369 matches
-
etc. Ar putea fi necrezut bogatul volum de înregistrări și făptuiri discografice ale artistului Cornel Borza, dat fiind vârsta tânără a sa,dar nu este, deoarece cântecul rămas pe imprimare este certă dovadă. Vocea „remarcabilă ca notă maximă a interpretării melosului folcloric bihorean” cum o caracterizează maestrul Benone Sinulescu, copărtaș prin îndemnul de a include în creionările mele pe artist, ca nu cumva să se întâmple, dintr-o neatenție, să comit grava omisiune de a nu da importanță „unuia din cei
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
ajunge”, „Mărie, Mărie”, „Bună sara dragii mei”, „Ana mea, draga mea”, „Maică dac-ai fi știut” și altele au peregrinat iubirea în atâtea colțuri de țară și de lume...! Doinitoarea Ana Pacatiuș a transferat cu propriul suflet binele sufletesc al melosului bănățean în întreaga lume fără hotare, universalizându-l în iubire! Este una dintre artistele mirabile ale României al cărei nume nu e contopit în faima temporală, e uniformizat cu numele de efigie spirituală a patrimoniului cultural românesc! Aurel V. ZGHERAN (aurel
ANA PACATIUŞ. DOINA SEMĂNATĂ ÎN MITUL IUBIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364760_a_366089]
-
iar medicamentul său e vocea. Ceea ce însănătoșește îndeosebi acest medicament este auzul, spre a nu se întoarce de la adevărul măreței muzici. Soprana Nelly Miricioiu are o voce destinată a se opune dezbinărilor dintre notele muzicale cântând atât de armonios încât melosul ei atrage fiecare sunet în aceeași înțelegere! Niciodată nu e pierdut visul în brațele vocii sopranei Nelly Miricioiu, niciodată speranța fericirii nu eșuează ascultând-o pe maestră, întotdeauna privirile împrăștie toate umbrele sub strălucirea chipului ei. Repertoriul îi este un
NELLY MIRICIOIU. OPERA, UN PARADIS AL BUCURIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349189_a_350518]
-
zbuciumul pentru înălțarea Bisericuței de lemn în stil maramureșean, conferă aura unei personalități așezate sub nobila zodie a vocației constructive.” ( Emil Domuța ); „Nicolae Sabău, cântăreț de talie națională, îi aud sufletul ca lacrima mamei.” ( Ioan Alexandru ); „ Un adevărat exponent al melosului acestor ținuturi binecuvântate, cunoscutul și îndrăgitul cântăreț Nicolae Sabău, în glasul lui pulsând cea mai pură sevă românească.” ( Angela Moldovan ); „Nicolae Sabău este unul din puținii artiști care i-au dăruit cântecului, fără rezerve, întreaga lui viață, făcând din el
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
în durata cântecului ales. Îl apără cu strășnicie - cât poate - de toate aluviunile acestui timp neașezat.” ( Gheorghe Pârja ); „Cântecul lui Nicolae Sabău nu este doar o alinare, nici măcar o vindecare, ci o mântuire profundă și unică, prin magia tulburătoare a melosului popular românesc.” ( Felician Pop ); „Pe Nicolae Sabău îl integrăm cu ușurință prin genialitatea lui, în clasa artistului țăran, asemenea lui Brâncuși, a lui Ciprian Porumbescu și foarte aproape de renumele Măriei Tănase. Acești oameni au învățat înainte de nota muzicală, sunetele naturii
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
cântă altfel azi, se ascultă și se și privește altfel! De aceea, artista Ionela Prodan trebuia să mai cânte mult timp și multe cântece, așa cum numai ea cânta odinioară! Admirația pentru interpreta Ionela Prodan e intrinsecă prețuirii pe care iubitorii melosului cald, sentimental, au avut-o și continuă să o aibă față de întreaga generație de interpreți muzicali a jumătății a doua a veacului sfârșit. Azi, Ionela Prodan apare rar la emisiuni tv, iar atunci nu totdeauna pentru a reîntruchipa pierdutul cântec
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
an o variantă locală... „Concertul de la Brad”! Tata mă suia pe o masă, lângă brad, căci eram cât o păpușă, și în seara zilei de 2 ianuarie cântam colinde, până mă fura somnul. Când s-a încrucișat drumul tău cu melosul popular? Muzica populară a apărut mai târziu în viața mea, prin clasa a treia primară. Dintr-o întâmplare, doamna mea învățătoare, remarcându-mi vocea la serbările școlare, mi-a propus să particip la un concurs de muzică populară. Am interpretat
CĂTĂLINA ALEXA. SUNT FATA DE LA MARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349336_a_350665]
-
fetiței cu oglinzile ochilor frumoase fără asemănare, atunci ca și azi! Universul viu și mirabil se împrospăta cu două mări albastre de priviri, un cer profund de frunte, un luceafăr strălucitor de iubire! Numai și numai vestitoare de duh al melosului îngeresc popular a fost această naștere a unui copil răpitor de frumos, care era Ioana Dîrstar. Ea avea să pornească din râvnă și înzestrare, pretimpuriu, împlinirea cerută de cursul firesc al continuității ființei spirituale a unui neam: grija și dragostea
IOANA DÎRSTAR. FRUMUSEŢEA CHIPULUI ŞI A SPIRITULUI, ÎMPREUNĂ ŞI AŞIJDEREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349367_a_350696]
-
-ntâi din cele multe ne-am sărutat ca focul lemnul și-am schimbat traiectoriile noastre nu ocoleam pasiunile nu ne mureau clipele și-n ofurile înfundate ne căutam curiozitățile ca pe noi apăruți deodată pe câmpuri de levănțică în acordul melosului de seară știut și cântat în cor de toți ai caselor bătrâne ceva părea incert sau totul era cert dar nu aveam opreliști în drum cu muzica și dansul când adunam spendide bucurii muțeau Zeii de ciudă topirea îngerească ne
CÂND de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349400_a_350729]
-
Gavriil Prunoiu și Ionela Stăcioi. Dar prima și poate cea mai fructificatoare vârstă școlară (clasele I-VIII) a petrecut-o la Crețeni, Vâlcea. Atunci s-au înfipt rădăcinile sale sub fundația spiritului ancestral oltenesc și de aici a absorbit frumusețea melosului popular, a tradițiilor și culturii sătești care s-au cristalizat moleculă cu moleculă în seva sufletească pe care a băut-o și din care a curs apoi, curge azi și de bună seamă va curge cât va trăi, izvorul cântecului
ELENA-DANIELA CUCULICI. MAIESTATEA SPIRITULUI NOBIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349795_a_351124]
-
Versuri > Omagiu > EMINESCU Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului EMINESCU din binecuvântata Bucovină la miez de veac a răsărit lumină. e Făt-Frumos cu plete de-abanos. e fiul lirei și al melosului dulce. e lacul codrilor albaștri, cu nuferi galbeni Încărcat. a Ipoteștilor icoană de Domnul cu har înzestrat. porni Luceafărul în zori, de sus din haos ne privește. de strajă țării și neamului el este. la fiecare început de an pornim
EMINESCU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350124_a_351453]
-
am devenit tătic de fetiță - Cătălina Cristina. Marin Voican-Ghioroiu: Ansamblul Folcloric „Maria Tănase”, emblemă de prestigiu a românilor, care promovează valori culturale naționale și universale, de susținerea tinerelor talente autohtone care bat la poarta afirmării, de punerea în evidență a melosului Olteniei îndrăgite, de a păstra tradițiile, obiceiurile și datinile strămoșești, de a reliefa posibilitățile de exprimare a instrumentiștilor orchestrei conduse de maestrul Nicu Crețu, consacrarea unei trupe cu renumiți dansatori de mare valoare, dar și a menținerii „genialilor” care au
ÎN DIALOG CU UN ÎNDRĂGIT RAPSOD AL OLTENIEI MIRIFICE – DISTINSUL ARTIST CONSTANTIN ENCEANU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 482 din 26 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362053_a_363382]
-
Bărbulescu are azi adunată o comoară de piese, dintre care pe multe le-a luminat cu propriul glas. Ele au zburat că vulturul din munte în munte, din văzduh în văzduh pe deasupra câmpiilor românești, s-au răsădit în flori ale melosului și au sporit frumusețile cântecelor noastre. Au rămas în memoria afectiva a iubitorilor de muzică folclorica românească și vor dura absorbite în eternitatea muzicii zidite pe temelii și rădăcini culturale și artistice solide. Printre ele: „Sus la munte la Muscel
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
Bacăului și Vrancei, la canatul ferestrei în care bate briza Milcovului. Pe o motivistică de răscruce, așadar, în cântecul artistei Geta Postolache răzbat proeminent, în favoarea afirmației de mai sus, particularitățile stilistice și genul moldovenesc al folclorului. De-ar fi doar melosul popular moldovean tot n-ar reprezenta puțin pentru a nu greși în priceperea locului în care se fixează expresia melodică, tonul, modul, culoarea, ritmul cântecelor interpretei Geta Postolache. Dar mai există un indiciu care întregește creionarea unui portret afectiv al
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
anotimpurilor vieții. Indiferent dacă se face vorbire despre anotimpul înmuguririi (primăvara), al pârguirii (vara), al (în)cenuși(rii) existenței (toamna) sau al tardivității rememorării (iarna), poetul Ionel SIMA cântă, utilizând valențele unui suav stih de dragoste. Cântă viața, printr-un melos cu rezonanțele doinei, acceptându-i bunele sau relele ei înfățișări. Poetul, deși sub o aparentă stare de melancolie rimbaudian-baudelaireană sau sub masca unei disimulări bacovian-minulesciană, construiește veritabile reverii, în care apare iubita (umanul), natura (vegetalul), cerul mimând uneori nuanțe telurice
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
Cântă cu un glas de vioară! La auzitul lui suferă o înfrângere devastatoare zisele voci, dezacordate, grele ca un jug a ce a mai rămas din muzica ușoară românească și ca un trăsnet a ce a ajuns a fi mângâierea melosului. Ascultând-o pe interpreta Silvia Chifiriuc se află că mai sunt încă voci alinătoare, față de care e gata să jure inima că redevine castel al iubirii, bucuriei, plăcerii, liniștii și visului, chiar dacă a suferit în iad! Un potențial rival al
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
CIOCÂRLIA DE AUR” - MARIA BUTACIU șiMIOARA VELICU, a urmat ”Generația de mijloc”: IONUȚ SIDĂU, RODICA ANGHELESCU, CRISTINA GHIORGHIU, MIHAELA GURĂU, MARIA STROIA, NICOLAE DATCU, ”Taraful Domnesc” condusdeMIREL BRIA, iar ca invitați au fost tinerii soliști ce s-au afirmat în melosul popular pe mai toate scenele țării: EMILIA DOROBANȚU, STANA STEPĂNESCU, ZORINA BĂLAN, ANGELICA FLUTUR, LOREDANA STRECHE, GABRIELA VLAD, IONELA STĂNCIOI, INA CHIRIAC, DIANA CĂLINESCU ȘI OVIDIU HOMORODEAN. Spectacolul a fost prezentat de actrița DOINA MIREA , iar inconfundabila artistă de geniu
MEDALION MĂRIUCA SIDĂU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352269_a_353598]
-
Aceste cuvinte pline de dor și dragoste față de plaiurile natale, rostite în dulcele grai românesc-ardelenesc, de către artistul sufletelor noastre, Paul Ciprian Surugiu - Fuego, și care își au izvorul în cântecele copilăriei, sunt ceva mai mult, sunt sentimente ce aparțin unui melos ancorat în vastitatea unor trăiri sedimentate și apoi filtrate din adâncurile insondabile ale acelui suflet pe care-l purtăm cu toții, dar unde nu toți au access sau răgazul să-l cerceteze. Referință Bibliografică: FUEGO - O POARTĂ DESCHISĂ SPRE COPILĂRIE, PRIN
O POARTĂ DESCHISĂ SPRE COPILĂRIE, PRIN INIMA TRANSILVANIEI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351748_a_353077]
-
populară. Cum aș purtea să uit primele cuvinte pe care mi le-a adresat: - Draga mea, ai cântat minunat!... Cum se face că tu ești din București și interpretezi cântece gorjenești? - Bunica Elena, după mamă, mi-a insuflat dragostea pentru melosul oltenesc, fiindcă dânsa s-a născut și trăit până la 30 de ani în Gorj. - De-acum înainte, te rog să ții legătura cu mine, și transmite-i d-lui profesor Gavril Prunoiu felicitări. Trebuie să fie mândru cu o așa
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Îmi doream din toată ființa mea să urc pe cele mai înalte trepte ale afirmării, iar nopți întregi mă visam că sunt pe cele mai mari scene lirice ale lumii și cânt la fel de bine ca îndrăgita mea gorjeancă „regină a melosului românesc" Maria Tănase. M.V.G: Cum ai pășit în noul an 1993, tot cu dreptul? Rodica Anghelescu: Ah, anul 1993!? Ce repede s-au mai dus două decenii pe apa timpului nevăzut... Pentru mine acel an a fost triumful vieții
2013) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 781 din 19 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352012_a_353341]
-
Parcă a fost ieri! Luăm paharele, sticla, cu ce a mai rămas în ea, și mergem în dormitor. M-a dezbrăcat. Tremuram de emoție, mai ceva ca în momentele de intimitate ale primăverilor trăite alături de ea. Intrinsec, auzeam un cântec, melos de tristețe și veselie, asemănător gustului dulce-acrișor. Acesta o fi cântecul de lebăda? Era atât de fierbinte! Nu mai puteam sta înveliți. A început să mă sărute. Buzele, înfometate, alergau pe trupul meu încordat. Simțeam catifeaua mâinilor trăgându-mă spre
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
e gravat sărutul. Cuvintele cântecului celor doi artiști sunt poem, iar melodia are o scară urcată la cer, pe care, urcând, se eliberează de orice sens inutil, de orice sunet fără lumină, culoare și strălucire, rămânând numai noblețea și îngerul melosului, frate cu demonul lui. Frumoase ca mozaicurile de la Heracleea, glasurile lui Fuego și Mirabelei nu sunt tulburi, aspre, ori tari ca ciocanele crăpând nicovala de mătase a urechii. Așa cum se poate auzi o inimă bătând sub piatră, așa cum se poate
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
sufletele iubitorilor de frumos și de spiritual. Oana Semăn s-a nascut pe 11 iulie 1979 la Sighișoara, în județul Mureș și este absolventa a secției de pictură, din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj- Napoca. Dragostea ei pentru melosul creștin începe în copilărie. Dintre numeroasele amintiri frumoase pe care le păstrează din acea perioadă, Oana Semăn a ales să ne dăruiască tihna și culoarea unei livezi înflorite, în primăvară. La umbră înmiresmata a copacilor, aceasta se bucură alături de părinți
DESPRE DIVERSITATEA STILURILOR ÎN MUZICA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ, ÎNTR-UN DIALOG CU SOLISTA OANA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355358_a_356687]
-
în armonia vorbei cu fapta, răzemate organic pe sentimental plenar și reciproc al iubirii. Aseară s-au “năpustit” toate asupra umilei mele existențe și, paradoxal, ca într-un vădit contrapunct melodic am suportat cu seninătate și calm această bântuire de melos sideral, proteguitor și relaxant și pe care nu știu să-l mai fi trăit vreodată.,. Vocea Dv. astâmpără și rânduiește vacarmul și haosul din viața ascultătorilor, organizează și conferă un sens și poate o prelungire a vieții - ferind-o de
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355380_a_356709]
-
Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) a prozatorului, poetului și publicistului câmpinean-ploieștean EMANOIL TOMA. Cu un evident substrat romantic (iubirea, melosul, ambientul, florile, neliniștea zorilor albaștri, fluturii), poezia lui Emanoil Toma se dovedește a fi de factură (neo)modernă prin ritm și prozodie, filonul lirico-meditativ, nevoia de revoltă, elemente ale sublimei descoperiri a realității printr-o ”ploaie a stelelor”. Dacă ar
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]