25,494 matches
-
și în lume. Dacă Ministerul Culturii și Cultelor a ignorat sistematic breasla coregrafică, președinția a premiat mai întâi patru balerini, artiști emeriți, pe Irinel Liciu (în absență), Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu și Ileana Iliescu, apoi a acordat Ordinul Național pentru Merit, în grad de Cavaler, Alinei Cojocaru, prim solistă la Royal Ballet Covent Garden și în fine, a reunit, de curând, la București, stele ale baletului românesc, din câteva generații, venite din diferite colțuri ale Europei și ale Americii, cât și
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
cu excepția lui Miriam Răducanu, decana genului. Faptul că, alături de ea, Adina Cezar, Raluca Ianegic și Sergiu Anghel, au menținut viu, până în 1989, un gen de artă neagreat oficial și au susținut astfel însăși ideea de diversitate a stilurilor, este un merit în sine, dincolo de valoarea spectacolelor create de ei. În fine, faptul că, în afara unui criteriu strict profesional, distincția cu gradul cel mai înalt a fost acordată numai unor artiști de peste hotare, părea că avea ca subtext îndemnul adresat tuturor de
Evenimente din lumea dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/15051_a_16376]
-
greșește societatea și unde păcătuiește persoana, ci povestesc destine lovite în trăirile lor cele mai intime. Egalitatea femeii a devenit lozinca sub care se testează capacitatea ei de a suferi, în care, firește, nu are ce învăța de la sexul "tare". Meritul spectacolului semnat de Alina Nelega (regia, traducerea și ilustrația muzicală) este cel de a fi racordat, cu acută inteligență și cu sentiment curat, neobișnuitul la obișnuit, șocantul la admisibil, de a fi deschis perspectiva prin care "ea" devine "eu". în
Monoloagele vaginului de Eve Ensler by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15053_a_16378]
-
poată rămâne mari și fiindcă ei știu numai lua. Corupții fanarioți s-au dus, istoricii conchizând că au avut și părțile lor bune, măcar câte unul dintre ei, la fel cum, în aceste zile defunctului comunism i se află și merite, iar căpeteniilor lui longevivi li se acordă spațiu prioritar la televiziune, ca să ne învețe cum să gândim - istoricește. A deschide televizorul și a nu-i întâlni - cum să le spunem? - pe d-nii Niculescu-Mizil, Cioară, Burtică, pe Adrian Păunescu, după regretata
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
afla în suita lui Omer Pașa, fapt care-i determină pe cunoscuți să-l șicaneze, iar pe împricinat să renunțe la participarea la balul oferit de pașă la București, tocmai pentru că nu știa ce haine se cuvine să îmbrace. Primul merit al autorului e acela de a ști cum să se oprească asupra unui subiect în mod ciudat destul de ocolit, deși lasă loc unor cercetări care pot fi extrem de interesante, tocmai pentu că subiectul e interesant și cu implicații mai ample
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
ar părea la prima vedere. Stilul în care e scrisă cartea mizează pe seducția cititorului. Nu e folosit un limbaj tehnic propriu-zis ci, mai degrabă, o parafrază în limbajul comun de astăzi pentru a explica termenii învechiți. Evident, este un merit al cărții, dar, într-un anume sens, și o lipsă pentru că se simte nevoia unor precizări, fie și adresate într-un limbaj accesibil celui mai novice dintre cititori în ale modei, mai ample decît simpla paranteză pe care autorul o
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
ai noștri care merg în Occident plini de entuziasm și revin metamorfozați într-o stranie combinație de orgoliu rănit și naționalism primitiv. Scufundat în apa grea a luptei pe viață și pe moarte din Vest, dl. Geoană a ieșit, spre meritul său, întărit. Spun aceste lucruri pentru că, în clipa de față, România se află cu adevărat la o răscruce. Doar propria noastră prostie (sau nemernicie) ne poate da jos de pe șinele, în fine montate, ale drumului spre o lume normală. Și
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
cărui membru a fost sub Ceaușescu - dușman al poporului și pus la stâlpul infamiei. Calculul d-lui Năstase e pe cât de rudimentar, pe atât de viclean: dintr-o lovitură, dl. Geoană e identificat drept un element impur, iar eventualele sale merite trec automat asupra lui lider maximo pesedist. Luând-o în brațe pe inerta doamnă Puwak și contrapunând-o lui Mircea Geoană, premierul își deconspiră, fără putință de tăgadă, rădăcinile gîndirii comunistoide. Că lucrurile stau astfel ne indică brusca revitalizare a
Cu marchizul de Sade în U.E. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15078_a_16403]
-
critica trebuie să ventileze fără încetare climatul literar înclinat spre stagnare și torpoare, printr-o doză de imprevizibil, de dezacord cu ceea ce s-a acreditat, de "îndrăzneală". Constantin Călin se miră (e drept că în 1983, însă data îi sporește meritul) de împrejurarea că n-a întîlnit nici o "anchetă"sau "masă rotundă"despre "curajul criticului". Întrebîndu-se dacă ar fi nepoliticos să socotim că un astfel de "curaj"e, uneori, absent, își dă singur răspunsul " Cred că nu". Urmează o descriere a
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
rînd": "Drept consecință, prosperă un foiletonism plezirist, "monden", vidat de orice pasiune militantă, cîștigă teren o tendință hagiografică, de propulsări în mitologie. De la critica "limitelor" din anii '50 s-a ajuns la tabuizarea defectelor, la elogiul nemăsurat, exclusiv, obositor al meritelor. Un entuziasm conformist riscă, însă, să compromită interesul pentru biografii și opere. Într-o literatură matură fermentul progresului nu poate fi decît critica bazată pe "idei neconvenționale"". Adversarii revizuirilor ar putea medita cu folos asupra observațiilor de mai sus. În
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
prin ducerea lor la bun sfîrșit n-a avut nici tradiție și nici predecesori. Ceea ce s-a mai scris în domeniu a fost extrem de redus și cu prea puține note de modernitate și de internaționalitate precum dicționarul de față. Marele merit al D-ului, este că, pe lîngă articolele privitoare la disciplinele clasice ale limbii, a pus un accent deosebit, pe de o parte, pe ramurile noi ale lingvisticii ca și pe metodele modern e de cercetare și, pe de altă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
fi aici rezolvată. Dificultățile confruntării cu propriul trecut și cele ale asimilării lui într-un prezent acceptabil sunt în continuare mari și parțial confuze. Precizările lui Richard Wagner, îndeosebi (și cele ale lui István Eörsi, pentru situația din Ungaria), au meritul particular, cât privește România, de a spulbera mitul soluției perfecte. S-ar putea deduce, mai degrabă, în urma lecturii unei astfel de cărți (și a altora, nu multe la noi, precum cele traduse ale lui Timothy Garton Ash), că asemănările concurează
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
datele esențiale ale problemelor noastre. Semnalez, la final, și o altă calitate a dezbaterilor de la Institutul Goethe: ele asigură, după cum s-a spus, "un dialog transnațional"; fapt cu atât mai binevenit, cu cât se produce în spațiul ex-comunist. Un atare merit transpare în carte și prin structura ei blingvă, a doua parte reprezentând o versiune germană a primeia. Împovărați de moștenirea Securității și Stasi. Răspunsuri germane, române și maghiare la o provocare istorică/ Die Èrblast von Stasi und Securitate. Eine Debate
Despovărați de "moșteniri" by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15106_a_16431]
-
numele ei de la început pînă la sfîrșit. Joculețele de acest tip sînt parte a aerului încărcat de cafenea hermeneutică în care Dan Petrescu pășește adeseori. Nu trebuie uitat în această încercare de găsire a punctelor slabe că Dan Petrescu are meritul incontestabil de a spune de multe ori, de foarte multe ori ceea ce gîndim cei mai mulți dintre noi, dar din timiditate sau calcul nu punem pe hîrtie. De foarte multe ori ne găsim intuițiile confirmate, ne bucurăm că cineva gîndește la fel
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
mulți ca înțelepciune, dragoste pentru tineri, profesionalism și cunoaștere. De când a reluat legăturile sufletești cu orașul natal, întrerupte de mai bine de o jumătate de veac, a devenit Cetățean de onoare al Ploieștiului îmbrățișând cu drag instituțiile muzicale ale locului. Meritele i-au fost recunoscute și de Universitățile de Muzică din Brașov și București care i-au conferit titlul de Doctor Honoris Causa și de Fundația Culturală, pentru propagarea culturii românești în lume, dar inima ei de "ploieșteancă", cum îi place
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
constitutive: modul de a gândi muzica, tehnica, sunetul, stilul, forța emoțională, capacitatea constructivă etc. În general, ediția a II-a a concursului "Lory Wallfisch" a avut mai puțină strălucire decât prima (fluctuație firească în istoria oricărei competiții), dar a avut meritul de a pune în lumină un tânăr ploieștean, Bogdan Claudiu Dulu, elev în clasa a XI-a la Liceul de artă: talentul și soliditatea pregătirii l-au desemnat încă de la prima fază ca un posibil învingător și Marele premiu i-
Tinerețe fără bătrânețe by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15116_a_16441]
-
doar spectacole mai curând neizbutite, i-a fost încredințată în pripă montarea uneia dintre cele mai frumoase, dar și mai dificile piese din literatura dramatică a secolului trecut - Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz. Dacă e să-i recunosc vreun merit Alinei Hiristea e că, deși a operat drastice reduceri în text, a izbutit să-l expună scenic clar, așa încât până și cel mai indiferent spectator pleacă din sala de teatru apt să relateze momentele esențiale ale acțiunii. Fără să resemantizeze
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
Alexandrei Laignel-Lavastine, Cioran, Eliade, Ionesco. L'oubli du fascisme. Cartea propune, pe lîngă documente inedite (pentru lectorul francez, mai ales), o interpretare dură a "tăcerii" celor trei. Nu această carte va fi discutată aici. Voi spune doar că ea are meritul de a fi declanșat în România o dezbatere serioasă, o dezbatere care ar fi trebuit să aibă loc cam acum 10 ani. După '89, editorii s-au repezit să exploateze o mare lacună în cultura română și au publicat în
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
citat mai sus. El afirmă că există o forma mentis a generației (și a generațiilor) în general, în care priteniile și dușmăniile ajung paradoxal să stea sub același semn. Aș spune că, mai presus de toate, textul lui Ionesco are meritul de a fi limpede și tranșant - el exprimă perfect o tragedie sufletească nu prea ușor de măsurat. Unul dintre cele mai interesante articole ale studiului curpinde o analiză a viziunii lui Eliade asupra lui Eminescu. Poetul este văzut în două
Depinde de hermeneutică? by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15151_a_16476]
-
sine lămurirea noțiunilor literare de istorie și critică. Am văzut cum autorul monografiei Opera lui Mihai Eminescu nu pregetă să modifice propriile texte, să verifice manuscrisele, chiar și cele editate, eliminînd "multe inexactități", să cerceteze mereu, dar să și recunoască meritele cercetărilor anterioare: "O altă redacțiune dintre ms. lui I. Negruzzi mi-a fost arătată de C. Botez." Materialul informativ este topit și răspîndit în sinteze critice. Pasiunea pentru analiza estetică îi este încă o dată verificată, cît și pentru asociațiile neașteptate
O carte rescrisă by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15174_a_16499]
-
A scris relativ mult (în orice caz mult mai mult decît se păstrase în memoria noastră pînă la republicarea tuturor cronicilor în volum, după moartea autorului), dar oarecum capricios. Abia în studiile de istorie literară este cu adevărat excepțional, deși meritele i s-au recunoscut destul de greu (În Istorie, G. Călinescu nici nu-l bagă în seamă decît ca poet). Cîteva dintre relecturile lui din clasici sînt uimitoare. De exemplu, aceea despre Coșbuc, care pune capăt clișeului gherist al "poetului țărănimii
La centenar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15185_a_16510]
-
birou, în timp ce o armată de subalterni fac plecăciuni lingvistice în jurul lor, cîștigă, cu un simplu telefon, dat între două sorbituri de cafea, milioane de dolari. Firește, neimpozabili, întrucît nedeclarați. Ei nu au în urma lor prea multe studii de specialitate sau merite ieșite din comun, ci doar un lung șir de înșelăciuni. Chiar cînd nu mai încape nici o îndoială cu privire la vinovăția lor, discursurile presei îi creditează cu epitetul de "controversat", ceea ce înseamnă că, deși unii îi acuză, alții îi apără. Există apoi
Prețul manualelor by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15187_a_16512]
-
a documentelor, dar asta nu înseamnă, în nici un caz, că a urmărit să ofere o viziune pozitivă asupra faptelor; obiectivitatea implică distanța critică, nicidecum identificarea ideatică ori emoțională. Altfel spus, cartea Alexandrei Laignel-Lavastine suferă de o tendențiozitate care îi umbrește meritele și, mai grav, îi subminează puterea de convingere. Este ca și cum, în loc să descrie, denunță. Ancheta, cum o numește ea însăși, se transformă inevitabil în rechizitoriu; și știința, în proces politic. Premisa însăși a cărții este suspectă. "Cum să înțelegem, scrie autoarea
Istoria ca proces politic by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15164_a_16489]
-
una dintre casele de filme din anii '90, condusă de Dan Pița, se intitula "Solaris". A urmat impasul prelungit pînă azi al unora dintre cei în care ne pusesem mari speranțe în anii '70. Pintilie, purtătorul ștafetei Nu știu dacă meritul la care vreau să mă refer în primul rînd, după lectura celor peste 300 de pagini dedicate artei filmului de revista Secolul 21, aparține directorului publicației, Ștefan Aug. Doinaș, sau "consilierului de număr", Alex. Leo Șerban. Dar în mod cert
Filmul în trei proiecții by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/15227_a_16552]
-
ce a putut ca să petreacă în pușcărie cît mai puțin timp. Mi se pare de înțeles. Chiar și amărîtul care conduce o Dacie veche de 20 de ani încearcă să scape cît mai ieftin după un accident de mașină. Spre meritul Justiției române, amărîtul înfundă pușcăria pentru mulți ani, de la prima strigare, iar dacă face recurs se alege cu un supliment de pedeapsă, ca să-i intre în cap că Dura lex... Dacă în schimb e vorba de o personalitate de tip
O viață de om la ultima strigare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15256_a_16581]