2,843 matches
-
încheiată și cu drama istorică a sîngeroasei "revoluții" din România (pe care autoarea o scrie între ghilimelele ironiei - o ironie a soartei?). în ultima pagină a volumului - care va fi desigur urmat de altul, de altele - Gabriela Melinescu descrie o melancolică și meditativă plimbare prin cimitirul Norrakyrkogården, cu o oprire la mormîntul lui Strindberg cu crucea lui modestă pe care stă scris O, crux, ave spes unica (O, cruce, singura noastră speranță), și cu o revedere, în memorie, a ultimului "chip
O scrisoare deghizată by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14704_a_16029]
-
Paul Zarifopol, se cască abisul oricîtor nuanțări și supoziții. Dar măcar o parte din suspiciunea structurală a criticilor literari ar putea fi îmblînzită printr-un imaginar puzzle liric: ahturile lui Conachi, grandioasele viziuni eminesciene, cavalcadele onomatopeice ale lui Macedonski, miniaturile melancolice ale lui Ion Pillat, blestemele argheziene, Isarlîk-ul barbian, Levantul lui Cărtărescu... și lista rămîne deschisă. În această ubicuitate discretă stă farmecul lui Bolintineanu.
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
privire de ansamblu. Mi-am dat seama că de orașul în care m-am născut nu mă mai leagă, de fapt, nicio cheie. Nici de la casa, nici de la mașina, nici de la scuter, nici măcar de la bicicletă. Le povesteam prietenilor această constatare melancolica și Ioana i-a găsit iute remediul. “Știți ce să-i faceți cadou la plecare?”, le-a spus ălor mei. “O cheie!” e mai mult decat cheia :). E așa un sentiment straniu când ești plecat mai mult timp de acasă
Melancolie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82421_a_83746]
-
întârziere. Dragoș, scrisul tău e inspirat și persuasiv, ca întotdeauna. Multe nume pe care le recunosc pe acest blog și multe amintiri. Rămas bun Flori Banu. M-ai șocat cu acest articol...îl citesc d-abia acum. Sunt trist și melancolic în același timp. Dumnezeu s-o ierte!
Rămas bun, doamna Banu! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82413_a_83738]
-
Dragoș Bucurenci O vei găsi puțin mai consumată decât te așteptai, cu un aer melancolic și rarefiat, pala și puțin trecută de prima tinerețe. Se așteaptă firește s-o iubești, s-o ocrotești și să trăiți împreună până la adânci bătrâneți. Și mai așteaptă un mic gest ca să vadă că are pentru cine să întinerească, precum
‘Blind date’ cu Planeta by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82513_a_83838]
-
de alte însușiri care să-l singularizeze, cu preocupări dintre cele mai banale (lectura gazetei sau a vreunui roman polițist, mai rar - vizionarea unei piese de teatru, plimbări prin grădina orașului - singur sau în compania "câinelui de aer", îndelungi și melancolice popasuri la bufetul termita, conversații prelungite cu prietenii sau cu diverse "zeițe"), mopeteiana își dezvăluie treptat resursele carnavalești. Iar protagonistul, în ciuda aparenței sale umile se dovedește, până la sfârșit o figură nu doar ieșită din comun, ci și emblematică pentru un
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
imposibilității de a trăi și altundeva decât în fictiv. Constatăm așadar că în spatele acestor "răsturnări" funambulești, care amestecă planurile într-o asemenea măsură încât nu se mai poate ști despre care mopete ni se vorbește, se află în fapt o melancolică intuiție a imanenței literarului, a faptului că totul a mai fost spus cândva, într-o carte, într-un text. De aceea, la Mircea Ivănescu până și cea mai prozaică însemnare, apare "încadrată" de formule din speța acelui "let's pretend
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
discretă a pasajului nu poate trece neobservată). De multe ori vom constata cu surprindere că, dincolo de desfășurările ironice de procedee în procedee, dincolo de măștile extravagante și de tonul zeflemitor al multor poeme se desfășoară spațiile ample ale solitudinii, ca preludiu melancolic al morții și al uitării. Farmecul straniu al multor pagini provine tocmai din concilierea acestor două tendințe, din recursul la o tonalitate dublă, ca și cum livrescul, intertextualitatea, ironia, ar urmări - paradoxal - să dea o nouă consistență "textului lumii", adeseori sufocat de
Poezia lui Mircea Ivănescu by Catrinel Popa () [Corola-journal/Imaginative/10105_a_11430]
-
e completă la apel și nebunia poate începe. După câteva secunde de vibrații care îți zbârlesc părul de pe brațe, cineva, un bărbat cu un glas străbătut de un tremolo venit din fundul gâtlejului, își plânge deziluzia. Ai crede că puseul melancolic se consumă în tăcere, departe de lume. Ei bine, nu. Fiindcă decepționatul nu e fitecine, ci Florin Pește. Cât despre vorbele lui, acestea se revarsă prin pereți, te atacă, te confiscă, te supun și te silesc să participi la apăsătorul
Petreceri la bloc by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/10561_a_11886]
-
să subliniem acest element mai energic decât o face Florin }urcanu" (p. 16). Felicităm și noi pe autor care a obținut la doctorat (i.e. - această carte) cel mai înalt calificativ posibil: summa cum laude. Nu putem să nu ne gândim melancolici: cu 70 de ani în urmă, Mircea Eliade nu a fost în stare să capete decât magna cum laude. Suntem însă tare curioși să aflăm ce eliadiști făceau parte din comisia examenului de doctorat de la Facultatea de Istorie din 2003
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
tristă, cu ploaie, vorbe neînsuflețite și vodcă lemon, și umezeala îți pătrunde în oase, urzind un fel de rețea de friguri și frici - adevăratul motiv pentru care înșir versuri din nou - în biblioteca îngustă, prin care m-adulmecă tandru femei melancolice în paltoane de iarnă. Tratat despre frică Din două în două nopți visez un mare cutremur am zile oribile mă doare fiecare bucățică de carne îmi vine să le spun tuturor c-o să dispărem brusc în mintea mea se repetă
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
învechește o moarte întâmplătoare sună adunarea pe câmpia toropită din stânga zidului și eu îmi adun armatele sleite și lașe risipite prin pustiul de gheață din dreapta zidului pentru îmblânzirea morții, gura mi-aș asmuți-o împotriva mâinii vorbele împotriva faptelor gestul melancolic și indecis împotriva preciziei dezlănțuite a strigătului veți vedea: sub tunica prea strâmtă, pieptul mi-l voi detona cu o șoaptă! Nocturnă pentru Simina și Andrei Sunt atât de plin de mine încât noaptea la fiecare tresărire a gambelor mă
Circul domestic by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/11341_a_12666]
-
faci propoziții. fata regelui nebun își țese pînza deasupra ta. în prag, păianjenul urzește fire pentru cumplitele întreceri. iei creierul în palme, obiectul perfect în care-și descară dumnezeu mînia și scrii.... 7 pentru morții în viață clinică, dialectica devine melancolică dimineața. alb de plumb sub pleoape și negru de fildeș în cerul gurii. între giardini și arsenale (ziua-noaptea) cerul e-o burtă vînătă în care bolborosește rugăciunea dublă a scrisului nostru. o femeie al cărei neam se pricepea să cheme
Ingeborg și Paul by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/11112_a_12437]
-
fotografie a Lunii, lucru care, dintr-o dată, dă o lovitură artiștilor: obiectul estetic se transformă în obiect științific. Dar fotografia lui Bond nu e cunoscută decât într-un cerc restrâns și Luna rămâne "stăpâna nopții" și interlocutoarea privilegiată a firilor melancolice. Pentru poeți Luna e tot la princesse lointaine, amorul imposibil. O iau în stăpânire doar prin rime bine îngemănate, o visează ziua și o admiră, de la distanță, noaptea, o idealizează, o idilizează, o personifică, o compară și o laudă deșănțat
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
roade să fii nepieritor. Unde rândunica ta la cuib se-ntoarce iarCiripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”.Acasă este ... doar acasă ...... X. PRIMĂVARĂ IAR ..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. Un cântec melancolic de violoncel Sărută fruntea-nmiresmat-a serii ... Coardele-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mă ții de mână. Adânc, mi te-ai cuibărit în suflet ... Ca o mirifică vioară mă mângâi. Prin tine trăiesc, respir, iubesc și cuget ... Doar tu, Vestală, tu ești dorul meu dintâi! Elisabeta Silvia Gângu ... Citește mai mult Un cântec melancolic de violoncelSărută fruntea-nmiresmat-a serii ...Coardele-i săltărețe ca un brotăcelMângâie, în amurg, obrazul primăverii.Primăvară, primăvară, însorită primăvară,Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi!Darnică, ți-ai despletit peste țarăAle tale calde plete de mătase verzi
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016. Amestecând adesori pământul cu cerul știe să privească în sus. Umple cu lumină goluri din inimi, poartă Universul pe umeri ca și cum ar duce un sac de grăunțe la moară, are ochii umezi, blând melancolici, sufletul ascunzătoare de fluturi și flori, raiul patimilor pe drumul Golgotei. Nu simte greutatea Crucii, doar sete și-o foame cumplită de iubire, cuvintele au roit în inima sa. După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
o vecernie între sihăstrii. Citește mai mult Amestecând adesori pământul cu cerulștie să privească în sus.Umple cu lumină goluri din inimi,poartă Universul pe umerica și cum ar duce un sac de grăunțe la moară,are ochii umezi, blând melancolici,sufletul ascunzătoare de fluturi și flori,raiul patimilor pe drumul Golgotei.Nu simte greutatea Crucii, doarsete și-o foame cumplită de iubire,cuvintele au roit în inima sa.După o perdea țesută din licurici clopotele vestesc o vecernie între sihăstrii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul...”: „Pe locul unde au călcat/ tălpile tale de copil/ s-a năpustit iarba/ să-ți înece urmele,/ brâuri de cătină/ îngrămădesc resturile casei/ în locul porților” („Satul părăsit”, pag. 33); în aceeași notă melancolică, ușor iluzorie, cu impresii dintr-un început de lume, caldă și patriarhală, ca în „Tablouri dintr-o expoziție” de Modest Musorgski, un spațiu al verosimilului dintr-un „anotimp” vivaldian: „Aș vrea să dorm un somn până-n odihnă/ cum mi-a
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
el poate fi identificat oriunde și un elexandrinism sui generis se instalează tacit, nu atît ca o formă de organizare a imaginii, cît ca o problemă de conștiință și de filosofie a existenței. Forțelor centripete li se substituie cele centrifuge. Melancolic și sceptic, artistul abolește ierarhiile, exclude factorii de putere și anulează toate efectele născute din conflicte previzibile. Linia nu se mai naște nici ea simultan cu nașterea formei, ci comentează, mai degrabă, disoluția acesteia, aneantizarea ei prin pierderea gravitației, prin
Portretul unui alexandrin: Vasile Kazar by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10227_a_11552]
-
și în cea mai banală accepțiune, frumusețea. De la frumusețea grafică la cea a versurilor. La patru ani de la debut, volumul Călătorind în marea interioară se păstrează între aceleași coordonate estetice dar aduce ceva în plus, un gust dulce-amărui, discret și melancolic, de poezie distilată îndelung și în taină. Dacă am încerca să trasăm o fiziologie a poeziei Marinei Dumitrescu, paradoxal, cel mai dificil este să pornim de la vers. Cu cartea închisă și cu o lectură proaspătă în minte persistă senzația că
Prezentul de ieri by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/10235_a_11560]
-
care-l uit la fereastra trenului Orient Express. mă vând unei vieți care mai are doar o monedă În buzunar... și pe doimea ei zâmbesc picături de rouă și frunzișuri! sunt un șirag de nopți albe, Înșirat de un copil melancolic... bomboane din perle, caramele din opalit și dropsuri de lavă! sunt contrastele suflate În jocul de Mah-jong, da, sunt eu! inima care Îți sare În palmă, zvâcnitura stranie, sunetul romantic... florile dalbe, flori de măr... fluturi de cupru, dealuri de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
numele voastre./ piatră pe piatră pun în sufletul meu/ Am în buzunar 29,99 arginți,/de sărutul meu să nu vă temeți." O nouă istorie a literaturii române? Citind nr. 7 al revistei VATRA, cu un sumar substanțial, devenim, vrând-nevrând, melancolici. Și aceasta pentru că în grupajul Keith Hitchins și istoria românilor, dedicat eminentului profesor american, este la un moment dat evocat un proiect intelectual, "acum abandonat", a cărui realizare ar echivala cu un veritabil eveniment. Despre ce este vorba? "Acum câțiva
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
veche sunt deja scrise (și au nevoie de revizuiri). Interesul unui editor pentru carte ne-ar putea convinge să ne întoarcem la ea". Aviz amatorilor! Nu de proiecte ducem lipsă, ci de sprijinul concret pentru materializarea lor. Ieșim din pasa melancolică parcurgând cronicile literare din Vatra, semnate de trei excelenți critici tineri (Nicoleta Cliveț, Sanda Cordoș, Andrei Terian), precum și rubricile, ca de obicei pline de nerv(i), ținute de Alexandru Mușina (Paralele inegale) și Liviu Ioan Stoiciu (Crispări). O greșeală ireparabilă
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10302_a_11627]
-
trimit cu șlepul, după care sunt bătute și clătite cu multă apă. Am cultivat imensul teren de pe culmea colinei din spatele clădirilor ospiciului. Am plantat spaliere cu peri și viță-de-vie, meri, cireși și corcoduși. Avem legume din plin. Unii dintre bolnavii melancolici au o adevărată pasiune pentru grădinărit, care le calmează spiritul deranjat. Furioșii nici nu intră în discuție. Unul dintre călugării de la Saint-Jean-de-Dieu a fost omorât cu lovituri de cazma. Femeile bolnave de nebunie uterină folosesc legumele într-un mod care
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]