1,167 matches
-
- (n. 1901, București - d. 9 septembrie 1991), al cărui nume apare uneori și în variantele Henry H. Stahl sau H. H. Stahl, a fost un antropolog cultural, etnograf, istoric social, memorialist, sociolog rural român, reprezentant de frunte al Școlii monografice, autor prestigios în domeniile sociologiei rurale, antropologiei culturale, istoriei sociale, teoriei etnografice și memorialisticii. Adept al cercetărilor empirice, fundamentate teoretic și metodologic, al înțelegerii procesuale și raționale, a culturii și societății
Henri H. Stahl () [Corola-website/Science/297571_a_298900]
-
Fănică (Fănuș) Neagu (n. 5 aprilie 1932, Grădiștea-de-Sus, județul interbelic Râmnicu Sărat — acum în județul Brăila, România - d. 24 mai 2011, București) a fost un povestitor, memorialist, nuvelist, romancier și dramaturg român. A colaborat adeseori în cinematografie ca scenarist sau creator de dialoguri. A îndeplinit funcția de director al Teatrului Național din București (1993-1996); a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1993 și membru titular în
Fănuș Neagu () [Corola-website/Science/297612_a_298941]
-
nașterea marelui istoric și cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la înființarea Institutului de istorie. Pe soclu este dăltuită următoarea inscripție: Nicolae Iorga (17 ianuarie 1871 - 27 noiembrie 1940) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Acesta a avut un sfârșit tragic, fiind ridicat de către legionari de la vila sa din Sinaia și asasinat. Lucrarea este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2270
Bustul lui Nicolae Iorga din București () [Corola-website/Science/332646_a_333975]
-
Nicolae Scurtu Istoric și critic literar, poet, prozator, traducător și memorialist, universitarul Const. Ciopraga (1916-2009) este, în același timp, unul dintre cei mai însemnați și convingători epistolografi din secolul de curând încheiat. Anii de studii temeinice și de lecturi aprofundate la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Iași, prizonieratul
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
șaptezeci, când Mihail Steriade revenea, după o absență de aproape patru decenii, în literatura română cu o elegantă carte de poezii 1, care a fost corect receptată de o parte a criticii literare. Ultima epistolă, inedită, trimisă poetului, traducătorului și memorialistului Petre Pascu (1909-1994) conține câteva prețioase informații literare privitoare la colaborările sale și ale altor confrați la prestigioasa revistă Cronica din Iași, pe care a coordonat-o și o supervizat-o istoricul și criticul literar Const. Ciopraga în anii 1965-1970
Noi contribuții la bibliografia lui Const. Ciopraga by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4897_a_6222]
-
Texte alese și îngrijite de Mircea Micu și Gheorghe Tomozei. Prezentare grafică și ilustrații de Ianos Bencsik și Mihail Cârciog]. [București, Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii", 1977], p. 20-22. (Asociația Scriitorilor din București). 5 Dumitru Popescu (n. 1928), poet, prozator și memorialist. Președinte al Consiliului Culturii și Educației Socialiste (15 septembrie 1971 - 2 noiembrie 1976). 6 Gheorghe Stroia (n. 1930 - m. 1999), estetician, autorul unor excelente crestomații de estetică literară și experimentat editor al operei lui Mihail Dragomirescu și Petre Pandrea, director
O epistolă necunoscută a lui Marin Preda by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6307_a_7632]
-
(n. 29 iunie 1905, Cornova, județul Orhei, astăzi Raionul Ungheni - d. 29 octombrie 1994, București) a fost un teolog, memorialist și istoric român, . Timp de 40 de ani a fost preot slujitor la Biserică Banu din Iași. Este tatăl Zamfirei Mihail, lingvist și filolog român. Născut la 29 iunie 1905, în Cornova-Orhei, decedat la 11 octombrie 1994 în București. A
Paul Mihail () [Corola-website/Science/326018_a_327347]
-
Nicolae Scurtu Biografia și, desigur, bibliografia istoricului literar și memorialistului Emil Turdeanu (1911-2001) nu se cunosc cum trebuie nici la un deceniu de la trecerea sa în eternitate. Istoricul literar Emil Turdeanu, unul dintre cei mai străluciți discipoli ai lui Nicolae Cartojan, s-a stabilit la Paris, în anul 1948, după ce
Câteva însemnări despre Emil Turdeanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5540_a_6865]
-
care au murit! Nu mai văd nimic. Valul de arestări continuă. Până când?" (24 sept. 1958). Acum, câteva cuvinte despre studiul introductiv, foarte temeinic, semnat de Constantin Prangati, cercetător necunoscut mie, care totuși exagerează când îl socotește pe G. T. K. "memorialist de necomparat", și despre ediție. în Argument, îngrijitorul afirmă că "întregirile în text între paranteze rotunde ( ) aparțin autorului, iar cele între paranteze drepte ș ț sunt ale noastre." Dar nu va fi consecvent, amestecându-le și încurcându-le mai ales
Jurnalul unui cărturar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/12133_a_13458]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia poetului, prozatorului, dramaturgului și memorialistului Valeriu Anania (1921-2011) se impune a fi cercetată, cu pasiune și răbdare, spre a cataloga și a decripta cu exactitate întreaga sa operă literară publicată, în vremuri nu tocmai așezate, sau cea rămasă, deocamdată, în manuscris. O întâmplare din cele
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
cercetată, cu pasiune și răbdare, spre a cataloga și a decripta cu exactitate întreaga sa operă literară publicată, în vremuri nu tocmai așezate, sau cea rămasă, deocamdată, în manuscris. O întâmplare din cele fericite mi-a facilitat întâlnirea cu prozatorul, memorialistul și editorul Constantin Pelmuș (1900-1987) care, în deceniul cinci al secolului trecut, îl cunoscuse pe tânărul, foarte tânărul poet Valeriu Anania, ce urma să publice o carte de poezii la Editura Tradiția. Relațiile dintre cei doi scriitori, cu orientări estetice
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
patru poezii: Întoarcere, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat și Strigoiul. 8. Valeriu Anania - Drumur. Tragedie în 5 acte și 7 tablouri, în versuri. Manuscrisul dactilografiat se află la Biblioteca Academiei Române - A. 1306, 94 p. 9. Radu Gyr (1905-1975), poet, jurnalist și memorialist. După evenimentele din 23 august 1944 este înlăturat din învățământ și presă ca făcând parte din cel de-al doilea „lot de criminali de război”. Este arestat, judecat și condamnat la doisprezece ani de închisoare severă.
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
cum este cazul lui N. Bălcescu , a lui E. Hodoș , C.D. Aricescu , I. Ghica , Avram Iancu etc. Apar volume de memorii, destul de numeroase și în multe privințe importante. Cele mai cunoscute le datorăm lui V. Moldovan , Gh. Sion și altor memorialiști între care în primul rând, cei care au răspuns inițiativei lui Alexandru Popiu Ilarian de a scrie Istoria Românilor din dacia Superioară și de a-i oferi date și informații în vederea realizării ei. Între aceștia sunt, în primul rând, cei
Istoriografia revoluției române de la 1848-1849 din Transilvania () [Corola-website/Science/302494_a_303823]
-
ea nu s-ar înțelege proza de mai târziu a lui T. Arghezi care perfecționează și sistematizează maniera angheliană.“" "„Din înregistrator pasiv al unor stări de conștiință predominate de afect, se transformă într-un fantezist lucid și intelectualizat. Dintre toți memorialiștii noștri, nici unul n-a stăpânit ca Anghel potențialul emotiv de natură muzicală și talentul de a comunica emoția, prin evocarea umbrelor omenești și a alucrurilor care le-au făcut în viață ambianța naturală.“" "„Anghel a reușit să-și contureze o
Dimitrie Anghel () [Corola-website/Science/297599_a_298928]
-
(n. 2/14 iunie 1882, Tecuci - d. 17 februarie 1972, București) a fost un filozof român, eseist, memorialist, scriitor, orator și om politic, profesor la Universitatea din Iași, membru titular al Academiei Române, fost Ministru al Educației Naționale. se naște la 2/14 iunie 1882, la Tecuci, fiu al lui Dimitrie Petrovici și al Ortansei Petrovici, nepoată de soră
Ion Petrovici () [Corola-website/Science/297849_a_299178]
-
relatările din timpul rebeliunii legionare, cu preotul ortodox care adăpostește evrei ș.a.m.d.). Personaje memorabile nu prea se decupează din peisaj (cu excepția, zic eu, a lui Deftu: „dacă nu bei și nu mănânci, cum să mori sănătos?”), fiindcă eul memorialistului este copleșitor. În plus, în gura celor mai multe sunt puse, invadant, convingerile autorului. N-are-a face, de vreme ce acestea sunt seducătoare. Sunt pagini ce strălucesc a Gh. Brăescu, Tony Bacalbașa, Păstorel prozatorul sau Mușatescu (v. de ex. «Intermezzo la băi»), răsucite cu șart
Niculae Gheran () [Corola-website/Science/315585_a_316914]
-
(n. 31 octombrie 1881, Fălticeni - d. 16 iulie 1943, București) a fost un critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, . Este autorul teoriei Sincronismului și al "Mutației valorilor estetice". În ciuda valorii sale incontestabile, a faptului că și-a susținut doctoratul la Paris cu Emile Faguet, a ocupat doar o catedră de profesor de latină la
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Maiorescu nu s-au recrutat din rîndul tinerilor care, la 1900, înconjurau cu mare stimă pe profesorul de logică și se bucurau de sprijinul lui în cariera universitară. Dintre aceștia au ieșit cîțiva istorici, geografi, organizatori de reviste, etnografi și memorialiști, dar, cu excepția lui Dragomirescu, aproape nici un critic literar notabil. Adevăratul maiorescian este E. Lovinescu, colaborator fără pasiune al "Convorbirilor literare", reticent la început față de numeroșii elevi ai criticului, adversarul lor necruțător, mai tîrziu. Sînt, apoi, puține senmnele de prețuire din partea
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
1930, 1932, 1937) și "Aqua forte". În acestea din urmă, criticul își urmărește formația sa, într-un chip care surprinde prin luciditatea sipiritului. E vorba, în fapt, de o operă delectabilă de moralist. Ce izbește de la început scepticizmul superior al memorialistului, ideea mai adîncă a zădărniciei și conștiința foarte acută (în "Aqua forte", mai ales) a morții. O confesiune amară se constituie în aceste pagini pline, altfei, de verva, de ironie fină și atingătoare. S-a discutat despre subiectivitatea memorialistului și
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
al memorialistului, ideea mai adîncă a zădărniciei și conștiința foarte acută (în "Aqua forte", mai ales) a morții. O confesiune amară se constituie în aceste pagini pline, altfei, de verva, de ironie fină și atingătoare. S-a discutat despre subiectivitatea memorialistului și cîteva dintre spiritele mai inclemente (între ele Camil Petrescu) au protestat în articole de o descurajantă agresivitate. Eugen Lovinescu sub zodia seninătății imperturbabile (1933) e un asemenea pamflet, nici primul, nici ultimul de care Lovinescu a trebuit, în lunga
Eugen Lovinescu () [Corola-website/Science/297282_a_298611]
-
Tulbure și Victor Tulbure. București, Editura Minerva, 1986, 534 pagini. (Scriitori români). Cartea a apărut în colaborare cu Academia de Științe Sociale și Politice. Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 2. Ion Taloș (n. 1934), folclorist, etnograf și memorialist. Autorul unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și critic literar, eseist
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
unei temeinice exegeze privitoare la Meșterul Manole. Contribuție la studiul unei teme de folclor european. 3. Vasile Voia (n. 1938), istoric literar, comparatist și eseist. Specialist în literatură universală. 4. Eugen Simion (n. 1933), istoric și critic literar, eseist și memorialist. În răstimpul 1994-1997 a fost președintele Academiei Române. 5. Dan Grigorescu (1931-2008) istoric literar și eseist. În acel moment era directorul Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”. 6. Marius Sala (n. 1932), lingvist și filolog. Autorul a peste 350
Însemnări despre istoricul literar Stancu Ilin by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2819_a_4144]
-
(născut Nicu N. Iorga, n. 5 iunie 1871, Botoșani - d. 27 noiembrie 1940, Strejnic, județul Prahova) a fost un istoric, critic literar, documentarist, dramaturg, poet, enciclopedist, memorialist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și academician român. Este cunoscut în lume ca medievist, bizantinist, romanist, slavist, istoric al artelor și filozof al istoriei. După cum a afirmat George Călinescu, Iorga a jucat în cultura românească, în primele decenii ale
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
colegilor săi de liceu Ion Bulcanu și Aurel Beldea 7, în care se găsesc prețioase note, informații, acolade și microportrete ale unora dintre contemporanii săi. Interesante sunt și epistolele trimise istoricului literar Teodor Vârgolici (n. 1930), precum și prozatorului, eseistului și memorialistului Pericle Martinescu (1911-2005) ce cuprind însemnări privitoare la editarea unei riguroase selecții din opera lui G. Ibrăileanu 8, precum și la proiectul lui Pericle Martinescu de a publica un amplu studiu despre edițiile „poetului nepereche“ în arhicunoscuta colecție Eminesciana a Editurii
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
mai exact, la sfârșitul războiului se găsește alături de cumnatul său Lucrețiu Pătrășcanu, care strângea arme și dinamită, împreună cu Ion Gheorghe Maurer (numit "bunul meu amic") și cu Emil Bodnăraș, proaspăt ieșit din închisoare și adăpostit la poetul suprarealist Sașa Pană. Memorialistul notează că "a știut și a tăcut", că "a instigat la lovitura de la 23 august 1944", chiar a și finanțat-o, fapte pripite și deloc lăudabile, prin consecințele lor, care se vor întoarce curând sever împotriva lui, căci "tovarășii", drept
Alte însemnări ale mandarinului valah by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/9813_a_11138]