1,148 matches
-
scurtă, hrănitoare, consumată prin fierbere, amestecă care s-a chemat mămăligă de la mei. S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea război mondial, dar în condițiile creșterii producției de grâu și porumb, s-a renunțat la cultura meiului. Meiul se consuma și sub forma unui pilaf, înlocuind orezul, care se procura greu, în condițiile unor legături comerciale întâmplătoare. În spațiul etnică românesc, orezul s-a cultivat în Banat, fiind introdusă în cultură de austrieci, apoi, mai târziu, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hrănitoare, consumată prin fierbere, amestecă care s-a chemat mămăligă de la mei. S-a cultivat prin satele comunei Filipeni, până după al doilea război mondial, dar în condițiile creșterii producției de grâu și porumb, s-a renunțat la cultura meiului. Meiul se consuma și sub forma unui pilaf, înlocuind orezul, care se procura greu, în condițiile unor legături comerciale întâmplătoare. În spațiul etnică românesc, orezul s-a cultivat în Banat, fiind introdusă în cultură de austrieci, apoi, mai târziu, a fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
spațiul etnică românesc, orezul s-a cultivat în Banat, fiind introdusă în cultură de austrieci, apoi, mai târziu, a fost cultivat și în Vechiul Regat. Cultura porumbului începe în șările Române prin secolul al XVII-lea și, treptat, a înlocuit meiul, prezentând unele avantaje: producții mari, posibilitatea de a fi păstrat la aer, în coșare, folosirea și în hrana animalelor. Făina de porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
porumb obținută prin măcinare sau râșnire (aproape la fiecare casă din satele comunei era o râșniță), prin fierbere în ceaun își sporește volumul, devine un terci și apoi se întărește, amestecul fiind numit tot mămăligă, la fel ca fiertura de mei. Tocmai această cereală, constituind hrana de bază în marea majoritate a familiilor țărănești, lipsea în bordeiele celor care munceau pentru producerea ei. Avem numeroase mărturii despre starea de sărăcie lucie a unor familii de țărani din Lunca, Slobozia și Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
000 de ani -, mesopotamianul se gândește să obțină, prin încrucișări succesive, noi specii de animale, mai bine adaptate nevoilor sale. Devine și păstor. în aceeași perioadă, în China se dezvoltă o altă economie agricolă, bazată de data aceasta pe cultivarea meiului și creșterea porcilor, câinilor și găinilor. Așadar sedentaritatea este ideea unui vânător; agricultura e invenția unui nomad, iar păstoritul e practica imaginată de un țăran. în Mesopotamia și în Asia, unde populația se sedentarizează, progresele sunt fulgerătoare. în Asia Centrală, unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
unui șef unic. Fără îndoială că aici se inventează, în acea vreme, ceea ce mai târziu va deveni ceramica și cârma vaselor plutitoare; și, mai ales, se pun bazele scrierii. în nord, cultura Yang Shao dezvoltă o agricultură bazată pe cultivarea meiului; în sud, în provinciile maritime Jiang Su și Zhejiang, începe cultivarea orezului, adus din insulele Oceanului Pacific. Odată cu scrierea, acumularea și transmiterea cunoștințelor devine mai ușoară. Astfel, din neantul preistoriei apar primele povestiri despre aventurile popoarelor și primele nume de principi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
vă zic totul, așa sunt eu, dar să știți că nu era cu domnul, simt eu asta, era prea urâtă cu părul ăla blond și ochii ei albaștri, slabă și înaltă, la mine, în satul meu de lângă Bacău, în Burdusacii mei, de-a lungul apei Zeletinului, încă de la Ștefan Vidră, primul meu străbun, un boiernaș, doamnă Loredana, nu prea știu despre el, prin toată Răchitoasa de alături, prin Vatra Satului, prin Oprișeștii de Sus și Gunoaia, prin Dealul și Valea Bucșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
vuia din funduri seara... Mi-a fost frică, și-am fugit! II Toată noaptea viscoli... Încă bine n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniță târzie De Păresimi. Vântura, stârnind gâlceavă, Albă pleavă; Și cădeau și mărunței Bobi de mei... (Ningea bine, cu temei.) În bordei, Foc vârtos mânca năprasnic Retevei. Pe colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de pene... Rar, le culegeam alene: Moșul Iene Răzbătea de prin poiene Să-mi dea genele prin gene. Și
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele-i de piatră. Grâu, popușoi, săcară, mei și orz..." (Belșug) Uneori avem o trecere de la organic la metalic și atunci avem bucuria să aplaudăm un parnasianism umoristic. Dovadă această caricatură în fiare a lui Hérédia: "Tiara grea pe frunte, de aur gros bătut, S-a făurit frumoasă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
manager cultural și traducătoare și este coorganizator al Festivalului Internațional de poezie “Oskar Pastior” de la Sibiu. A publicat articole în reviste de cultură din România și străinătate, a editat antologia Festivalului “Oskar Pastior” (2008) și volumul de proza scurtă Primii mei blugi (2009). A debutat cu volumul de poezie Casă scărilor (2011). Claudiu Komartin (n. 1983, București) a debutat cu volumul de poeme Păpușarul și alte insomnii (2003), urmat de Circul domestic (2005, Premiul Academiei Române pentru poezie) și Un anotimp în
INSTITUTUL BLECHER VA INVITA PE INSULELE FERICITILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364540_a_365869]
-
boabă foarte mare albă cu un puf argintiu pe ea. Megieș cu lotul nostru de viță de vie, un consătean semănase în acel an porumb și printre rânduri a cultivat spații rotunde cu găulean, o plantă ce se asemăna cu meiul pentru mături, dar avea miezul plin cu un suc dulce ca trestia de zahăr. Mama mare fabrica din el un magiun foarte gustos. Avea o presă specială folosită la storsul sucului care prin fierbere se îngroșa ca magiunul. Acest consătean
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
A trecut aproape o lună de când nu am mai scris. Adevărul este că mi-am cam ieșit din ritm așa că e cazul să îl reiau încetișor. Nici nu știu cu ce să încep pentru că sunt multe de povestit de la ultimul mei „jeleu” (rog a se citi JeLe... adică „Jurnal Londonez”!) Am să încep cu subiectele în ordinea importanței lor pentru mine. Un loc de muncă promițător După cum v-am relatat în JL7, mi-am găsit de lucru la un salon de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
A trecut aproape o lună de când nu am mai scris. Adevărul este că mi-am cam ieșit din ritm așa că e cazul să îl reiau încetișor. Nici nu știu cu ce să încep pentru că sunt multe de povestit de la ultimul mei „jeleu” (rog a se citi JeLe... adică „Jurnal Londonez”!) Am să încep cu subiectele în ordinea importanței lor pentru mine.Un loc de muncă promițătorDupă cum v-am relatat în JL7, mi-am găsit de lucru la un salon de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362443_a_363772]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ANII MEI Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1252 din 05 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Am adunat cîte puțin din toate Vise, speranțe primăveri Le-am înșirat pe-un șnur făcut din noapte cu Lună, cu stele și alți sori
ANII MEI de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360983_a_362312]
-
acestor oameni Lipsesc mai multe secții, Iar altele, cum ar fi Bunăstarea materială, fericirea și norocul În istorie Sunt slab reprezentate. Nu întânlești aici nicio monedă, Pentru că, neavând aur și argint, Țăranii și-au gravat anual chipul Pe boabe de mei, de grâu, de porumb, Care nu ni s-au păstrat.” În poezia celebră „Trebuiau să poarte un nume” poetul rotește ideea poetică pe un spațiu liric larg, descoperind element după element, totalul geniului eminescian. El își începe poezia cu versul
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
Nu sunt departe. Un kilometru dus, și unul, întors. Dar de la an la an, e tot mai greu. Ieri, soția a primit un buchet de crizanteme de grădină, de la vecină. Mici, cu petale ca focul, și câte un bănuț de mei, în mijloc. Azi, a fost o dimineață frumoasă. Am luat o mână de flori, și am plecat la ai mei. Lângă părinți și bunici, era un pâlc de oțetari groși cât mâna. Se tot întinseseră. De această dată, erau tăiați
VISUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363193_a_364522]
-
Școala particulară de dans a lui D. Câmpineanu( 1889) 48 și Societatea internațională a corului vocal Frohsin( germană, 189849). Activitatea acestora nu pare de durată și consistență de vreme ce, într-o perioadă de elanuri și de căutări, documentele nu le mai mei menționează. Cea 192 care însă avea să continue și să ridice la un nivel superior aceste preocupări a fost Societatea muzicală română Doina. Ideea profesorului I. St . Paulian de a înființa o astfel de societate la Tr Severin a găsit
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
niște morgane solitare în estuarele de azur ale zilei; gavote de melancolii, tăceri, ispite și regrete trec prin cetatea sufletului bântuită de singurătate; colind cu duhul crisalide, vedenii de demult ce-mi trec prin frigul oaselor, psalmi tăcuți, din edenul mei închipuit ce curge ca o miere din fagurii vieții. marți, 16 decembrie 2014 Referință Bibliografică: gânduri de iarnă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1453, Anul IV, 23 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Ionescu
GÂNDURI DE IARNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367927_a_369256]
-
de început, nu mai uruie în măruntaiele ei mecanizate și neunse de pe timpul propriei lor „revoluții industriale”, nu mai scrâșnește și nici nu mai mestecă de mult cu măselele uriașe de piatră pentru a măcina grâul, porumbul, secara, ovăzul sau meiul și parcă obosite de-atâta „rumegat” așteaptă pe nepoții stră-strănepoților stăpânilor de odinioară să dea uiumul atâtor „tresăriri în gol” a utilajelor care o echipau cândva și care stau acum leneșe și impasibile sub ochii noștri. Ustensilele care o făceau
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
Cu totul altfel arătau chiar și în antichitate satele de la câmpie. Erau ticsite de oameni locuind în case încropite din piatră, căci lemn era prea puțin în Armenia. Erau sate de oameni harnici, pricepuți cultivatori de grâu, orz, secară și mei, dar și de felurite legume : napi, varză, sfeclă, ceapă, usturoi. A mai dat Cel de Sus un mare dar locuitorilor acestor ținuturi: grădini și livezi întinse, care rodesc multe feluri de fructe: rodii, cireșe, meri, peri, curmale, măsline, struguri și
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
ce întrebare ai fi avut, aveai pe cine să întrebi. Mi-a plăcut felul său frumos de a se exprima, dar mai ales fondul lui pozitiv. Și uite-așa!... Apoi a venit la noi acasă (totul se petrece-n Bucureștii mei) și s-a-mprietenit cu tatăl meu. • Cu ce se ocupa tata? Tata era negustor, textile, asta era meseria lui. După război a făcut pâine din ori ce. Tata a știut să se descurce întotdeauna! Iar mama, care n-a lucrat niciodată
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
catadixit „să bată” umilele mele rătăciri prin lume și cu acest topos paradisiac sau diabolic - depinde cum îl iei, nu cred în ruptul capului c-ar fi putut prezice, la nașterea pruncului care-am fost, un loc pe care-ai mei, în secret, mi-l pregătiseră „să dejug” în America anului ieșirii mele la pensie... Ar fi totuși, să recunosc, o distanță de o viață, fără ca statutul meu social să fi fost influențat covârșitor, poate cel moral și profesional, de natură
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
unei alte axiologii. Citind-o pe Melania Cuc, am senzația unei lumi de rezervă, care mereu ni se ascunde cu tot verosimilul ei. Unghiul din care prozatoarea vede lumea în Dantelă de Babilon este un topos adjudecat. Non tangere cerculos mei! vrea să spună Melania Cuc, fericită să ne releve catabasic o lume care se respira altfel, alături de experiențele imediate, într-o cultură elevata a sensibilității, fără a se uimi de ignorante angoasante. (Iulian Chivu, Agero Stuttgart, ianuarie 2009) Melanjul dintre
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
peste șase mii să se folosească spre depurarea datoriilor mele și a legatului de 12.000 fl. din punctul prim. 4. Dacă iubita mea soție ar păși la a doua căsătorie, în loc de intertețiune văduală, să i se solvească din venitul mei șaizeci de mii (60.000) fl. v. a,; în scopul solvirei acestei sume, dacă iubita mea soție nu ar voi să aștepte până se vor vinde realitățile mele imobile cu preț convenabil, să se zălogească la vreun institut de credit
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR...(EMANUIL GOJDU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 164 din 13 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367186_a_368515]
-
Împărtășania multora dintre cei închiși care au murit între zidurile închisorii. Iisus Hristos Euharistic i-a întărit pe cei care au urcat muntele suferinței în gulagul românesc, pătrunzând acolo pe căi nebănuite: în reverul unei cămăși, într-un bob de mei, sub un petic de haină veche, luminând tainic întunericul celulei și sufletele celor obidiți. Prezența preoților în spațiul concentraționar comunist a făcut posibilă trăirea unei vieți în Iisus Hristos deplină și poate de aceea sistemul a fost nu de puține
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]