1,292 matches
-
a fost alegerea/numirea unui fost suprarealist, Virgil Teodorescu, în funcția de președinte al Uniunii Scriitorilor în 1974, într-o epocă de accentuare a controlului de partid în cultură. Au și apărut atunci cărți importante în domeniu, fie în sfera memorialisticii (Sașa Pană, Ieronim Șerbu, V. Teodorescu), fie în aceea a exegezei, datorate în special colegului Ion Pop, regretatului Marin Mincu și celor care le-au urmat. Nu înseamnă că n-au rămas lucruri de lămurit, probleme de discutat, texte de
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
în comunism de Ștefan Agopian (Polirom). Toate, cărți elogiate, nominalizate la cele mai importante premii literare ale anului trecut, și chiar laureate, cărți despre care s-au scris zeci de cronici și care s-au aflat în topurile de vânzări. Memorialistica, deci, interesează, chiar mai mult decât cărțile de ficțiune, probabil și pentru că ea conține implicit acea doză de „culise”, dezvăluind publicului povești și fețe ale personajelor accesibile, altminteri, numai actorilor lumii culturale. Apoi, pentru partea de istorie pe care implicit
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
Polirom, Anii romantici, semnată de Gabriela Adameșteanu. Sigur, mai este un ingredient la rețeta de succes pe care am încercat s-o schițez mai sus: numele autorului. Ca și în cazul cărților menționate anterior, cele apărute anul trecut, volumul de memorialistică al Gabrielei Adameșteanu a atras publicul de la bun început, fiind cea mai vândută carte a Editurii Polirom la recenta ediție a Bookfest. Pe bună dreptate, pentru că, după părerea mea, o carte de mărturisiri a unui autor de această talie este
Forța memoriei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2426_a_3751]
-
a fost încredințat tiparului de chiar autoarea lui. Altfel, el reprezintă o continuare a proiectului memorialistic abandonat (dar nu cu totul, cum se poate observa) în prag de mileniu. „Pradă uneori zvonurilor neconfirmate”, își bemola Nicolae Manolescu aprecierea la adresa acestei memorialistici. E, de bună seamă, adevărat, dar să nu uităm circumstanțele. De la două mii de leghe de București, Monica Lovinescu își extrăgea (cu o luciditate oricum superioară) informațiile telefonic, din surse mai mult sau mai puțin credibile. Așa încât, dacă a căzut pradă
Falsa problemă a operei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2427_a_3752]
-
spun, dacă tot pe acest „suport” își gravează și narațiunile biografic-evocatoare ori nuvelele și povestirile pe care le izvodește de la o vreme. Căci în ultimii ani Al. S. s-a revelat și ca autor de literatură, dând la iveală o memorialistică cu totul remarcabilă, în cărți ce se numesc Efectele dosarului „dalmațian” și Tăblița și condeiul, remarcate de comentatori de talia Martei Petreu și G. Dimisianu. Și, mai nou, scrie scurte proze de ficțiune, alimentate subteran tot de talentul și bagajul
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
admirabilă. Și curajoasă. Nu fără legătură cu acest curaj, care face parte din panoplia oricărui critic autentic, trebuie spus că într-un singur caz Tania Radu este cu adevărat inclementă aici: anume atunci când discută pe marginea celor trei volume de memorialistică a Ninei Cassian. Spun „inclementă”, nu „nedreaptă”. În cele șaptesprezece pagini câte conține Stahanovismul erotic (foarte inspirat titlu), faptele istorice sunt puse cu penseta la locul lor, iar profilul poetei e trasat exact (chiar dacă nu neapărat „la scara 1/1
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
Morala nu-i spune mare lucru” (p. 135) e o alta din aceeași aparentă categorie. Din nou, se verifică. În esență, lipsa „antenelor etice” nu e o problemă care să intereseze literatura. Dar în momentul în care vorbim despre zestrea memorialisticii, „esența” se schimbă. Fiindcă e, întradevă r, șocant, să constați că în cei mai grei ani ai comunismului, pe când se răsfăța în „chefuri”, „chefulețe” și aventuri, Ninei Cassian nu îi păsa deloc de tragediile care se petreceau în jur. Era
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
se petreceau în jur. Era surdă și oarbă la ele. Înainte de a încheia, două observații. Poate surprinde, în primul rând, absența poeziei dintre preocupările (cronicărești) ale Taniei Radu. Din cele două mari secțiuni ale cărții, una, Preaplinul amintirilor, e rezervată memorialisticii, cealaltă, Literatura ca descărcare posttraumatică, vizează proza. Opțiunea nu e întru totul nouă și, prin urmare, nici de neînțeles. Sunt destui alți critici care consideră că, după 1990, genul acesta (prin definiție înclinat spre atemporal și tot prin definiție, aflată
O istorie cu creșteri și descreșteri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2386_a_3711]
-
volume de poezii antume și postume, („Poemele luminii”, „Pașii Pofetului”, „La cumpăna apelor”, „Nebănuitele trepte”, „Mirabila sămânță”, etc.), unsprezece lucrări dramatice („Zamolxe”, „Tulburarea apelor”, „Meșterul Manole”, „Cruciada Copiilor”, „Avram Iancu”, etc), peste douăzeci și cinci de eseuri filozofce, lucrări de Eseistica, Aforisme, Memorialistica și traduceri din Goethe, Lessing, Holderlin, etc. Sistemul filozofic elaborat de Blaga în tradiție kantiana este dezvoltat pe larg în Trilogiile Cunoașterii, a Culturii, a Valorilor și cea Cosmologica și conțin conceptul lui cu privire la Știință și Creație, Artă și Valoare
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
de criză a romanului sau într-un moment bun? Discuțiile au dus la concluzia că, după primii ani postdecembriști, în care romanul își diminuase simțitor prezența, până la a ieși, aproape, din scena literaturii, sub presiunea exercitată de literatura non-fictivă (jurnale, memorialistică, reconstituirii întemeiate pe documente literare sau istorice), după acest reflux așadar, dictat de împrejurări specifice, literatura de ficțiune și în primul rând romanul au revenit în atenție. Se poate chiar vorbi despre o contribuție concertată la reafirmarea romanului a generației
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
Carol al II-lea, al cărui "om" devenise Argetoianu. În anii trecuți au apărut Memoriile lui Argetoianu, acide și vitriolante, relevînd în autor un mare, fin portretist și, prin aceasta și alte calități, efectiv un prozator cu har în despărțămîntul memorialisticii, altfel zicînd în domeniul literaturii subiective. Aceste memorii au fost redactate în 1932-1934, pe baza materialului adunat în agendele sale de jurnal. în 1935 reîncepe să țină un jurnal, botezat maiorescian, Însemnări zilnice, pe care intenționa, mai tîrziu, să le
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
prozatorul în chestiune are (ori își produce) prilejuri. În felul d-sale greoi, împiedicat, asudat, D.R. Popescu execută, în variantă personală, aria "mîncătorilor de morți", conform căreia critica (și, în consecință, nici istoria literară, pentru a nu mai vorbi de memorialistică) n-ar mai trebui să-i discute pe autorii decedați. Falsul formează sarea și piperul textului. Dintr-o sămînță de neant, pornește o frazeologie stufoasă din care decupăm: Ce mi-au auzit urechile zilele trecute? Că nu știu cine a mîncat un
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
Rodica Zafiu Formula de echilibru stilistic din scrisul lui N. Steinhardt - agreabilă în textele de critică literară, impresionantă în memorialistică, surprinzătoare în comentariile teologice - pare aproape firească (și riscă de aceea să treacă neobservată) în corespondența amicală. Secretul formulei stă într-un dozaj inteligent de sobrietate conceptuală, modernă și neutră, de ornamente arhaice și de îndrăzneli colocviale, din cînd în
Echilibru stilistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16843_a_18168]
-
în afară, de la sticlele de Coca-Cola pînă la producția culturală și intelectuală. Pentru păstrarea dicernămîntului dar și pentru simpla satisfacție pe care inevitabil o provoacă "paiul din ochiul" celuilalt, oricît de mare bîrna din cel personal, cărți precum volumul de memorialistică al Annettei Kolodny, Failing the Future. A Dean Looks at Higher Education, sînt esențiale. Categoria din care face parte e oarecum specială, aș numi-o a memorialisticii-reportaj, căci Failing the Future înregistrează experiența autoarei ca decan al departamentului de științe
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
actului critic. Decât, poate, una benefică, constând în mărirea gradului de înțelegere a operei prin simpatie. Arta de prozator a criticului întregul volum se citește cu interes, însă ultima secvență este de-a dreptul cuceritoare. Ea cuprinde nesperate pagini de memorialistică. Nesperate, pentru că Gabriel Dimisianu are reputația unui critic sobru și nu ni-l puteam imagina înduioșat de tot felul de amintiri. Iată însă că acum el se dă de gol: este un sentimental care s-a infiltrat de mult timp
CONSECVENȚĂ ȘI BUN-GUST by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16979_a_18304]
-
literar nu pregetă să semnaleze realele izbînzi lirice ale poetului, inclusiv cele din Rapsodii sau din Balade. Ciudat lucru, atît de lucid în aprecieri cît privește lirica lui Topârceanu, brusc dl. Grăsoiu e cuprins de cecitate în spațiul prozei. Și memorialistica despre înfrîngerea de la Turtucaia cea despre perioada de prizonierat din Pirin Planina sînt, de admis, producții relevabile. Dar de aici pînă la a aprecia că "prin asemenea pagini Topârceanu nu stă cu nimic mai prejos de maeștrii recunoscuți precum Liviu
O nouă exegeză despre Topîrceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17092_a_18417]
-
Gheorghe Grigurcu Voind să explice faptul că literatura subiectivă (memorialistica, jurnalul) și-ar fi făcut la noi "o apariție tîrzie", E. Lovinescu se referea la vicisitudinile istoriei, care au redus încrederea în durată, deoarece speța în chestiune e "rezemată pe convingerea robustă a eternității": "Abia acum, în ultimele decenii, prin
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
vicisitudinile istoriei, care au redus încrederea în durată, deoarece speța în chestiune e "rezemată pe convingerea robustă a eternității": "Abia acum, în ultimele decenii, prin consolidarea poporului nostru într-o expresie de stat viabilă, prin crearea deci a condițiilor psihologice, memorialistica a început să se afirme ca o ramură posibilă a literaturii naționale". Opinia a fost contrazisă, îndată, de către Perpessicius, care considera că îndeletnicirea memorialistică în literele românești beneficiază de un "început somptuos" prin întreaga producție a cronicarilor. Azi îl putem
"Spațiul dintre viață și artă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17070_a_18395]
-
și aceea a volumului Polifonii, ce cuprinde o selecție din cronicile publicate în revista România literară, în ultimii ani, de criticul literar Zigu Ornea. Sînt de fapt studii și eseuri care au drept pretext un volum de literatură sau de memorialistică, de exegeză sau de(spre) filosofie etc. Lejeritatea stilului, claritatea argumentelor, firescul evaluării sînt caracteristici cu care cititorii României literare sînt desigur obișnuiți. La fel, construcța cronicii: un înveliș în care este urmărit destinul scriitorului/ scrierilor care constituie subiectul cărții
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
cu toate neajunsurile, se armonizează în final. Iar Mara, întreprida negustoreasă, este un personaj răscolitor, demn de marile creații romanești. Spre bătrînețe, în 1924, prozatorul a scris Amintiri, reînviind lumea Junimii și a juveneței sale formative și creatoare. E o memorialistică potrivită care, împreună cu Închisorile mele (1921), au rămas ca pagini prețuite în memorialistica românească. Să mulțumim Editurii Național (redactor șef d-na Violeta Borzea) că i-a prilejuit dlui D. Vatamaniuc să-și reediteze ediția sa critică din opera lui
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
personaj răscolitor, demn de marile creații romanești. Spre bătrînețe, în 1924, prozatorul a scris Amintiri, reînviind lumea Junimii și a juveneței sale formative și creatoare. E o memorialistică potrivită care, împreună cu Închisorile mele (1921), au rămas ca pagini prețuite în memorialistica românească. Să mulțumim Editurii Național (redactor șef d-na Violeta Borzea) că i-a prilejuit dlui D. Vatamaniuc să-și reediteze ediția sa critică din opera lui Slavici. Și încă în astfel de condiții de eleganță bibliofilă și bun gust
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
dea drumul", să apară pe piață cu tot ce au mai bun, pe scurt - să avem ce citi. Acest lucru s-a întîmplat pentru autorii străini. În același timp, au apărut nenumărate cărți valoroase din zone tabu pe vremea comunismului: memorialistică, istoria reală, religie, parapsihologie, servicii secrete etc. În fine, piața a fost invadată de cărți de specialitate din toate domeniile. Din păcate, nu același lucru se poate spune despre beletristica autohtonă. N-am să mă refer acum la poezie - știu
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
Revista 22 din 7-13 august conține mai multe texte demne de relevat. Să ne oprim doar la două. Un pamflet spiritual publică dl Șt. Aug. Doinaș sub titlul Țara Premiilor Nobel. Un amplu studiu consacră dl Gelu Ionescu volumelor de memorialistică Trecut-au anii... și La Apa Vavilonului de Virgil Ierunca și, respectiv, Monica Lovinescu. Cronicarul e bucuros de revenirea în publicistică a d-lui Gelu Ionescu, după o destul de lungă absență, și, încă, printr-un studiu întins pe șase pagini
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
tabel cronologic - Helliana Ianculescu, Ed. Minerva - bpt 1504, București - 2000, 396 p. Per pedes apostolorum De la lunga călătorie în China a spătarului Nicolae Milescu și până astăzi trec mai bine de trei veacuri. Timp berechet ca autorii unei antologii de memorialistică românească de călătorie, Scriitori români peregrini, Henri Zalis și Silviu Bădia, să distingă, potrivit unei segmentări cam tocite, trei vârste - una eroică, o epocă a maturității și o epocă actuală, în care antologia aruncă doar câteva "priviri". în principiu, ignorate
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
literare românești, uneori complet nerelevante, dar probabil singurele în care numele scriitorului e asociat cu opera reținută de antologie. Dar simpla alăturare a unor texte românești pe aceeași temă, din epoci diferite, e interesantă. Și poate mai relevantă decât împărțirea memorialisticii românești de călătorie în trei vîrste, e redefinirea exoticului în notele de drumeție. Dacă, pentru Dinicu Golescu, exotică era o călătorie în Apus, începând cu pașoptiștii, obișnuiți cu Apusul, exotice sînt depărtările și Orientul, iar după interbelic exotice devin chiar
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]