144 matches
-
a arăta hotarele cele drepte”, reprezentând, din punctul nostru de vedere, reminiscențe ale modului de distribuție și statornicire a limitelor teritoriale inițiale, operații și reguli păstrate și folosite de-a lungul veacurilor. Până în epoca modernă, din acte nu lipsește menționarea megieșilor, a răzeșilor, „oamenii buni și bătrâni”, acesta din urmă fiind un vestigiu juridic extrem de îndepărtat în timp. Din domeniul efectuării hotărniciilor este necesar să reținem un aspect deosebit de important pentru ceea ce urmează să relatăm. Este vorba de întinderea egală și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
obligații reciproce, motiv pentru una din părți de a refuza în situația că ar fi bănuit anumite subterfugii. Prin 1698, când călugării de la schitul Dumbrăvița intră în conflict cu unii dintre urmașii lui Ștefan căpitanul, ctitorul schitului, solicitându-se prezența megieșilor în vederea judecării și soluționării pricinii, în izvodul cu răzeșii convocați la fața locului întâlnim cinci nume de la Liești, un nume din Fântânele (Bucești), patru din Dumbrăvița, iar din Umbrărești numele a șase răzeși și anume: „Gavril, călugărul din Umbrărești, Dumitru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la sine, în sensul că nici unii din acești locuitori nu pot fi asimilați cu acei din categoria satelor răzeșești libere. El își continua astfel argumentația: „Pentru a se dumiri cineva dacă țăranii dintr-un sat întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întâlnit într-un document sunt megieși liberi, ori dependenți de boieri sau mănăstiri, va trebui neapărat să raporteze satul la centrul administrativ sub a cărui supraveghere este. În felul acesta, dacă satele vor fi de ocol, locuitorii lui (sic) sunt megieși liberi. Dacă satele vor fi sub controlul unui ținut, țăranii vor fi boierești sau mănăstirești, chiar dacă vor fi din slobozii”. În consecință, ar fi libere doar satele care, sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiu-său, Vasilie” cu carte domnească „de la Iliaș Alexandru voievodu” (1666-1668), reclamând că „au avut pâră și mai dinainte vreme cu Iordachi, așijderea de Torcești, pentru moșie din sat din Torcești și i-au fost tocmit Ștefan căpitanul cu toți megieșii; iar Iordachi di iznoavă a venit îmblând fără ispravă” și din nou acum s-au „făcut giudețu cu oameni buni și bătrâni să-și ție moșia împreună”. La tocmirea și așezarea celor nemulțumiți, unii fiind pentru separarea părților, alții pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în țărmurile Bârladului celui săcu, pe unde au umblat Bârladul cel vechiu, și lângă drum” (subl. n.), desigur un drum local păstrat pe lângă un vechi curs al Bârladului. Aceiași hotărnici, Constantin Zbere stolnic și Sandul, fost căpitan din Umbrărești, cu megieșii, urcă „la deal înspre apus, prin dumbravă, pe un drum vechiu [...] prin mijlocul dumbrăvii” și pun o altă piatră semn de hotar. Acest „drum vechi” din document ne duce cu gândul la drumul dacic despre care am relatat, el aflându
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mare parte sunt câștigate de suitorii lor, ori cu prețul sângelui pe câmpurile de luptă pentru apărarea țării, ori pentru slujbe însemnătoare făcute în timpurile păcei și vrednice de răsplata patriei»”. Apoi, cu timpul, răzeșii ar fi fost deposedați „de către megieșii moșiilor lor «prin legături cu familia» domnitoare”. Din citatele reproduse mai sus ar rezulta ca teorie „plauzibilă” originea duală a răzeșimii: 1) din „străvechi proprietari”, deci originea tribală, dacă avem în vedere sensul termenului străvechi; 2) „coborâtori din familiile cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzăș aceasta îl face răzaș, că stăpânește împreună cu mulți alții o moșie, fără să știe niciunul dintr-înșii care este partea lui, ce știe numai în idee fieștecare câtă parte i să vin dintr-acel tot nedespărțit. Și că pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare și sub a lui numai deosebită stăpânire. Și că, din ceasul, ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
număr de părți, intervin și cele derivate din căsătorii, moșteniri, danii, cumpărări. Într-o asemenea situație, ajunsă disproporționată, se recurge la ieșirea din indiviziune a acelora cu părți consistente cantitativ, fenomen semnalat corect de către păstrătorul tradiției când definește calitatea de megieș. Al. I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situație, ajunsă disproporționată, se recurge la ieșirea din indiviziune a acelora cu părți consistente cantitativ, fenomen semnalat corect de către păstrătorul tradiției când definește calitatea de megieș. Al. I. Gonța face aici o amplă divagație cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
face aici o amplă divagație cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu privire la originea și sensul noțiunii de megieș, scoțându-l din contextul și sensul dat în textul din 1773 reprodus mai sus. S-a văzut că locuitorul din Soloneț-Ciripcău precizează care este deosebirea dintre răzeș și megieș atunci când zice că „pe megieș, aceasta îl face megieș, că locul ce stăpânește este despărțit cu hotare” dinspre cel al răzeșilor și rămâne sub a lui singură stăpânire, unică proprietate. Cu alte cuvinte, cuiva, căruia nu-i mai convine să stăpânească în devălmășie, i se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se separă, la cerere, partea cuvenită, fixându-i-se terenul la una din marginile moșiei ori la unul din cele două capete ale ei, în care anterior fusese copărtaș. În felul acesta, din răzeș, deci părtaș la venit, el devine megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc atribuită lui, cu toate sursele aducătoare de venituri și obligații, rămâne alături de locul răzeșilor rămași încă devălmași, cel separat devine megieș al lor, vecin de moșie
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
părtaș la venit, el devine megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc atribuită lui, cu toate sursele aducătoare de venituri și obligații, rămâne alături de locul răzeșilor rămași încă devălmași, cel separat devine megieș al lor, vecin de moșie și nimic mai mult. Că așa stau lucrurile ne-o demonstrează textul prin surplusul de precizări: „din ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
precizări: „din ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș cu moșia răzeșilor nedespărțiți într-dânșii, că alminterea n-ar avea deosebire megieșul de răzeșie”. Cel separat nu mai face parte în nici un fel la structurile obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
încetat a fi răzaș și au rămas numai megiaș cu moșia răzeșilor nedespărțiți într-dânșii, că alminterea n-ar avea deosebire megieșul de răzeșie”. Cel separat nu mai face parte în nici un fel la structurile obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rămas numai megiaș cu moșia răzeșilor nedespărțiți într-dânșii, că alminterea n-ar avea deosebire megieșul de răzeșie”. Cel separat nu mai face parte în nici un fel la structurile obștii rămasă indiviză, fiind doar megieș, vecin cu ea. Prin urmare, megieșul nu mai poate fi considerat răzeș, deși este proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
proprietar de pământ, de unde înțelegem că cei doi termeni nu se suprapun, nu se identifică așa cum au scris autorii articolului răzeș, I. Stoicescu și Dan Lăzărescu, în lucrarea Instituții feudale din Țările Române. Dicționar, unde formulează: răzeș are „accepțiunea cu megieș”, noțiunile având sensuri diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din categoria celor ce se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
consistente în hotarul devălmaș. Așa cum se va putea vedea din cele ce vom expune în continuare, cazul obștei arhaice umbrăreștene se pretează a fi considerat ilustrativ din punctul de vedere al deosebirii ce există între conținutul noțiunilor de răzeș și megieș, cât și în privința categoriilor sociale ce recurg la dreptul separării din obște, al ieșirii din indiviziunea numită devălmășie. Că așa s-a produs ruperea succesivă a Bozieștilor și Torceștilor din marea întindere umbrăreșteană ne stă mărturie apa râului Bârlad, devenit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]