1,793 matches
-
safen (r. saphenus) și ramuri articulare (r. articulares) care participă la formarea rețelei arteriale a genunchiului (rete articular genus și rete patelar). A. Originea arterei femurale profunde (variante) (fig. 3.5): 1. postero-laterală; 2. posterioară; 3. laterală; 4. postero-medială; 5. medială. B. Originea arterei femurale circumflexe laterale (variante) (fig. 3.6): 1. din AFP; 2. din AFC; 3. ram ascendent (ACFL-A) din AFC, ram descendent (ACFL D) din AFP; 4. originea comună cu ACFM și AFP; 5. originea comună cu
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
poplitee este componenta cea mai anterioară a pachetului vasculo-nervos popliteu fiind așezată pe fața posterioară a articulației genunchiului și pe mușchiul popliteu. Ramurile colaterale ale arterei poplitee formează o importantă rețea anterioară pentru articulația genunchiului (rete articulare genus): artera supero medială a genunchiului (a. genus superior medialis), artera supero-laterală a genunchiului (a. genus superior lateralis), artera medie a genunchiului (a. genus media), artera inferomedială a genunchiului (a. genus inferior medialis), artera infero-laterală a genunchiului (a. genus inferior lateralis), rețeaua perirotuliană (rete
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
TW 1970). ARTERA TIBIALA ANTERIOARA (a. tibialis anterior) ramul anterior de bifurcație al arterei poplitee se îndreaptă de la arcada solearului pe fața anterioară a gambei (în loja anterioară a gambei), deasupra membranei interosoase în profunzimea interstițiului dintre mușchiul tibial anterior (medial) și extensorul lung al degetelor apoi al halucelui (lateral) la retinaculul inferior al extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
extesorilor continuându-se cu artera dorsală a piciorului (a. dorsalis pedis). Ramuri colaterale: artera recurenta tibială posterioară (a. recurrens tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
tibialis posterior), artera recurenta tibială anterioară (a. recurrens tibialis anterior) - ambele artere urcă la rețeaua articulară a genunchiului, artera maleolară anterioară medială (a. malleolaris anterior medialis), artera maleolara anterioară laterală (a. malleolaris anterior lateralis) - ambele artere vor forma rețelele maleolare medială și respectiv laterală. TRUNCHIUL TIBIO-PERONIER este ramura de bifurcație posterioară a arterei poplitee, care începe la inelul solearului și se termină la 4 cm mai jos bifurcându-se în artera peronieră și tibiala posterioară (fig. 3.9). ARTERA TIBIALA POSTERIOARA
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a arterei poplitee iar artera peronieră un ram al acesteia. De la nivelul arcadei mușchiului solear artera coboară pe mușchiul tibial posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se bifurca ulterior în arterele plantare laterală și medială (a. plantaris medialis și lateralis). La baza metatarsianului V artera plantară laterală se recurbează formând arcul plantar (arcus plantaris) situat
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
posterior, apoi pe flexorul lung al degetelor, devenind mai superficială în 1/3 inferioară a gambei, se plasează pe marginea medială a tendonului achilian ajungând la plantă prin canalul calcanean pentru a se bifurca ulterior în arterele plantare laterală și medială (a. plantaris medialis și lateralis). La baza metatarsianului V artera plantară laterală se recurbează formând arcul plantar (arcus plantaris) situat profund pe planul interosoșilor fiind completat de artera plantară profundă a pedioasei și artera plantară medială din convexitatea arcadei pornind
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arterele plantare laterală și medială (a. plantaris medialis și lateralis). La baza metatarsianului V artera plantară laterală se recurbează formând arcul plantar (arcus plantaris) situat profund pe planul interosoșilor fiind completat de artera plantară profundă a pedioasei și artera plantară medială din convexitatea arcadei pornind arterele metatarsiene plantare (aa. metatarsales plantares în număr de patru) care se continuă cu arterele digitale corespunzătoare (aa. digitales plantares). Ramuri perforante (r. perforantes) fac legătura între metatarsienele plantare și cele dorsale. ARTERA PERONIERA (a. peronea
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
posterioare (tabel 3.1, 3.2, fig 3.10 și 3.11). Coboară în același plan cu artera tibială posterioară, lateral de aceasta. Ramurile pe care le dă sunt perforante (r. perforans), Factorul de risc geometric 75 maleolare laterale și mediale (r. malleolares lateralis și medialis), comunicante (r. comunicans) cu artera tibială posterioară, ramuri calcaneene (rr. calcanei). A uzual; B formarea unui trunchi tibio-peronier anterior; C separarea celor trei artere; D anastomoză între a. tibială anterioară și trunchiul tibio-peronier; E lungime
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
a arterei tibiale anterioare, se îndreaptă de-a lungul unei linii care unește mijlocul liniei intermaleolare cu primul spațiu intermetatarsian situându-se pe planul osos al piciorului, lateral de tendonul mușchiului extensor al halucelui. Ramuri colaterale: a. tarsală laterală și medială (a. tarsalis lateralis și medialis), artera arcuată (a. arcuata), arterele metatarsiene dorsale (aa. metatarsales dorsales) continuate cu ramurile digitale dorsale corespunzătoare (aa. digitalis dorsales), artera metatarsiană dorsală I (a. metatarsea dorsalis prima) și ramul plantar profund (r. plantaris profunda). Această
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
femurală comună; sistem mezenteric artera mezenterică superioară (ram colic stâng) artera mezenterică inferioară (artere hemoroidale) (arcada Riolan); sistem ilio-femural ramuri ale arterei iliace interne (artera fesieră, artera ischiadică, artera obturatoare) - ramuri ale arterei femurale profunde (arterele circumflexe femurale laterale și mediale) (cruciate anastomosis); sistem femural ramuri perforante din artera femurală profundă ramuri geniculare ale arterei poplitee; sistem popliteu ramuri geniculare ale arterei poplitee - ramuri similare tibiale; sistem tibial compensare arterială peronieră. CAPITOLUL 4 FIZIOPATOLOGIA ARTERIOPATIILOR OBLITERANTE ATEROSCLEROTICE ALE MEMBRELOR INFERIOARE 4
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
se află neuronii de origine ai căii piramidale aria motorie secundară, situată la baza circumvoluțiilor precentrală și postcentrală, ce are și ea o reprezentare somatotopică nu atât de precisă comparativ cu aria motorie primară aria motorie suplimentară, situată pe fața medială și superioară a emisferelor cerebrale, înaintea reprezentării motorii a membrului superior, caracterizată printr-un prag de excitabilitate mai ridicat a fost descrisă o arie parietală a cărei stimulare produce mișcări grosiere, dar numai după ablația girusului pre și postcentral Unele
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
de acțiune, pentru că un anumit mușchi poate acționa în moduri diferite, sau poate avea contracții în diferite porțiuni ale "suprafeței" sale, pentru a produce acțiuni vizibile diferite. Un exemplu este, în acest sens, mușchiul frontalis, care, prin contracția porțiunii sale mediale contribuie doar la ridicarea colturilor interioare ale sprâncenelor (producând AU1), în timp ce contracția porțiunii laterale a aceluiași mușchi ridică partea exterioară a sprâncenei (producând AU2). Procedurile pe care FACS-ul ni le pune la dispoziție permit, de ase-menea, identificarea și a
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ale sprâncenelor; b) produce o arcuire a sprâncenelor; c) determina că porțiunea laterală a pleoapei să fie întinsă în sus; d) la unii oameni apar riduri scurte mai sus de porțiunea laterală a sprâncenelor. Pot apărea riduri și în zona mediala a frunții, dar ele nu sunt atât de pronunțate, ca cele laterale. 2A) se conturează o urmă a ridicării sprâncene-lor, către zona lor exterioară; 2B) porțiunea laterală a sprâncenelor este în-tinsă ușor, schimbând formă acestora, iar porțiunea laterală a pleoapei
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
coborând spre colțul interior al sprâncenei. 4A) o urmă ușoară de coborâre a sprâncene-lor, si/sau o urmă de tragere împreună a lor; 4B) porțiunea interioară sau centrală a sprâncenei coboară ușor, împingând-o în jos, sau reducând vizibilitatea porțiunii mediale a pleoapei SAU: sprâncenele sunt împinse împreună ușor; dacă mișcarea nu este vizibilă, se poate observa, în schimb, un rid, sauo protuberanta a mușchiului dintre sprâncene. Dacă ridul sau protuberanta este permanent (a), se va accentua ușor; 4C) atât coborârea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
da aparentă strabismului. 7A) o urmă vagă de în-gustare a aperturii ochilor; 7B) este o îngustare ușoară a aperturii ochilor (datorită mai ales ridicării pleoapei inferioare);... SAU pleoa-pa inferioară este ridicată, iar pielea de sub ochi este trasă sus și /sau medial spre colțul interior al ochiului, ușor SAU protuberanta pielii pleoapei inferioare este împinsă ușor în sus;... 7C) fie mișcarea de în-gustare a aperturii ochiului, fie ridicarea pleoapei inferioare sau protuberanta pleoapei inferioare este prezentă și cel puțin una este marcată
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
sever. 9 a) împinge în sus pielea din zonele laterale ale nasului, catre rădăcina acestuia, provocând apariția ridurilor (de-a lungul părților laterale și la rădăcina nasului); b) împinge în sus triunghiul infra-orbital, brăzdându-l cu riduri...; c) coboară porțiunea mediala a sprâncenelor, care tinde să ascundă orice ridicare a colturilor interioare ale sprâncenelor...; d) poate largi și ridică aripile nărilor; e) poate adânci ridul naso-labial dacă acțiunea este puternică; 9A) schimbările în apariție datorate lui UA9, produc la nivelul de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ale sprâncenelor...; d) poate largi și ridică aripile nărilor; e) poate adânci ridul naso-labial dacă acțiunea este puternică; 9A) schimbările în apariție datorate lui UA9, produc la nivelul de intensitate A o urmă a ridicării triunghiului infraorbital, cu pielea trasă medial către pun-tea nasului...; 9B) pielea de pe porțiunea mediala a triunghiului infraorbital, până spre partea laterală a na-sului este ușor trasă medial și în sus spre puntea nasului; 9C) o evidență cel putin marcată a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nărilor; e) poate adânci ridul naso-labial dacă acțiunea este puternică; 9A) schimbările în apariție datorate lui UA9, produc la nivelul de intensitate A o urmă a ridicării triunghiului infraorbital, cu pielea trasă medial către pun-tea nasului...; 9B) pielea de pe porțiunea mediala a triunghiului infraorbital, până spre partea laterală a na-sului este ușor trasă medial și în sus spre puntea nasului; 9C) o evidență cel putin marcată a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
apariție datorate lui UA9, produc la nivelul de intensitate A o urmă a ridicării triunghiului infraorbital, cu pielea trasă medial către pun-tea nasului...; 9B) pielea de pe porțiunea mediala a triunghiului infraorbital, până spre partea laterală a na-sului este ușor trasă medial și în sus spre puntea nasului; 9C) o evidență cel putin marcată a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea nazala, formând riduri în acea zonă a nasului; 9D) o evidență cel putin severă a triunghiului infraorbital ridică pie-lea spre puntea
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
la punctul din mijloc, între filtrul și colțurile exterioare ale buzelor; b) împinge oblic în sus pielea situată mai jos de porțiunea superioară a ridului naso-labial; c) adâncește porțiunea mijlocie superioară a ridului naso-labial; d) ridică și scoate ușor porțiunea mediala a triunghiului infra-orbital; e) în acțiunea puternică poate adânci porțiunea mediala superioară a ridului infraorbital. 11A) o urmă de ridicare a zonei mijlocii a buzei superioare și a pielii situate mai jos de osul bărbiei; 11B) o ușoară ridicare oblica
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
b) împinge oblic în sus pielea situată mai jos de porțiunea superioară a ridului naso-labial; c) adâncește porțiunea mijlocie superioară a ridului naso-labial; d) ridică și scoate ușor porțiunea mediala a triunghiului infra-orbital; e) în acțiunea puternică poate adânci porțiunea mediala superioară a ridului infraorbital. 11A) o urmă de ridicare a zonei mijlocii a buzei superioare și a pielii situate mai jos de osul bărbiei; 11B) o ușoară ridicare oblica a porțiunii de mijloc a buzei superioare, între filtru și colțurile
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
orizontal; c) produce o anumita protuberanta, sau ridare a pielii mai jos de colțurile gurii, care poate să nu apară decât dacă mișcarea este foarte puternică; d) poate nivela sau provoca apariția unei umflături a bărbiei, poate produce o depresiune mediala sub buza inferioară; e) dacă ridul naso-labial este permanent atașat, se adâncește în porțiunea să inferioară, putând părea împins în jos sau alungit; 15A) o urmă de tragere în jos a colturilor gurii; 15B) dacă linia buzelor este dreapta sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
și cel putin marcate, iar mișcarea în jos a colturilor gurii este dinspre extrem spre maxim. 17 a) împinge bărbia în sus; b) împinge buza inferioară în sus; c) poate cauza apariția ridurilor pe bărbie, putând produce și o adâncire mediala sub buza inferioară; d) gură are aspectul unui U întors; e) dacă acțiunea este îndeajuns de puternică, buza inferioară poate ieși în afara; 17A) schimbările apărute datorate lui UA17 indică o urmă a mișcării de împingere în sus a buzei inferioare
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
care dă: 1-2 ramuri meningeale sub numele de arter(a)e meningee posterioar(ă)e care pătrund(e) în craniu prin gaura ruptă anterioară și-artera timpanică inferioară. 3. A. occipitală, din care se desprind: două ramuri terminale (lateral și medial), numeroase colaterale musculare, un ram meningeal și mai multe ramuri mastoidiene. 4. A. auriculară posterioară, din care are originea, uneori, artera stilomastoidiană. 5. A. tiroidiană superioară, din care nasc artera laringiană superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]