248 matches
-
au rămas aproape neschimbate, manualul unic acordând, constant, un spațiu generos evului mediu românesc, statalității și voievozilor războinici. Deși nu a fost atât de longeviv ca și cel de clasa a IV-a, acest manual a devenit un suport de memorizare intens solicitat pentru reușita la diferite concursuri sau examene naționale 80. Comparativ cu lecțiile destinate elevilor de clasa a IV-a, informația istorică era, aici, mai bogată, povestirea mai complexă, iar tonul mai reținut. După cum era de așteptat, Ștefan se
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
nou" cel din 1991, pentru clasa a XI-a s-a impus drept povestire exemplară a istoriei românești premoderne. Încercând să recupereze un trecut cât mai credibil prin supradetalierea informației, a ajuns să fie mult mai solicitant ca efort de memorizare decât manualele comuniste pe care le înlocuia 104. În acest format, Evul Mediu românesc a fost descris în nu mai puțin de 140 pagini, dintre care aproximativ 30 erau rezervate marilor voievozi, în capitolul dedicat "luptei pentru neatârnare și apărarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
astăzi. Cititorul era de la început avertizat că va fi solicitat să înțeleagă mai întâi "puțină geografie". Autorul a definit și a delimitat spațiul românesc prin câteva mari unități de relief, personificând fără patetism proiecția lor pe hartă, pentru a înlesni memorizarea 236. Apelul la orientarea spațială a rămas o constantă a povestirii, fiind un bun prilej de colaborare în localizarea intrigii istorice ("uitați-vă pe hartă!"). Povestitorul nu a utilizat periodizările istoriografiei academice decât în forme atenuate. Pentru început, timpul a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prin expunere și prin explicații verbale, iar mesajul se interiorizează, adică se memorizează, prin "învățare". Evaluarea gradului de însușire a cunoștințelor se realizează, în mare măsură, prin aceleași mijloace expozitive. Acesta este circuitul obișnuit ale comunicării școlare, orală, înainte de toate. Memorizarea, ca și verificarea sa, se realizează, pentru majoritatea elevilor, prin repetarea verbală a informațiilor (mai puțin solicitantă intelectual și fizic decât cea scrisă), în clasă și în afara acesteia 308. Oralitatea înseamnă individualizare, negociere personală între lector și text, în ciuda sau
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se realizează, pentru majoritatea elevilor, prin repetarea verbală a informațiilor (mai puțin solicitantă intelectual și fizic decât cea scrisă), în clasă și în afara acesteia 308. Oralitatea înseamnă individualizare, negociere personală între lector și text, în ciuda sau în afara cuvântului scris. Iar memorizarea prin repetiție sau dialog se construiește în jurul unor formule, a unor tipare de exprimare care pot să-i surprindă pe cei neinițiați în cotidianul școlar. Conținutul scris al "predării", care se referă la textul de manual, dar nu îl preia
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai ales pedagogii, se simt încă datori să-și scuze eroii pentru opțiunile lor. Ignorând legitimitățile vremii și rememorările preferențiale pe care chiar participanții la evenimentul istoric și le-au îngăduit 123, autorii se refugiază în "canon". Ei propun doar memorizarea informației preselectate de multă vreme, nu și discutarea criteriilor de selecție. "Canonul" însuși s-a schimbat în timp, urmând o anume circularitate; pe rând, războiul, unirea sau revoluția au fost fie estompate, fie privilegiate. Pentru manualele anului 2000, unirea a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
comemorativă creează încă destule confuzii. Mulți dintre cei aflați la vârsta școlii par să aibă, într-adevăr, nedumeriri în privința acestor repetate uniri și a celebrărilor corespunzătoare. Poate că tocmai insistența educatorilor 136 a contribuit, în definitiv, la întreținerea impreciziilor de memorizare. Pentru a combate aceste deficiențe, profesorii, elevii și autorii de cărți școlare au ajuns să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
decât mesajul în sine. Ceea ce școala aducea în plus la o sărbătoare a întregii comunități era contribuția directă a elevilor și a dascălilor care își asumau, într-o formă proprie, enunțarea ideilor-cheie. Mijloacele erau la limita cerințelor școlare obligatorii, presupunând memorizare și declamare expresivă, cântări și eventuale amenajări scenice (teatru, dans). Prestația publică a elevilor permitea o demonstrație convingătoare a utilității instituției, evidențiind meritele personale ale celor implicați. Era și o ieșire îngăduită din programul zilnic, din anonimat și din monotonie
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
comunist"8. Și de această dată, autorii s-au adresat unor adulți în miniatură, nu unor cititori structural diferiți de ei. Concepția lor pedagogică trădează o percepție cam frustă asupra copilăriei, redusă la primii săi ani, în care se încurajează memorizarea și reproducerea fidelă a informației. Adaptarea la receptor s-a concretizat mai ales printr-o neinspirată renunțare la o mare parte din comentariile menite să lămurească conceptele de bază. Este interesant de urmărit, în acest sens, evoluția segmentelor de istoria
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
perpetuare a unor conștiințe de grup, fără ca eșantioane importante ale populației să se simtă excluse din istorie? O bună soluție ar fi trecerea de la faimoasele cuvintele-cheie, ușor de ignorat, la povestirile care dau sens și nu sunt supuse la o memorizare asiduă. Ar fi, poate, mai utilă o privire diacronică asupra trecutului recent, cu accent pe ceea ce românii consideră că au pierdut prin instaurarea comunismului, dar și pe acele facilități, astăzi banale, dar de neconceput înainte de 1989. O istorie a comunismului
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
te exmatriculau" (D.M.). În astfel de școli, înregimentarea elevilor era mult mai importantă decât studiul propriu-zis. Li se impunea practic un alt mod de a concepe igiena, alimentația, odihna, îmbrăcămintea. Simultan, erau antrenați pentru executarea întocmai a dispozițiilor și pentru memorizarea riguroasă a informației livrate. Prin intermediul celor mici, erau disciplinați, de fapt, adulții, care acceptau fără multă împotrivire această distribuire de roluri, ba chiar o întrețineau: "Era considerată o învățătoare mai deosebită, mai exigentă [...]. Părinții își doreau asta [...]. Atunci cadrele didactice
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
artificiu de redactare a fost utilizat și de alți autori de cărți educative pentru copii, inclusiv de către Dumitru Almaș. A fost însă aproape complet ignorată în manuale, unde rigiditatea și tonul impersonal al lecțiilor ar fi trebuit să ajute la memorizarea corectă a cât mai multor date "exacte" împreună cu aprecierea lor sumară prevenind o nedorită deviere spre ludic, spre fireștile adaptări, uitări și desprinderi de subiect. 71 Portretul făcut de Grigore Ureche era, ca de obicei, o citare incompletă, nepăstrând decât
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Bolintineanu când era în clasa a II-a, iar un copil de clasa a VI-a mărturisea că o știa de la mama sa, de când avea șase ani. Dincolo de valoarea literară sau civic-identitară, poemul este o probă importantă pentru capacitatea de memorizare a copilului. Acesta pare ajutat de poetizarea naiv-previzibilă, dar este pus serios la încercare de mulțimea versurilor și de vocabularul pe alocuri greoi, arhaizant. Poezia face parte, de multă vreme, din repertoriul școlar. Fosta învățătoare Elena Mărculescu (născută în 1910
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
avea curaj să întrebe (vezi Alex. Ștefănescu, Jurnal secret. Dezvăluiri complete, 2003-2009, ediția a II-a, Editura Corint, București, 2009, pp. 173-174). Este foarte probabil ca tăcerile de acest gen să contribuie la perpetuarea canonului didactic la fel de mult ca și memorizarea propriu-zisă a unor date istorice. 227 Echivalând poporul cu anonimii rămași în umbra marilor eroi, povestitorul putea "redescoperi" personaje omise de manuale copii, țărani, femei, ostași de rând ș.a. care să facă mai credibilă și mai umană lecția de istorie
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
individual, care verbalizează mai puțin prezentarea informației. Se apelează la computer și la resursele electronice, se fac documentări individuale (proiecte, referate, mape de lucru etc.). Dar cele mai importante testări scrise (tezele, examenele naționale, concursurile școlare etc.) continuă să solicite memorizarea unei cantități impresionante de informație istorică, proces care solicită, la rândul său, explicația, repetiția și chestionarea ca procedee didactice de bază. Din același motiv, asistența oferită elevului de un adult (profesor, părinte, preparator) este la fel de necesară acum ca și altă
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o reformă economică realizate până în anul 1923; trei prevederi ale Constituției din 1923". Practic, o treime din punctajul total răsplătea elevii pentru justa repovestire a unirilor românești, cât mai politizată și mai etatizată. 137 În sensul ei punitiv, repetitiv, de memorizare supravegheată, cu mize școlare măsurabile, "învățarea" este o activitate obositoare și total exclusă oricărei sugestii ludice. Disocierea între "lecție" și "serbare" ilustrează, în modul cel mai convingător, diferența între dimensiunea normativă și cea formativă a școlii. 138 A fost Ministru
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
probleme mai complexe. Metoda algoritmizării se bazează tocmai pe această operativitate a gândirii, mai ales pe operativitatea specifică, care se formează nemijlocit prin transmiterea și asimilarea algoritmilor. Comunicarea și asimilarea algoritmilor se recomandă să nu se facă direct prin simpla memorizare, elevii trebuind să fie antrenați În descoperirea algoritmului și prin repetarea lui să se automatizeze, să se fixeze, pentru ca ulterior să poată fi folosit În rezolvarea unor sarcini mai complexe. Utilitatea metodei algoritmice ridică unele probleme cu privire la posibilitatea ca prin
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
îl cheamă la Geneva spre a conduce Institutul Jean-Jacques Rousseau care se deschidea. Sub denumirea de școală activă au pătruns ideile educației noi în multe țări, inclusiv în țara noastră. Contrar școlii tradiționale, care favorizează metodele receptive și învățarea dogmatică, memorizarea unor cunoștințe luate din cărți și pasivitatea, școala activă urmărește descătușarea spiritelor, autonomia și independența elevilor. Este școala participării, a inițiativei, a creativității și a simțului critic. Copilul învață aici să-și exercite spiritul de observație și să pună în
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
un grup de 72 de înțelepți. Misiunea lor culturală era de a traduce Tora în limba greacă. Torei i se adaugă ulterior 10 cărți noi scrise direct în limba greacă. În final, a rezultat Vechiul Testament al Bibliei creștine; e) Mișna („memorizarea”, „învățătura”, „repetarea”). Cuprinde, printre altele, învățătura orală, mai exact acele instrucțiuni transmise de Dumnezeu lui Moise prin VIu grai. Mișna formează ezoterismul iudaic, adică transmiterea inițiatică a doctrinei secrete. Conținutul Mișnei este însă mai cuprinzător. „cele șase volume ale sale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
dacă gradul de realizare a obiectivului este unul ridicat, consumatorul va învăța (va reține) acest comportament și îl va repeta în cazul în care se confruntă cu aceeași problemă. Deci, teoriile cognitive consideră învățarea ca fiind „un proces mental de memorizare, gândire și aplicare rațională a cunoștințelor dobândite, la problemele ivite ulterior în diverse situații de consum.”<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, op. cit., p. 330. footnote> Învățarea - privită în sens larg - este un proces ce evoluează în timp, adică
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
And issues, deceives with whispering ambitions, Guides us by vanities. T.S. Eliot, Gerontion (1920) Timpul perfecttc "Timpul perfect" Nu este nevoie să trecem prin purgatoriul spovedaniei pentru a descoperi că uitarea este mai dificilă decât cea mai subtilă artă a memorizării. Știm totodată că docta ignorantia, în care se consumă miraculos iertarea, se obține mai greu decât darul profeției. Pentru orice ascet, lupta minții cu „ținerea de minte a răului” este presărată, invariabil, cu solitare înfrângeri. În cuvintele nefericitului Augustin din
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
vieții și aspectele fragile ce stăvilesc, eventual, dezvoltarea omului comprehensiv, receptiv, cu apetituri intelectuale tot mai mari. Maturitatea volitivă Activitatea umană presupune o înlănțuire de scopuri, un proiect de existență ce se elaborează mai mult sau mai puțin conștient. Apariția memorizării și atenției voluntare ca și controlul stărilor afective n-ar fi fost posibilă fără apariția și organizarea voinței, ca și formă complexă de reglaj psihic. Capacitatea de autocontrol voluntar se dezvoltă pe măsura trecerii de la un substadiu la altul. În
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
foarte probabil, de teoria evoluționistă darwiniană. Lucrarea sus-amintită este rezultatul aplicării acestor idei la educație. Este, de fapt, un pamflet virulent. Dewey critica curricula școlii secundare din Chicago care, la începutul secolului XX, reînviaseră și adoptaseră ideile scolasticii medievale. Rutinizarea, memorizarea, recitarea, magistrocentrismul, instruirea livrescă și izolarea elevilor de viața socială și de lumea muncii - practicate în școlile ecleziastice - erau readuse în școlile americane de către pedagogi tradiționali și neoherbartieni. Dewey critica această „întoarcere în trecut”, dar nu de pe pozițiile neorousseauiste la
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
unor magneți permanenți, cât și de A. V. Chernetsky și echipa sa de lucru în timpul experiențelor cu un dispozitiv similar unui condensator - fapt pe care rușii l-au interpretat ca un fel de „structurare a vacuumului”. Efecte de structurare și memorizare au fost evidențiate și asupra unui fluid extrem de cunoscut și răspândit: apa. Memoria apei joacă un rol important în homeopatie, spre exemplu. Fizicianul german Samuel Hahnemann (1755-1843Ă avea să descopere că dacă o cantitate mică de substanță activă este adăugată
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
de apariția unor simptome prodromale, care pot dura câteva zile, câteva săptămâni sau chiar mai mult. Faza prodromală constă, de obicei în simptome disforice, de la moderate până la grave, precum tensiunea și nervozitatea, inapetența, dificultatea în orientare și selecția prosexică și memorizare, insomnie și depresie, uneori fiind prezente simptome psihotice ușoare și comportamente ideosincratice. Asemenea schimbări, ce preced recăderea, indică ori emergența unor noi simptome ori amplificarea simptomelor deja existente în tabloul clinic. Pe lângă simptomele citate, schimbările în comportamentele observabile sunt notate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]