371 matches
-
BĂNICĂ VOIOȘIA ȘI VRAJA MUZICII, GEMENE! Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1590 din 09 mai 2015 Toate Articolele Autorului Testamentul spiritual lăsat fiului său de către Ștefan Bănică tatăl, are o dimensiune sporită de sarcina slujirii teatrului și melosului, ca mărturie și contribuție a transmiterii talentului și continuității lui. Ceea ce a devenit până azi Ștefan Bănică Junior arată o concluzie singură: este continuatorul în scenă al tatălui său, ceea ce nu explică persistența unui talent nu rar, unic, decât într-
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1431191645.html [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
alții nu au curaj să șoptească. Salutară este prezența în carte a sopranei Angela Burlacu Gheorghiu, cetățean de onoare al urbei Adjudului vrâncean, care, într-un amplu interviu, cu naturalețe și modestie, creează cititorului certitudini asupra valorii numelui său în melosul mondial. Interesante sunt și poveștile legate de prima femeie surdo-mută scriitoare - americana Helen Keller sau cele ale salvatoarelor copiilor evrei - Irena Sendler și Gisella Perl. O carte ce merită a fi lecturată, cu multe stații telurice între vise și dorințe
FEBRUARIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1488735148.html [Corola-blog/BlogPost/370752_a_372081]
-
zbuciumul pentru înălțarea Bisericuței de lemn în stil maramureșean, conferă aura unei personalități așezate sub nobila zodie a vocației constructive.” ( Emil Domuța ); „Nicolae Sabău, cântăreț de talie națională, îi aud sufletul ca lacrima mamei.” ( Ioan Alexandru ); „ Un adevărat exponent al melosului acestor ținuturi binecuvântate, cunoscutul și îndrăgitul cântăreț Nicolae Sabău, în glasul lui pulsând cea mai pură sevă românească.” ( Angela Moldovan ); „Nicolae Sabău este unul din puținii artiști care i-au dăruit cântecului, fără rezerve, întreaga lui viață, făcând din el
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1435589909.html [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
în durata cântecului ales. Îl apără cu strășnicie - cât poate - de toate aluviunile acestui timp neașezat.” ( Gheorghe Pârja ); „Cântecul lui Nicolae Sabău nu este doar o alinare, nici măcar o vindecare, ci o mântuire profundă și unică, prin magia tulburătoare a melosului popular românesc.” ( Felician Pop ); „Pe Nicolae Sabău îl integrăm cu ușurință prin genialitatea lui, în clasa artistului țăran, asemenea lui Brâncuși, a lui Ciprian Porumbescu și foarte aproape de renumele Măriei Tănase. Acești oameni au învățat înainte de nota muzicală, sunetele naturii
ARTICOL DE GELU DRAGOȘ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1435589909.html [Corola-blog/BlogPost/348554_a_349883]
-
e gravat sărutul. Cuvintele cântecului celor doi artiști sunt poem, iar melodia are o scară urcată la cer, pe care, urcând, se eliberează de orice sens inutil, de orice sunet fără lumină, culoare și strălucire, rămânând numai noblețea și îngerul melosului, frate cu demonul lui. Frumoase ca mozaicurile de la Heracleea, glasurile lui Fuego și Mirabelei nu sunt tulburi, aspre, ori tari ca ciocanele crăpând nicovala de mătase a urechii. Așa cum se poate auzi o inimă bătând sub piatră, așa cum se poate
FUEGO ŞI MIRABELA, CONTRA CE PARE, FĂRĂ SĂ FIE, MUZICĂ...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_fuego_si_m_aurel_v_zgheran_1368362880.html [Corola-blog/BlogPost/354858_a_356187]
-
CIOCÂRLIA DE AUR” - MARIA BUTACIU șiMIOARA VELICU, a urmat ”Generația de mijloc”: IONUȚ SIDĂU, RODICA ANGHELESCU, CRISTINA GHIORGHIU, MIHAELA GURĂU, MARIA STROIA, NICOLAE DATCU, ”Taraful Domnesc” condusdeMIREL BRIA, iar ca invitați au fost tinerii soliști ce s-au afirmat în melosul popular pe mai toate scenele țării: EMILIA DOROBANȚU, STANA STEPĂNESCU, ZORINA BĂLAN, ANGELICA FLUTUR, LOREDANA STRECHE, GABRIELA VLAD, IONELA STĂNCIOI, INA CHIRIAC, DIANA CĂLINESCU ȘI OVIDIU HOMORODEAN. Spectacolul a fost prezentat de actrița DOINA MIREA , iar inconfundabila artistă de geniu
MEDALION MĂRIUCA SIDĂU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1265 din 18 iunie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1403118378.html [Corola-blog/BlogPost/352269_a_353598]
-
în: Ediția nr. 1530 din 10 martie 2015 Toate Articolele Autorului Să fie ultimul stegar al cântecelor lăutărești pe care au crezut și cred mulți că le-au cântat și le cântă, curate, încărcate până în profunzime cu tonusul boem și melosul încapsulat în suflet, apoi dat pe plânsul viorii și acordeonului, cu suflet cu tot, celui în stare să-și rupă hainele de pe el în vâltoarea ofurilor sale trezite de cântec?! Să fie ultimul lăutar neaoș în țara unde se plânge
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1425983173.html [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
de-a face cu un paradoxist, zonă scrutată exigent de acest om- orchestră, în care sintagmele cochetează cu aphoriile sau gândirea haijinică: suntem în fastul semnificat de lothus, unul ce mai degrabă ne amintește de cei Vechi, din Arealul străbunului Melos, subdunărean- campestru, banatic: cine să traducă în occidental eclectic, astfel de discurs? (de facto ghematric!): „Bună-ziua, Vidule ... !/ -Mulțumesc, Avidule ... -Bună ziua, Doamnă Zână,/ de-ai ieșit cu Vid de mână,/ pe câmpia-mi celestină,/ printre păpădii-lumină,/ pe colinele-mi de
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eugen_evu_ion_pachia_tatomirescu_un_cavaler_la_curtea_oximo_none_1327651407.html [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
DE POEZIE NIPONA - ÎN SPAȚIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE Încep cu un truism: nu trebuie să fii japonez ca să iubești poezia tradițională nipona. Și că o prelungire a acestuia, nu trebuie sa fi vizitat Japonia ca să-i iubești muzică, acel melos cântat la instrumente de coarde și de percuție care te poartă la poalele Muntelui Fuji -simbol al Japoniei care a fost înscris în patrimoniul cultural mondial. Muntele sfânt care se ascunde în ceață și doar arareori - și pentru cei care
ÎN SPAŢIUL MIRIFIC AL GRĂDINII JAPONEZE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 by http://confluente.ro/Seara_de_poezie_nipona_in_cezarina_adamescu_1374222724.html [Corola-blog/BlogPost/360435_a_361764]
-
colinde ale Crăciunului, cu un titlu ca o poveste de viață, „Acasă de Crăciun!”, colinde neasemănătoare cu altele, prin care Fuego apără o iubire gata să se piardă și urcă la culmea ei o tradiție restabilită. La răscrucea anilor, niciun melos nu e mai alipit de suflet decât colinda și nicio colindă nu e așa de suavă ca aceea glăsuită de Fuego. Ea readună în odaia casei părintești, primenite de regăsire și-mbrățișare, de lacrima și sărutarea mamei, și strânsul în
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449739453.html [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
trăire sufletească, pe fiecare dintre spectatori! Colinda lui Fuego e un cântec de viață și sărbătoare cel mai alinător și cald. Deși e călătorită prin vremile părinților părinților noștri, e mereu în proaspătă lucire și vibrație, în proaspătă salbă de melos și poem, an cu an purtate de Fuego pe toate scenele României, lin și curat, îmbălsămitor ca ruga, cu amară tristețe, precum umbra lacrimei în pragul casei străine, cu dulce tristețe precum lumina surâsului în pragul în care părinții își
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449739453.html [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
oficiale cele mai înalte! E o fericire pentru fiecare oraș pe care îl străbate turneul național de colinde al lui Fuego, anul acesta, ca în toți anii. Cu exclusivitate închinat românilor mutați în străinătate el vine prin țară cu un melos liric, nostalgic, tulburător! În așteptarea lui, Bacăul se pregătește să îl întâmpine. În fiecare din noi, casa părintească are o odaie și un prag cu părinți și frați! 2015 este anul în care până la pragul acesta va fi întins un
FUEGO. ACASĂ DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1449739453.html [Corola-blog/BlogPost/369841_a_371170]
-
Ediția nr. 827 din 06 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului În colecția LIRIK a editurii ARMONII CULTURALE a apărut, de curând, ”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) a prozatorului, poetului și publicistului câmpinean-ploieștean EMANOIL TOMA. Cu un evident substrat romantic (iubirea, melosul, ambientul, florile, neliniștea zorilor albaștri, fluturii), poezia lui Emanoil Toma se dovedește a fi de factură (neo)modernă prin ritm și prozodie, filonul lirico-meditativ, nevoia de revoltă, elemente ale sublimei descoperiri a realității printr-o ”ploaie a stelelor”. Dacă ar
”COAMA CÂNTĂTOARE A ZORILOR” (POEME) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1365248663.html [Corola-blog/BlogPost/346063_a_347392]
-
Parcă a fost ieri! Luăm paharele, sticla, cu ce a mai rămas în ea, și mergem în dormitor. M-a dezbrăcat. Tremuram de emoție, mai ceva ca în momentele de intimitate ale primăverilor trăite alături de ea. Intrinsec, auzeam un cântec, melos de tristețe și veselie, asemănător gustului dulce-acrișor. Acesta o fi cântecul de lebăda? Era atât de fierbinte! Nu mai puteam sta înveliți. A început să mă sărute. Buzele, înfometate, alergau pe trupul meu încordat. Simțeam catifeaua mâinilor trăgându-mă spre
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_tineretea_vietii_george_safir_1331293170.html [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
Acasă > Orizont > Portret > MARIOARA MÂN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEȚ ÎNTRE HODAC ȘI CLINCENI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Verigă intermediară între melosul popular și folcloric mureșean, cu rădăcina adâncă și inseparabile revărsări de unde noi, întemeiate și ele pe tradiție, cântecul interpretei Marioara Mân Gheorghe este un drumeț ce-a răzbătut cale lungă din satul mureșean Arșiță, comuna Hodac, în comuna Clinceni, Ilfov
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
păsările lui, cu sâmburii lui și copacii lui, cu temeliile și casele lui, cu Mureșul lui, câmpiile, podișurile, munții, țăranii lui, cu tot ce e al Ardealului mureșean, aceasta-i vrere, credința, iubire și izbândă luminate de soare! Prin interpreta, melosul folcloric de la Mureș e piatră de încercare a timpului. El devine mai însorit și impregnat de coloritul autentic, în măsură să șlefuiască până și acuitatea percepției, placând de la primul sunet prin timbralitate, prin armonie, prin sugestie, prin emoție, prin fragedă
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
Valea Gurghiului, un cântec lucrat de vocea artistei și dăruit spectacolului muzical românesc în formă șlefuita. A făcut și face la ocazii rare un cuplu muzical cu propria fiica, Elenă Gheorghe, fermecătoarea interpreta de muzică ușoară care, de fapt, cu melosul popular a pășit prima dată pe scena! Abundând de nori de cântece, unele nedefinite, lipsite de atmosfera de sărbătoare și bucurie creată de cântecul pur folcloric, spectacolul muzical are un plus de soare și lirism de la glasurile celor două interprete
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
apropiate, despărțiți doar de un deal, interpreta Marioara Mân Gheorghe și prezentatorul Octavian Ursulescu (prezentatorul, un liber cugetător de revelație, iar artista o distinsa prezbitera) nu au de depășit nicio barieră, sunt prieteni, îi leagă amintirile locurilor natale, iubesc uniform melosul folcloric mureșean, nu însă fără a avea o deziluzie pe care prezentatorul Octavian Ursulescu o exprimă: „De Marioara Mân Gheorghe m-am apropiat cu ocazia unor emisiuni de la OTV (câte sute de ore n-am petrecut până noaptea târziu acolo
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436801113.html [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
sufletele iubitorilor de frumos și de spiritual. Oana Semăn s-a nascut pe 11 iulie 1979 la Sighișoara, în județul Mureș și este absolventa a secției de pictură, din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj- Napoca. Dragostea ei pentru melosul creștin începe în copilărie. Dintre numeroasele amintiri frumoase pe care le păstrează din acea perioadă, Oana Semăn a ales să ne dăruiască tihna și culoarea unei livezi înflorite, în primăvară. La umbră înmiresmata a copacilor, aceasta se bucură alături de părinți
DESPRE DIVERSITATEA STILURILOR ÎN MUZICA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ, ÎNTR-UN DIALOG CU SOLISTA OANA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_diversitatea_stilurilor_n_muzica_crestina_contemporana_ntr_un_dialog_cu_solista_oana_seman_.html [Corola-blog/BlogPost/355358_a_356687]
-
sufletele iubitorilor de frumos și de spiritual. Oana Semăn s-a nascut pe 11 iulie 1979 la Sighișoara, în județul Mureș și este absolventa a secției de pictură, din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj- Napoca. Dragostea ei pentru melosul creștin începe în copilărie. Dintre numeroasele amintiri frumoase pe care le păstrează din acea perioadă, Oana Semăn a ales să ne dăruiască tihna și culoarea unei livezi înflorite, în primăvară. La umbră înmiresmata a copacilor, aceasta se bucură alături de părinți
ATUNCI CAND ISI ALEGE REPERTORIUL, OANA SEMAN INCEARCA SA EVITE CANTECELE FARA MESAJ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_isi_alege_repertoriul_oana_seman_incearca_sa_evite_cantecele_fara_mesaj.html [Corola-blog/BlogPost/344308_a_345637]
-
universal sonor contemporan românesc, a cărui singură urmă de melodie ce nu sfidează liniștea și armonia e preponderent a trecutului, nu cea proaspătă și scandalizantă adesea, rar apare câte un nou cântec, în niciun caz mirabil, cel mult nenul! În loc de melos, prea invaziv e cântecul vorbit, țipat sau bombănit, iar laconismul mesajului dă libertate textului gol, pe când în loc de voce, multe dintre cântărețe prezintă publicului corpuri poleite, îmbrăcate pe porțiuni, iar mulți cântăreți par prestatori de muncă în folosul comunității. Cândva, toate
ANASTASIA LAZARIUC. NU E ALT BINE CA-N SÂNUL CÂNTECELOR ANASTASIEI...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1492 din 31 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1422683273.html [Corola-blog/BlogPost/377041_a_378370]
-
acum roua în iarbă, norii sub văzduh, umbra sub frunză, apa între maluri, câmpia, colinele, podișul și munții Bucovinei. Prima solista profesionistă, angajată, a ansamblului „Ciprian Porumbescu”, din Suceava, Artemiza Bejan, a fost românilor moldoveni sol înaripat cu aripi de melos, înflăcărat cu dragoste de cultura neamului său, juruit lui să-i panseze rana, să-i aline dorul, să-i cheme iubirea, să-i întărească puterea de lucru, să-i sporească dragostea de țară, să-i dea cuprins iubirii de copii
ARTEMIZA BEJAN REÎNTOARCERI PESTE PRAGUL UITĂRII LA ZĂCĂMÂNTUL BUNĂSTĂRII SPIRITUALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1451045879.html [Corola-blog/BlogPost/370376_a_371705]
-
înspre trecut, dar sondând prezentul, conștient, se pare, de trecerea sa (existențială), precum „mânjii din povești”. Și-ntr-această trecere, tronează simbioza unor sonante care s-au numit ne glasnice - la origine, dar care, în viziune poeticească pot dărui acel melos care ne-ar putea aminti chiar de-acel divinatoriu τεριρεμ, „cuvânt necuvânt”, „te-ri-rem, te-ri-re-rem”, trăire care coboară în interiorul ființei, înțelegând - în ceea ce-l privește pe poet - dorință arzătoare a ființei de a se armoniza cu propriul eu. Doar astfel ne
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/candva-un-nume/ [Corola-blog/BlogPost/92512_a_93804]
-
sociale și politice), de istorie, cultură și civilizație (constituire comunitară și statală și lupta pentru supraviețuire în fața vrăjmășiilor dinăuntru sau din afară,, pentru libertate și identitate de limbă și neam), cadrul instutuțional și formele de manifestare ale etosului, etnosului și melosului, domenii și nivel de cunoaștere, tradiții și obiceiuri, etc. ale acestor meleaguri feerice de basm. Câțiva dintre promotorii acestor eforturi fără de preț merită amintiți aici: Ion Simionescu, fost președinte al Academiei Române la sf.sec.XIX-începutul sec.XX și rucăreanul prin
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
din Romania, dorul de frumos, dorul de bine, și prin dumneavoastră vor afla că aici sunt oameni care-i iubesc. Cei care sunt departe de țară, și întrun fel sau altul... mi se pare că suntem împreună, pentriu că ROMANȚA, melosul popular, spiritualitatea românească există și acolo în casele fiecăruia, în sufletele fiecăruia, alături de cântecele prin care-l slăvim pe IISUS HRISTOS..., chiar dacă trăiesc în altă parte decât noi, inima le pulsează de bucurie în același ritm cu a nostră. Le
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/In_dialog_cu_o_mare_stea_a_muzicii_felicia_filip.html [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]