit limitarea violenței: membrii unui grup se ajută reciproc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
buton. Ușa nu se clinti. — Poftim, s-a blocat și asta! zise comandantul Felix S 23. Un moment, tataie, că ți-o deschide băiatu’, făcu vocea de dincolo, și-ndată se auzi un zgomot fin de scule răscolite, apoi ceva meșterind la broască și, în fine, în mai puțin de-un minut, ușa cedă. — Săru-mâna și să vă trăiască copiii, zise individul intrând și scoțând de sub un costum de pe vremea lui Gagarin mai multe mostre de jaluzele. — De unde vii, frate? zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
august 2013 Toate Articolele Autorului aș fi vrut să descânt ceva o poveste împăturită în multe zerouri (să atârne cât mai mult la culori) sau poate o briză-două de necuvinte să... la fereastră cântă un clown îmi ia tot avântul meșterește prin suflet cu dexteritate filosofică nu râd nu plâng dar mi-am uitat descântecul la reverul acelei povești pe scurt înnebuneam dacă nu-l zăream mi-a împrumutat straiele mi-a dictat câteva citate celebre sunt pe cale de a adăuga
M-AI PEDEPSIT ŞI ASTĂZI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364296_a_365625]
-
se găteau pentru mers în banda Jianu la urături de sărbători, de Crăciun și de Anul Nou. Nu concepeau să nu se ducă la urat împreună cu copii din sat de vârsta lor. Iar Moș Mihuț era foarte priceput la a meșteri pentru copii măști și bice și alte podoabe fără de care nu se putea umbla la urat. Cel mai priceput era să meșterească „buhaiul” dintr-un butoiaș și o bășică de porc, care urma să facă să-i răsune mugetul în
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
ducă la urat împreună cu copii din sat de vârsta lor. Iar Moș Mihuț era foarte priceput la a meșteri pentru copii măști și bice și alte podoabe fără de care nu se putea umbla la urat. Cel mai priceput era să meșterească „buhaiul” dintr-un butoiaș și o bășică de porc, care urma să facă să-i răsune mugetul în tot satul. Sărbătorile cele mult așteptate au venit. Încă pe lumina zilei, copiii s-au adunat în cete, și-au încercat repertoriul
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
argint de la mâini și picioare. Femei frumoase, dar primejdioase! Primejdioase prin magia lor, o știință secretă numai a lor; brățările lor de la mâini și de la picioare făcute numai din argint și din aur sunt vrăjite. Sunt făcute de bărbații lor, meșteri aurari, numiți patriarhi care le descântă ca pe niște talismanuri. Fac fierturi din plante, uleiuri magice, poțiuni pentru tot felul de lucruri, Vindecă, dar aduc și bolile în om. Îi pot lua mințile, cum i-au făcut lui Zugravu, numai
UN „EROU” AL MINERIADELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363297_a_364626]
-
cu apă purtat cu grija de vânzătoarea ambulantă... Mai apărea prin zonă și câte o nană cu o tipsie de scoverzi (plăcinte) cu brânză sau croampe (cartofi), pancove (gogoși) sau castane prăjite. Revăd piața și masa lungă a opincarilor care meștereau încălțări durabile din anvelope de camion uzate - opinci diverse de diferite mărimi. Îmi amintesc cu simpatie de un țăran căruia îi zicea Pilu, și care, în fiecare zi de târg ne făcea noua copiilor o zi de amuzament! Se îmbăta
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
pe buze mi-ai pus ridicând din sprâncene sfios: - Să căutăm un altul, acesta ascultă pe înger... Cu capul în jos, nu auzi cum se roagă? GRĂDINARUL ...și l-a-ntrebat Izvana, regina grădinii din ''a fost niciodată'', pe grădinarul ei drag, meșterind frumuseți, ce-ar cere, în schimb pentru plată? - Pentru fiecare poem pe care grădinii tale-l întrup îți cer de pe buzele tale o umbră de floare să rup. Crezi c-o fi mult pentru preț? RECVIEM PENTRU PESCĂRUȘUL NOSTRU Îți
VERSURI DE IUNI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361072_a_362401]
-
să nu facă zgomot, ca să vadă dacă este totul în ordine. Bătrânii adormiseră cu ușa deschisă pe când încercau să tragă cu urechea la ce se discută în camera a bună. A închis‑o Ioana și a trecut mai departe. Gavrilă meșterea ceva cu un briceag. Așchiile tăiate mărunt din câteva ramuri groase căzuseră pe masă, nemulțumind‑o pe Ioana. - Copil rău ce ești, treci la culcare, nesimțitule! Nu trece zi fără să mă superi cu ceva. Asta‑i cocină, sau dormitor
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
sau dormitor? Nu poți păstra curățenia orice ți‑aș spune eu, se descărca Ioana în timp ce aduna cu repeziciune resturile lemnoase împrăștiate prin toată încăperea. - Ce vrei, domne, ce ți‑am făcut eu? Da’ ce, n‑am voie să mă joc? Meșteream ceva, ce știi matale! i‑a răspuns băiatul, destul de obraznic și nepăsător, în timp ce‑și ascundea briceagul în buzunar și se strâmba pe la spatele mamei. - Asta nu‑i oră de joacă, băiete! Și nu în casă se face o treabă ca
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
de pe priză cu ajutorul unei șurubelnițe pe care o găsi jos, lângă o pompă. Oameni gospodari, aveau două pompe; una de rezervă când se defecta cealaltă. Probabil că se arseseră cărbunii de la pompa care fusese scoasă din fântână și George a meșterit la ea. Apoi îl așeză la orizontală, îi ascultă inima, îi luă pulsul, îi făcu respirație artificială și respirație gură la gură. Nimic. Era rece și nu se simțea a avea suflu. Nu știa ce să mai facă. Îl târî
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
halterofil sau boxer, ori că trage toată ziua de fiare. Poate tocmai acesta a fost punctul său forte de a o cuceri pe Irina. Era lat în spate și mușchii pieptului tresăreau mereu când își mișca brațele pe lângă corp sau meșterea câte ceva. Femeile din fabrică îl poreclise Mușchiulosul după fizicul său demn de luat în seamă. Cei doi tineri au devenit iubiți dar nu știa nimeni despre aventura lor. Au știut să fie discreți și să nu se afișeze în public
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
mai plăcută! Și încă și mai și, de-o mângâi și cu un vin talentat și plin de-nțelepciune. Dorel e mai vechi prieten decât mine cu Mihai Bujeniță. O glumă, o amintire, un compliment colorează până și supa, atent meșterită de nevastă-mea, Fani. După care, printre altele, vinul vrăjitor de pe masă, a mai dat un plus de strălucire soarelui primăvăratec, filtrat de perdelele voalate ca un abur de pe munte, așezat peste lumina tare de-afară. Irizările de mătase coborâseră
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
pe vremurile copilăriei. Acareturile par niște necropole cucuteniene. Doar pe ici-colo li se zărește câte un fragment din coama acoperișului. Cum-necum, reușesc a-mi croi un tranșeu, cu ocolișuri convenabile, până la cotețul păsărilor. Șopronului alăturat cotețului, coana Iarnă i-a meșterit ușă albă și pufoasă. Abia ce am îndepărtat două lopeți de omăt din alcătuirea așa-zisei uși de ocazie, că o găină captivă în acea încăpere îmi sare în față, împroșcându-mă cu pulberea rece a cerului. Mi-am astâmpărat
BLITZ RUSTIC... CU OUL LUI COLUMB de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366989_a_368318]
-
cu artista Maria Șalaru s-a născut ideea alcătuirii în interviu a unui dialog dacă nu ciudat, curios: eu întreb în fraze, ea răspunde versificat - invers artista ar putea foarte bine, eu deloc... nu scriu versuri căci nu știu a meșteri cuvinte scurte. La o întâlnire cu Maria Șalaru tăcerea se izbește ca valul de stâncă și se sfarmă. Plina de mistere tăcere poate fi a înțeleptului, a vicleanului, dar și, goală de știință, a săracului cu duhul. De față cu
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
în tăcerea lor, Ne rămân icoane sfinte, Veșnic înrămate-n dor! Fără ei în van sunt toate, Nu e nici Crăciun sau Paște, Nicio inimă nu bate, Nimeni singur nu se naște! În zadar copiii învață Alfabetul lor citeț, Până meșteresc prin viață Nu le știm întregul preț! Precum florile din glastră Între lacrimă și vamă, Deseori în graba noastră Nici nu îi băgăm în seamă... Nu cerșesc nicicând răsplată, Nu au suflet bocitor Dacă îmbătrânesc vreodată Și ne cheamă-n
PĂRINŢII... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349643_a_350972]