188 matches
-
Medicină, iar în 1937 este Președinte al Societății Române de Chirurgie. Din motive pe care le vom explica ulterior, profesorul Traian Nasta decide și pune în practică mutarea clinicii sale de chirurgie de la Spitalul Polizu, la Spitalul de chirurgie și mecanoterapie din Floreasca. În legătură cu această mutare, remarcăm, următoarele: În Buletinul Ministerului Sănătății și Ocrotiri Sociale, nr. 2-3 din 1944 este publicat rezultatul concursului, susținut la 14 mai 1943, de profesorul dr. Traian Nasta, pentru ocuparea postului de medic primar chirurg la
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu atâta timp înainte, din Calea Floreasca. Iată ce ne spun documentele:Revista România Medicală din 15 ianuarie 1933, la rubrica Note și Informații, insera următoarele: „Începând dela 16 Noiembrie 1932 s-a pus în funcțiune Spitalul de chirurgie și mecanoterapie din București, Calea Floreasca nr. 8-14, pentru îngrijirea și reeducarea profesională a accidentaților din câmpul muncii. Spitalul este pus sub conducerea dlui. Dr. Petre Topa, având la secția de mecano- terapie pe dl. dr. I. Ghiulamila. Accidentații asigurați sunt primiți
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
zi și noapte”. Era deci, de la început (după titulatură și program), un spital de chirurgie și de urgență. Spitalul se pregătea nemijlocit, pentru începerea activității, încă din august 1932. În Statul de plată a salariilor cuvenite Spitalului de chirurgie și mecanoterapie pe luna august 1932, sunt înscriși, șase persoane - personal administrativ și de pază care preiau administrarea spitalului; aceștia sunt: Sorescu Constantin - administrator, Ionescu Dragomir - contabil, Papadatus Iany - aj. mecanic, Bucur Gheorghe - fochist, Petre Paul și Mihai Gheorghe - paznici. Statul de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
secundar, Ghiulamila Ioan - medic, Ghiulamila Radu - extern, Dietrich Eduard - extern, Pucleșanu Ioan - intern, cu 15 zile de plată, iar 3 brancardieri (angajați în ultimele 10 zile ale lunii) cu 10 zile de plată. Așa începe activitatea, Spitalul de chirurgie și mecanoterapie, la 16 noiembrie 1932 cu un medic director, un medic primar, un medic secundar, 1 intern, 2 externi, 1 farmacist și 24 personal administrativ și ajutător (din care 6 surori infirmiere). Spitalul își completează în lunile următoare echipa medicală: dr.
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
plată a activității). Așa cum declară el însuși, activitatea cea mai intensă, mai rodnică, de chirurgie ortopedică, dr. Petre Topa a desfășurat-o în calitate de chirurg primar prin concurs al Casei Centrale a Asigurărilor Sociale, la Spitalul de Accidente de Muncă și Mecanoterapie (1932). În primii 6 ani de activitate (1932-1938), dr. Petre Topa raportează că a efectuat aici peste 12 000 operații din care mai bine de 3 000 în specialitatea de ortopedie și traumatologie. Nivelul profesional înalt, experiența pozitivă, prestanța științifică
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
chirurgiei și traumatologiei: dr. Petre Topa. Este subliniată bunăvoința ce o arată pentru cei dornici de instruire, generozitatea, îndrumarea părintească. Puternică este aprecierea făcută doctorului Petre Topa ca „Distins chirurg și director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale din București... felul cum conduce acest spital și pentru grija părintească ce o poartă asiguraților internați” (dr. Jebeleanu Ilie); „Chirurg desăvârșit, suflet ales, exemplu de muncă organizată și cu folos” (dr. Panaitescu Victor); „Eminent chirurg și desăvârșit
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
accidente de muncă din țară, recunoștință pentru tot ce am învățat de la Dsa, ca intern al serviciului....” (dr. Haimovici Haim). În teza pentru doctorat în medicină și chirurgie a dr. Titu Jipescu (preparator al Spitalului de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie), prezentată la 12 iunie 1937, având ca temă „Tratamentul fracturilor coloanei vertebrale” se fac următoarele precizări, ce se cuvin a fi relatate:„Spitalul - prin realizările lui - a corespuns scopului pentru care a fost creat: tratarea corespunzătoare, la nivelul cunoștințelor europene
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și prin abnegația conducătorului, chirurgul și eminentul clinician Doctor Petre T. Topa, care și-a consacrat toată energia de care dispune, întru alinarea suferințelor omenești”. Iar la Concluziuni se face următoarea precizare: „În Spitalul de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie al Asigurărilor Sociale, condus de Dl. dr. Topa T. Petre, am aplicat în cele 60 de cazuri de fracturi de coloană vertebrală venite în Spital de la 17 noembrie 1932 și până la 1 iunie 1937, următoarele metode: a) Reducerea; b) Grefa
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
cu clinica sa de chirurgie de la Spitalul Polizu. Vin aici - pe lângă maestrul profesor - și alte cadre de rezonanță în chirurgia românească: Florian Mandache, Gerota Dan, Gavriliu Dan ș.a. Buletinul medical al Asigurărilor Sociale anunța că la Spitalul de „Chirurgie și Mecanoterapie al Asociației Patronale, medic primar, director, dr. Petre Topa, au loc în fiecare Sâmbătă la orele 10 dimineața ședințe de referate” [45]. Dr. Topa, precizează că această activitate era un „cerc de referate unde se punea la punct materialul științific
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
aceeași sumă, ca subvenție, în anul financiar 1936/1937. „Cu această ocazie - se menționează în aceeași adresă de răspuns - vă rugăm să dispuneți ca orice meseriaș accidentat, cu fracturi, să fie transportat numai la spitalul de accidente de muncă și mecanoterapie din Calea Floreasca, fiind organizat ca spital de urgență și înzestrat pentru asistență medicală a fracturilor din câmpul muncii”[2]. Așadar spitalul era organizat pe principiile unui Spital de Urgență și înzestrat pentru asistența de urgență în deosebi în traumatologie
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
clinică - concepută încă de la constituirea sa - ca Spital de Urgență, (pentru Asigurările Sociale), s-au internat în 1933, 1388 bolnavi, în 1939, 3539 bolnavi; în același an 3453 pacienți au fost operați și s-au realizat 8455 de proceduri de mecanoterapie. În Revista de chirurgie nr. 11-12 din 1938, P. Topa publică un auto-rezumat după raportul său la al IX-lea Congres Național de Chirurgie, București 6-8 noiembrie 1938, „Fracturile colului femural”, precizând că lucrarea a fost realizată la Spitalul de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
nr. 11-12 din 1938, P. Topa publică un auto-rezumat după raportul său la al IX-lea Congres Național de Chirurgie, București 6-8 noiembrie 1938, „Fracturile colului femural”, precizând că lucrarea a fost realizată la Spitalul de Accidente de muncă și mecanoterapie al Asigurărilor Sociale, chirurg șef dr. Petre Topa. În raport, aducând în discuție, mai ales experiența sa, dar și unele date din literatura internațională, dr. Petre Topa arată că în această speță de fracturi, tratamentul chirurgical este singurul mod prin
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
exersează o meserie care le-a provocat acest picior plat: băieți de prăvălie, obligați să rămână toată ziua în picioare, etc. În articol se descriu metodele folosite, rezultatele obținute, menționând numeroase reușite spectaculoase. Spitalul de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie se mai înnobilează cu o calitate: în 1943 devine clinică universitară. Conjunctura merită a fi relatată. Profesorul Traian Nasta care împlinea în 1942, vârsta de 60 de ani, este anunțat de Casa Centrală a Asigurărilor Sociale că, împlinind această vârstă
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
General al Direcției Generale a Casei Centrale, agregat dr. Poenaru-Căplescu, agregat dr. Emil Gheorghiu, director medical în Casa Centrală, prof. Traian Nasta, director al Spitalului de chirurgie Polizu, dr. Petre Topa, director al Spitalului de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie din Calea Floreasca ș.a. Pe plan politic Asigurările Sociale au avut șansa să fie sprijinite - în mandatele sale de ministru de D.R. Ioanițescu, membru al Partidului Național Țărănesc, profesor de Legislație a Muncii la Academia de Înalte Studii Comerciale și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
practica medicală din România. Consiliul Facultății discută acest memoriu în ședința sa din 23 noiembrie 1920. Consiliul a fost de acord că se impun măsuri de îmbunătățire în domeniu și a aprobat în unanimitate înființarea unui post didactic pentru „Fizioterapie, mecanoterapie și aparatologie” care să fie alipit pe lângă catedra de atunci de Clinică chirurgicală infantilă și ortopedie, care funcționa la Spitalul de copii „Grigore Alexandrescu”. Dr. Ion Ghiulamila nu este însă mulțumit cu propunerile făcute de Consiliu și revine cu un
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
este însă mulțumit cu propunerile făcute de Consiliu și revine cu un nou memoriu care se discută în ședința Consiliului din 17 decembrie 1920. El scrie în noul memoriu că „nu poate accepta postul de conferențiar cu titlul de „Fizioterapie, mecanoterapie și aparatologie” pe lângă catedra de clinică chirurgicală infantilă și cere ca titlul de conferențiar să fie de ortopedie și să se creeze în același timp un institut clinic cu toate mijloacele trebuitoare pentru acest învățământ. Discuțiile din Consiliu au fost
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sale va aduce permanente și permanente argumente pentru obținerea unui statut independent al ortopediei - ca specialitate medicală. Menționăm și aici, că dr. Ion Ghiulamila a fost solicitat de dr. Petre Topa, la organizarea Spitalului de Chirurgie, Accidente de muncă și mecanoterapie, conducând cu competența sa remarcabilă, activitatea de recuperare a accidentaților internați în acel așezământ de asistență de urgență al Asigurărilor Sociale. Într-un articol, „Considerațiuni asupra evoluției chirurgiei aparatului locomotor în general și a stărei ei actuale” (România medicală, 1934
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
funcțional” care trebuie să domnească aici. Pentru atingerea acestui scop, pe lângă operațiile sângerânde sau nesângerânde, începe să se aplice o serie întreagă de agenți fizici și mecanici în terapeutica maladiilor aparatului locomotor. În acest sens sunt bandajele și aparatele ortopedice, mecanoterapia, masajul metodic, diatermia, electricitate, radioterapia etc. care aplicate după cazuri și la timpul indicat, singure sau asociate unei intervenții, ori ulterior, asigură și completează rezultatul ei și îl fac să fie perfect. Dacă altă dată - consideră dr. Ion Ghiulamila - era
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pentru înlăturarea lor spre a mări prestigiul și valoarea învățământului nostru medical. Din punct de vedere practic - consideră dr. Ghiulamila - s-a realizat un anumit progres în România de către Asigurările Sociale prin organizarea spitalului de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie, atât de necesar și folositor. Remarcăm aici sublinierea deosebită ce se face, că Spitalul din Floreasca reprezintă, în plan organizatoric, începutul promițător pentru chirurgia și terapeutica organelor de mișcare, îmbinarea în aceeași instituție a practicii de ortopedie sau traumatologie cu
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
în plan organizatoric, începutul promițător pentru chirurgia și terapeutica organelor de mișcare, îmbinarea în aceeași instituție a practicii de ortopedie sau traumatologie cu cea de recuperare. De aceea deci - acest spital s-a numit de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie. Este o realizare organizatorică pe baza unei gândiri moderne în practica ortopediei și traumatologiei. Credem că meritul revine, în egală măsură atât dr. Petre Topa cât și colegului și colaboratorului său dr. Ion Ghiulamila, pe care cu siguranță l-a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
bucureștean al chirurgiei de urgență, unic în felul său. Nu numai atât, dar dr. Topa l -a luat colaborator al său încă din prima zi de funcționare a spitalului și i-a oferit posibilitatea să conducă serviciul de recuperare și mecanoterapie. A doua personalitate cu merite în domeniul învățământului medical și al Asigurărilor sociale este doctorul C. Poenaru-Căplescu. Doctorul Constantin C. Poenaru-Căplescu (1874-1948) a fost una din personalitățile medicale reprezentative care și-a consacrat activitatea organizării, de început a Asigurărilor sociale
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
sociale în România, studierii cauzelor și măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă, de organizare în unitățile sanitare ale asigurărilor chirurgiei de urgență. Este unul din cei care au sugerat și sprijinit înființarea Spitalului de Chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie din București, ca o soluție pentru o mai eficientă activitate în domeniul asistenței de urgență a accidentelor de orice cauză. Absolvent al Facultății de Medicină din București (1901), a lucrat, încă din anul II de studii ca preparator în Laboratorul
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mișcarea chirurgicală românească interbelică, iar pe de altă parte, la drama vieții sale, sfârșitul tragic și nemeritat. Este dr. Petre Topa cel care a realizat și condus cu competență, timp de peste 14 ani Spitalul de Chirurgie, Accidente de Muncă și Mecanoterapie; a fost Vicepreședinte al asociației Generale a Medicilor (1928), Vicepreședinte al Uniunii Medicale Balcanice (1927), Președinte al Societății române de chirurgie (1939), deputat în Parlamentul României (1931) de mai multe ori Secretar de stat în Ministerul Muncii și Ministerul Sănătății și
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Theodor Firică, bibliotecar Theodor Burghele, Secretari de ședință Dan Mavrodin, Chipail, I. Petrulian. Presa medicală anunța elogios alegerea dr. Topa ca președinte al Societății de chirurgie: „Dl. dr. P. Topa, director și chirurg primar al Spitalului de chirurgie, accidente și mecanoterapie, a fost ales președinte al Societății române de chirurgie pe anul în curs (1939-1940 n.n.). În calitatea de secretar general al ultimelor congrese române de chirurgie - subliniază revista - d-sa a contribuit în mare măsură la succesul acestor importante manifestațiuni
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
la competenta Clinică chirurgicală de la Colentina și desăvârșit ca formație profesională la cele mai reputate clinici europene. Acesta era chirurgul ortoped Petre Topa care a condus, începând din 1932, timp de peste 14 ani Spitalul de chirurgie, accidente de muncă și mecanoterapie - Floreasca, București. Aici, recunoaște el a desfășurat cea mai intensă activitate în specialitatea de chirurgie ortopedică. Aici a organizat el acel serviciu în care erau internați - bolnavi cu afecțiuni chirurgicale și ortopedice (aparținând Casei bucureștene a Asigurărilor sociale) ,,creând un
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]