1,164 matches
-
nu este susținut decît de cîteva lichele din jurul Majestății Voastre"). Și, încredințat de rege că va desființa partidele politice, i-a răspuns ferm: ăMajestatea Voastră nu aveti dreptul să desființați partidele politice, ci dimpotrivă să guvernați prin partide politice". Dar memorialistul Z. Boilă exagerează vădit cînd consideră dictatură regală drept ao catastrofă națională". E dezvăluită apoi atitudinea, de altminteri știuta, a lui Maniu împotriva Arbitrajului de la Viena, așa cum a fost pronunțată la o a doua ședința a Consiliului de Coroană (ăArbitrajul
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
să declar sincer, ca refuz a mai colabora cu Majestatea Voastră", cerîndu-i, dacă mai poate, să abandoneze orientarea politică progermană. E drept, despre evenimentele omuciderii legionare de la Jilava nu s-a auzit, se poate să se fi auzit, cum afirma memorialistul, în București, de abia la 29 noiembrie 1940 și, oricum, în acea zi n-a putut avea loc consfătuirea dintre Maniu, Mihalache și Madgearu pentru bunul motiv că Madgearu a fost, și el, asasinat de un comando legionar la 27
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
individului, prin farsele destinului, activarea memoriei istorice. De acest timp al neparticipării se ocupă foarte bine Adrian Buz cu asupra de măsură, populându-l cu personaje și excursuri diverse. Chiar dacă cititorul nu reține vreunul, e convins de sinceritatea brută a memorialistului, aparent alergic la ficționalizări: „Nu, în niciun caz nu sunt un personaj din ecranizarea propriei mele vieți. Ci sunt chiar eu, prins întro realitate sordidă, care nu poate fi ecranizată onest, fără mici înflorituri cinematografice”. O altă tipologie se conturează
De pe margine by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2487_a_3812]
-
Cosmin Ciotloș La sfârșitul lecturii, cartea aceasta a lui Vlaicu Bârna vădește un fapt paradoxal: deși debordează de întâmplări cu scriitori d’antan, ea nu are acea ușurătate atât de specifică memorialiștilor din branșă. Bârna e, dimpotrivă, foarte serios în ceea ce face. Nu spun că i-ar lipsi umorul (pentru că nu-i lipsește!), ci doar că amintirile sale par alimentate mai degrabă de un instinct al istoricului (sau biografului) decât de cine știe ce
Când anecdota nu primează by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2520_a_3845]
-
lucrat zece ani la program, la „ISPIF, un institut de îmbunătățiri funciare”; mai târziu ajunge și el la România literară, unde Nichita Stănescu era angajat de ani buni, dar nu dăduse niciodată pe la locul de muncă...). „Pe vremea aceea - scrie memorialistul (adică anii ’60-’70) -, dar și mai târziu, chiar până în ’89, scriitorii obțineau relativ ușor pașaport în comparație cu muritorii de rând. Era unul dintre avantajele lor, deloc de lepădat”. Mai greu era, se pare, până publicai: Agopian a debutat în primăvara
Amintirile unui scriitor în communism by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/2430_a_3755]
-
remarcabilă, în cărți ce se numesc Efectele dosarului „dalmațian” și Tăblița și condeiul, remarcate de comentatori de talia Martei Petreu și G. Dimisianu. Și, mai nou, scrie scurte proze de ficțiune, alimentate subteran tot de talentul și bagajul „referențial” al memorialistului. Nu miră deloc aceste târzii făptuiri literare ale unui istoric literar, care în tot ce a scris - de la sinteze pe epoci și de la monografii la studii pe chestiuni particulare - și-a întovărășit, pentru cine a avut ochi de văzut, știința
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
tipice locale, lumea adevăraților bucureșteni, mahalagii care călcau Calea Victoriei o singură dată pe fiecare an, în serile cu iluminații de Zece Mai". Deschizînd ochii asupra universului la apusul secolului al XIX-lea, "stupidul secol", cum l-a numit Léon Daudet, memorialistul nostru îi consemnează aspectele cu un fior de istorie trăită. Este vorba de ultimii "muscali cu cauciuc" din Piața Teatrului Național, "monumentali eunuci în lungi livrele de catifea neagră și grea, megalici și obezi, deși lactovegetarieni, cu glas de femei
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
ca în cine știe ce dans ritual - tingirile și tigăile de aramă ale mahalagiilor". Sortite unei rapide pieiri, atari imagini urbane fac loc modernității, înregistrate cu o egală vibrație de firea "atentă și curioasă după întîmplări și lume de tot felul" a memorialistului, după cum el însuși și-o apreciază. Astfel apar adnotate primul automobil, "trosnind și fumegînd cînd încerca să urce, cu toată lumea după el ca după urs, coasta Eforiei de pe bulevard", primele demonstrații de cinematograf, "unde, printre reclame luminoase, se intercalau filme
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
pictori, sculptori, dar, mai ales, printre arhitecții noștri, care, încurajați de tehnica sumară a betonului armat, au despuiat Bucureștii noștri, acest oraș al grădinilor, de orice farmec propriu locului și climatului". Semn că poezia vechiului București rămăsese nestinsă în sufletul memorialistului, care-și făcuse un titlu de onoare din întîmpinarea și încurajarea înnoirilor civilizației. Oprindu-ne asupra personajelor acestei scrieri evocatoare, ne dăm seama că C. Beldie se arată îndeobște reticent față de scriitorii cu care a fost contemporan. Să fie în
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
Nicolae Velea, Sorin Titel, Tiberiu Utan, Marcel Mihalaș, Ștefan Bănulescu ș.a. Evocând momente din viața lor și apărând uneori el însuși ca personaj, Gabriel Dimisianu își pune în valoare două însușiri care se combină perfect: talentul literar și căldura sufletească. Memorialistul vrea parcă să salveze tot ceea ce a fost frumos, să se împotrivească uitării atotdizolvante. El nu este niciodată sarcastic sau vindicativ, nu urmărește să-și îmbunătățească propria imagine în defavoarea imaginii altora. Vrea parcă să-i îmbrățișeze pe oamenii minunați cunoscuți
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
altul. Și așa cum există cititori de romane și jurnalele își au cititorii și gloria lor. În afară de asta sînt lucruri care nu pot fi comunicate convingător decît prin intermediul jurnalului, într-o operă care se susține și prin alte genuri. Jurnalierul sau memorialistul nu mă interesează ca producător de document, ci precumpănitor prin subiectivitatea lui. N-am de unde să știu dacă ceea ce îmi oferă autorul de jurnal sau memorialistul drept relatare adevărată nu e decît o interpretare distorsionată, relatată credibil. Convenția sincerității, care
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
prin intermediul jurnalului, într-o operă care se susține și prin alte genuri. Jurnalierul sau memorialistul nu mă interesează ca producător de document, ci precumpănitor prin subiectivitatea lui. N-am de unde să știu dacă ceea ce îmi oferă autorul de jurnal sau memorialistul drept relatare adevărată nu e decît o interpretare distorsionată, relatată credibil. Convenția sincerității, care stă la temelia relației clasice între jurnalierul inocent și cititor, a devenit treptat un pretext în înflorirea genului. Îl cred pe cuvînt pe cutare autor de
"Curățeniile" lui Stendhal by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15944_a_17269]
-
urîtele frumoasele, prietenii de nezdruncinat și de o fidelitate absolută, se poartă ca un fel de roabă a ei. Nu are cercei, inele, nu se fardează, e îmbrăcată modest, doar într-un taior cenușiu cu aspect cazon, cum se îmbracă ." Memorialistul își amintește amănunte picante de la înmormîntarea lui Arghezi, umorul unui activist bătrîn, Ion Barbu în micul bar de la Athénée Palace, o replică a lui Gabriel Dimisianu cu care se afla în Rusia. Și totuși, oricît de savuroase ar fi aceste
Tablete de prozator by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15997_a_17322]
-
primărie, era de nedescris"). Și ajungînd în Maramureșul natal, a făcut parte din delegația care a ajuns la grandioasa festivitate a Unirii de la Alba Iulia, ca deputat cu drept de vot în sala istorică din Cetate. A fost, apreciază bătrînul memorialist, "primul mare act politic la care am avut cinstea - deși încă tînăr - să iau parte". Și avea dreptate. A participat, apoi, la eliberarea Lugojului ocupat silnic de administrația sîrbească. A fost, în sfîrșit, participant în delegația ardeleană plecată la București
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
de obicei odată la patru ani; cînd era cazul, mai devreme) un prim ministru (de obicei șef de partid), dădea decretul de dizolvare al vechilor Corpuri legiuitoare iar noul guvern organiza alegerile. Pe care le cîștiga invariabil, folosind - cum amintește memorialistul nostru - cele mai grosolane și cinice procedee. De pildă, Partidul Poporului a organizat alegerile în 1926, ministru de interne fiind chiar Octavian Goga. Guvernul, deși cu un partid slăbănog, a obținut 75,4% mandate în Camera Deputaților și 80,9
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
Ciocoii vechi și noi două temperamente stilistice a căror fuziune completă n-a reușit niciodată", cel al scriitorului și al naratorului, deși aflăm, pe alocuri, cîteva elemente ale portretului moral. Ion Ghica, scriitor de o valoare excepțională, este exclusiv un memorialist, autorul știind că trebuie să asculte de legea memoriei. În șirul scrisorilor sale respinge orice metodă, orice procedeu de compoziție care ar putea răci izvorul cald al amintirii." Să mai rețin observația că "nici Negruzzi, nici Filimon nu-l egalează
O carte celebră by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15676_a_17001]
-
Paul Miron, Grigore Cugler sau Peter Neagoe. Paul Miron - filolog eminent, istoric literar și scriitor de mare rafinament, susținător neobosit al valorilor noastre culturale peste hotare, figură de prim plan a diasporei românești - e un prozator foarte apreciat astăzi, un memorialist cu ochi de estet al cărui scris indică o propensiune aparte către vocabula rară, parfumată, către vorba de duh, către anecdotă. Cărțile lui Paul Miron ne sunt acum la îndemână, ca și textele lui Grigore Cugler, celebrul autor al lui
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Z. Ornea Cine ar fi crezut că un romancier și memorialist precum dl Pericle Martinescu se ocupă, acasă și în biblioteci, de istoricul edițiilor Eminescu? Și, totuși, a făcut-o conștiincios și prob, oprindu-și investigația la anul 1984, adică la un veac de la ediția princeps din 1883/1884. Nu e
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
Versailles și Trianon, ca evreilor să li se ridice cetățenia. Sigur că opiniile sale antisemite erau comentate critic de ziarele democratice Adevărul și Dimineața. Stelian Popescu considera aceste ziare ca fiind evreiești și, din interes concurențial, (în 1930 Universul, mărturisește memorialistul, atinsese un tiraj de 150.000 exemplare, adică tirajul pe care îl avea mai demult Dimineața) le prigonea și injuria cu o ură constantă. În 1936 lucrurile au ajuns pînă acolo încît directorul Universului organiza bande bătăușe de cuziști și
Patronul "Universului" by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16524_a_17849]
-
observația ageră și verbul alert și caustic, dau acestei mărturii secunde un preț în sine. Ea nu-l absolvă de păcate pe autorul său (pentru care frîngerea destinului scriitoricesc e o pedeapsă), dar e... mai mult decît nimic. Spre deosebire de alți memorialiști din rîndul nomenclaturii literare (Mihai Beniuc, Maria Banuș), autorul Străinului nu se străduiește a justifica, în vreun fel oarecare, crezul comunist, abjurîndu-l aproape în totalitate. Spre deosebire de alți slujitori ai comunismului (Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor), nu mai zăbovește, după decembrie
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
în cărți și articole memorialistice. Am citit de curînd o carte de Sorin Toma Privind înapoi, amintirile unui fost zirarist comunist. Omul are o vîrstă care îl scutește de prea multa exactitate - 90 de ani. Totuși, cum se întîmplă că memorialistul are amintiri perfecte despre discuțiile sale cu Gheorghiu Dej sau despre împrejurările în care a scris articolul din Scînteia împotriva lui Tudor Arghezi și nu-și mai amintește întîmplări de familie, cum ar fi ascensiunea poetului A. Toma, tatăl său
Scăpările de memorie cu antidoturi plicticoase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12016_a_13341]
-
familie ce de trei generații se ocupă cu trecutul acestei țări, Constantin C. Giurescu e și autor de memorii, apărute pentru prima dată chiar în plină perioadă comunistă: cu serioase tăieturi ale cenzurii, în 1976, cu un an înaintea morții memorialistului. O altă ediție, din 1994, reface textul original adăugîndu-i capitolul despre detenția lui C-tin C. Giurescu la Sighet (1950-1955) și domiciliul obligatoriu de la Măzăreni, dar abia Amintirile publicate acum de ALL cuprind varianta integrală a memoriilor, inclusiv cu anumite
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
I. Bărbulescu și strigă "Săriți că mă omoară!" - la care Păstorel Teodoreanu: "Nu mă bag, nu mă amestec, autonomia universitară!" etc. Partea cea mai interesantă rămîne relatarea anilor petrecuți în închisoarea de la Sighet, însă nici în fața unei asemenea experiențe liminare memorialistul nu-și reprimează spiritul critic, nu renunță la răceală, la hiperanaliză, la un fel de teamă de ridicol care-l face să strecoare cu timiditate cîte-o afirmație despre familie, soție, copii, printre rîndurile dedicate lucrărilor pe care are de gînd
Patru fețe ale trecutului by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16128_a_17453]
-
Române din Transilvania - „Petițiunea Națională“. Adunarea de la Blaj a avut meritul de a fi contribuit decisiv la desăvârșirea programului revoluționar comun al tuturor românilor. Luni, 5 mai Sextil Pușcariu Se împlinesc 55 de ani de la moartea filologului, istoricului literar și memorialistului român Sextil Pușcariu. El a pus bazele Muzeului Limbii Române - cel dintâi institut de lingvistică din țara noastră, s-a ocupat de întocmirea „Dicționarului limbii române“, din care a reușit să publice, în timpul vieții, trei volume masive, și a inițiat
Agenda2003-18-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/280969_a_282298]
-
și faptelor de eroism manifestate prin calități de a pumni mutre. Bineînțeles, în comparație cu futuriștii noștri, el e un Goliat. Și un scandalagiu de calibru mare. Musculatura feței sale este dezvoltată neobișnuit. E de mașină”. Făcând abstracție de entuziasmul multora, și memorialistul Benedikt Livșiț comentează acid primele zile ale aflării în Rusia a celebrului italian: „La Moscova, Marinetti nu a văzut pe nimeni dintre futuriștii ruși... Înconjurat de «paseiști», de tineri vulgari, ba și de unii bătrânei care, precum spunea el însuși
O vizită a lui Marinetti în Rusia by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/2806_a_4131]