318 matches
-
de literatura turistică. Din rândul acestora reținem: Opt zile În Retezat (1944), Pe Valea Cernei (1947), Pe Argeș În Sus (1971), Popas În Retezat (1972), Retezatul (1974) etc. Emilian Iliescu a dat turismului românesc multe hărți dintre care din Carpații Meridionali pentru Retezat și Munții dintre Olt și Jiu. - Ion Ionescu Dunăreanu, geograf și profesor universitar, În afara cărților de specialitate a scris și numeroase articole, având ca subiect turismul, precum și unele ghiduri turistice, cum ar fi: În Munții Retazatului (1957
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1965), A. Mitroiu (Piatra Craiului 1959), Gh. Epurean (Ghidul Cabanelor - 1968), Beldie Alexandru (80 de trase turistice În Munții Bucegi - 1968), Kargel Walter (Trasee alpine În Carpați - 1976), Constantin D. Ionescu (Prin Munții Mehedinților - 1977) etc. Cercetătorii științifici și Carpații Meridionali Un loc cu totul aparte În cunoașterea și valorificarea economică a resurselor turistice ale Carpatilor Meridionali, este ocupat de cercetătorii științifici, care au activat, Începând cu cea de a 2-a jumătate a secolului XX, În cadrul fostului “Centru de Cercetare
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
prin vreme” (1979) și “Călători și exploratori români” (1985). Nu Întâmplător am lăsat la urmă contribuția economiștilor la cunoașterea și valorificarea resurselor turistice ale Carpaților Meridionali. Dacă În fazele de Început ale cercetărilor ce au fost Întreprinse În spațiul Carpaților Meridionali, geografii, geologii, medicii balneologi, ingineri ș.a. au fost foarte dinamici, la Începutul secolului XX, În special În a 2-a jumătate, a devenit vizibilă ofensiva economiștilor. Acest lucru a fost unul normal, deoarece analizele economice, asupra efectelor pe care turismul
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
1931), ,,Rolul industriei turistice În economia națională a României”(1933) și cartea ,, Contribuții la dezvoltarea turismul În România” (1938), iar În anul 1980, volumul intitulat ,,Oameni, locuri, Întâmplări”. În sufletul acestui bun român, ca și În preocupările sale zilnice, Carpații Meridionali au ocupat un loc central . În legatură cu lupta sa energică, pentru realizarea unor structuri organizatorice la nivel național, pentru turismul românesc, aceasta s-a materializat prin: a) aprobarea și Înființarea În 1933 a ,,Consilieratului pentru Turism” de pe lângă Președinția Consiliului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
României În care arată că „O cunună de munți, ca ziduri de cetate, Înconjură inima României” [107:19]. 1.2.1. Delimitarea Carpaților Românești Controversele legate de liniile de delimitare ale Carpaților Românești, În special cea dintre Carpații Orientali și Meridionali, sunt departe de a fi terminate, cu toate că În marea ei majoritate lumea științifică a acceptat faptul prin care Valea Prahovei ar fi aceasta. Astfel, Carpații Orientali se Întind de la hotarul de nord al țării noastre pe o suprafața de cca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a găsit și casă, și cetate, dar și izvor al vieții. Văile, vârfurile, peșterile, pădurile etc. iau fost tot atâtea locuri prielnice pentru a rezista pe locurile natale În fața dușmanilor. Importanța geografică, este deasemenea una majoră, deoarece În spațiul Carpaților Meridionali se realizează funcția biotică sub toate formele și treptele ei de evoluție. Acest spațiu reprezintă În același timp un factor de producție, apreciat ca materie primă pe care societatea o prelucrează. Dată fiind componența bogățiilor spațiului geografic al Carpaților Meridionali
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice din București a Institutului de Montanologie cu sediul la Cristian - Sibiu. - 1993 este anul În care ia ființă „Federația Agricultorilor de Munte „Dorna”” cu extensia preocupărilor și activităților sale, inclusiv În arealul Carpaților Meridionali; - În 1994 se creează tot În cadrul Ministerului Agriculturii, Agentia Nașională a Zonei Montane, desființată În 1997, reînființată În 2001 și din nou desființată la finele anului 2010. - Tot În 1994 se Înființează Centrul de Formare și Inovații pentru Dezvoltare În
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
acesteia. Între resursele potențialului creativ al turismului și celelalte subsisteme de resurse se stabilesc puternice raporturi de interdependență, de influențare și de completare reciprocă. 2.3. Stadiul actual al evaluării resurselor turistice din țara noastră și În special din Carpații Meridionali 2.3.1. Scurt istoric selectiv asupra evaluării resurselor turistice În consens aproape deplin cu stadiul atins În evaluarea avuției naționale se gasește și cea a resurselor turistice ca parte componenetă și dinamică a acesteia. Așadar, odată cu Încercările și cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
comună, oraș, județ), pe lîngă volumul mare de muncă pe care l-a reclamat a prezentat și numeroase dificultăți de realizare precum și evidente riscuri. 2.7.1. Probleme metodologice Metoda utilizată În Încercarea de evaluare a resurselor turistice a Carpaților Meridionali a fost cea a inventarierii obiectivelor care sunt astăzi În atenția turiștilor cît și a acelora care În viitor ar putea stîrni interesul acestora. În realizarea acestei acțiuni au fost utilizate În principal tehnicile și mijloacele puse la Îndemînă de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pe 19 structuri, pornind de la săpături arheologice, ruine, cetăți dacice și castre romane și mergînd pînă la elementele bazei materiale. Dispunem deci așa cum se prezintă și În anexa nr. 1, de o listă aproape, completă a obiectivelor turistice din Carpații Meridionali prezentate nu numai pe structură ci și pe unități administrativ - teritoriale. 2.7.2. CÎteva caracteristici ale resurselor turistice ale Carpaților Meridionali O analiză din punct de vedere calitativ, cît și cantitativ structurală a resurselor turistice, ne conduce la evidențierea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
nu dispună de mai multe obiective de atracție turistică, capabile de a reține atenția turiștilor și de a declanșa puternice stări afective. Acest din urmă aspect este redat și de cea de a treia caracteristică a resurselor turistice ale Carpaților Meridionali care sunt de o varietate și de o structură deosebită. Întîlnim În acest areal, obiective de atracție turistică dintre cele mai diverse și de valori deosebite, capabile să satisfacă nu numai exigențele turismului intern, ci și a celui internațional. Exemplificăm
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Padeș etc. și nu În ultimul rînd, elemente ale civilizației contemporane, formate din construcții de diverse tipuri (baraje, obiective social - culturale, inclusiv cele legate de baza tehnico - materială a turismului etc.). Un rol și un loc aparte, este conferit Carpaților Meridionali și de caracteristicile de ordin special ale acestora. Avem aici În vedere În primul rînd semeția și zveltețea acestor munți - care Înregistrează cele mai mari Înălțimi din țară - abundența deosebită a peșterilor, În special acelea din platforma Mehedinților, existența a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
a unei abundențe deosebite de obiective de arhitectură populară, cum ar fi de pildă numeroasele mori de apă, case vechi, porți din lemn etc. 2.7.3. Situația resurselor turistice de ordin natural Resursele naturale pe care le posedă Carpații Meridionali - și care formează așa numita ofertă turistică primară - sunt deosebit de valoroase atît din punct de vedere cantitativ, al structurii, cît și al calității lor. Întinzîndu-se din punct de vedere morfologic de la Valea Prahovei pînă la Culuarul Timiș-Cerna și ocupînd o
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
renumit parc național, respectiv Parc Național Retezat, declarat din 1935 și care are o suprafață de protecție de aproximativ 20.000 ha din care 1800 ha, reprezintă Rezervație Științifică (cuprinsă Între Lacul Gemenele - Tăul Negru - Valea Dobrun etc.). Teritoriul Carpaților Meridionali se distinge printr-o diversitate de factori naturali, constituiți din numeroase cursuri de ape și izvoare minerale curative, păduri și pășuni montane, vîrfuri semețe și spectaculoase (ce Înflăcărează imaginația), iar peisajul lor este plin de contraste (culmile 65 144 din
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
menținerii stratului de zăpadă, amenajarea specială a unor pîrtii cu diferite grade de dificultate, expunerea lor față de soare cît și față de direcția unor curenți, pantele și energia reliefului, iată elementele definitorii ce fac din unele puncte și zone ale Carpaților Meridionali adevărate „Împărății” ale zăpezii și ale sporturilor de iarnă (Sinaia, Predeal, Poiana Brașov, Păltiniș, Bușteni, Poiana Țapului, PÎrîul Rece, Poiana Mărului, Muntele Mic, RÎnca, Voineasa, Fundata, Bran, Straja, Parâng,Vulcani, Șureanu etc. ca și pe crestele și văile unor munți
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
și cură balneară. Aceste ape care vin de undeva din adîncuri limpezi și pure, denumite pe drept cuvînt și „ape ale vieții” au compoziții chimice dintre cele mai diverse și sunt indicate În tratamentul a numeroase afecțiuni. În arealul Carpaților Meridionali un număr de 18 localități, dispun de izvoare de ape minerale, din care se remarcă județele: Argeș - 3, Caraș-Severin - 1, DÎmbovița - 1, Mehedinți - 2, Gorj - 1, Prahova - 2, Sibiu - 3 și VÎlcea - 5. Localizarea acestora pe unități administrative, este următoarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
centre: Codlea (Brașov); Herculane (Caraș-Severin); Bala (Mehedinți); Căciulata și Cozia-BÎvolari (VÎlcea). La acestea se adaugă În mod nemijlocit cele două bazine de peloide (nămoluri) terapeutice de la Novaci (Gorj) și Sărata, Porumbacu de Jos (Sibiu). - Un evident interes turistic pentru Carpatii Meridionali Îl reprezintă și potențialul biologic, deci flora și fauna. Așa cum s-a afirmat de mai multe ori, flora și fauna terestră (ca și cea acvatică) constituie o mare zestre oferită de natură. Cu cît unele din elementele lor componente, sunt
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Polja Nadanovei (fenomen carstic - izbuc) - Isverna, Podul Natural de la Ponoarele (61 m lungime și 12 m lățime) și carstul (Peștera) de la Ponoarele - Ponoarele (Mehedinți); Cataractele Lotrului - Voineasa (VÎlcea), etc. - Un loc aparte În cadrul atracțiilor turistice de ordin natural din Carpații Meridionali - rol care se va amplifica foarte mult În viitor - Îl constituie peșterile, care datorită elementelor lor componente sunt declarate monumente ale naturii. Numite În diverse feluri „sere ale adîncurilor”, „continentele subterane”, „grădini geologice subterane”, „muzee subterane”, „labirinturi subterane”, „laboratoare subterane
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dintre om și pășune, reprezintă unul dintre elementele specifice ale Carpaților Meridionali. Cu cît suprafețele celor două elemente sunt mai mari, respectiv cele ocupate cu păduri și cu pășuni, cu atît cresc și posibilitățile de practicare a turismului. În Carpații Meridionali suprafața ocupată de pădure este de peste 873.587 hectare. Pe județe primul loc este ocupat de VÎlcea (150.490 ha) urmat de CarașSeverin(116720 ha), Argeș (113.713 ha) apoi Brașov (99.830 ha), Hunedoara (99.760 ha),Gorj (86
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Pădurilor”. Din aceste motive va trebui să treacă multe decenii pentru a putea ajunge la situația fondului forestier existentă Înainte de 1990. Important pentru turism este nu numai suprafța ocupată cu păduri, dar și structura acesteia. În principal, pădurile din Carpații Meridionali se compun În mod obișnuit din trei specii cum ar fi: molidul, bradul și fagul, combinat și cu alte foioase, care dau naștere la peisaje specifice. Această specificitate apare Într-o puternică evidență atît În sezonul rece (prin căderea frunzelor
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
dar și În cel cald și de toamnă. Deci avem pe de o parte peisaje diferite În funcție de altitudine, de structura fondului forestier, iar În al treilea rînd de anotimp. 2.7.4. Situația resurselor turistice de ordin antropic din Carpații Meridionali Resursele turistice de ordin antropic sunt formate În principal din moștenirea cultural-istorică, monumentele istorice și de arhitectură, construcțiile perioadei contemporane, la care se adaugă În mod nemijocit baza tehnicomaterială, de cazare, masă, transport, agrement și tratament, precum și o parte a
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Vale - 3, Valea Drăganului - 3, Padeș - 2, etc.). Important este de reținut și aspectul prin care cele mai renumite stațiuni de practicare a sporturilor de iarnă din țara noastră - unele din ele fiind de nivel mondial se află În Carpații Meridionali (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
află În Carpații Meridionali (Poiana Brașov, Predeal, Sinaia, Păltiniș, Muntele Mic), și vin rapid din urmă: Straja, Parâng, Șureanu, Iezer - Păpușa etc. 82 k) O densă rețea de lucrări hidrotehnice (hidrocentrale și baraje) compusă din 33 de amenajări În Carpații Meridionali din totalul de 51 la nivelul Întregului Arc Carpatic Românescetc. l) o rețea destul de reprezentativă de drumuri, șosele modernizate și poteci. Interesant pentru arealul Carpaților Meridionali este faptul legat de căile rutiere de acces, care atât În partea de nord
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
modernizate ce Înconjoară de la est la vest lanțul muntos și spre care fac legătura cele de pe Valea Prahovei, Oltului, Jiului, Cernei și culminând cu strategica și faimoasa șosea a „Transfăgărășanului”. O analiză globală a resurselor de ordin antropic ale Carpaților Meridionali care să pornească de la datele furnizate de acțiunea de inventariere a obiectivelor de atracție turistică ca și de la unele surse bibliografice, evidențiază faptul că pe total areal sunt peste 903 obiective. Reparația teritorială a acestor obiective pe județe este următoarea
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre cele mai interesante regiuni turistice ale țării noastre, pentru că În special aici - ca de altfel și În alte locuri - turistul poate evoca măreția trecutului, plin de legende și cîntat de numeroși scriitori și poeți. În acest areal
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]