312 matches
-
Împreună cu acest număr se difuzează două suplimente ale publicației, unul dedicat problemelor dezvoltării satului românesc intitulat: „Cine hrănește România? - partea a doua: Mica proprietate agricolă, salvarea și reabilitarea ei”, iar altul care prezintă ultima parte și concluziile importantei dezbateri „Despre meritocrație” ca o formă de perfecționare a democrației românești contemporane, de adâncire a cinstei, moralei, respectului pentru persoana umană și realizările ei, de depășire a sechelelor antiumaniste ale vechiului regim. Revista apare tipărită pe hârtie și în format electronic. Aceasta poate
(2) DE-ALE SCRISULUI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358138_a_359467]
-
în sec. XVIII, unor procese de transformare în mai multe domenii esențiale pentru evoluția și existența sa. Practic, datorită acestor evoluții, după Mihai Viteazul și Matei Basarab, se constituie un alt tip de boierime pentru care activitatea slujitoresc-ostășească, bazată pe meritocrație, solidaritate de castă și moșie(împreună cu alte activități economice) constituie țesătura care o susține în conducerea vieții social-economice, administrativ-ostășească, și cultural- spirituală necesare țării și societății în toate aspectele și locurile. După eșecul organizării mercenare a armatei de la sfârșitul domniei
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia( anexele I-
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
în sensul pejorativ de astăzi. Riscul unei asemenea orânduiri este o prea mare diminuare a autorității, ceea ce poate duce la liberalisme neconvenabile întregii populații. Iar, cum lipsa de autoritate apare întotdeauna la brațul lipsei de profesionalism, lucrurile se rezolvă prin meritocrație, care este trăsătură politicii echilibrate de centru, cu accent pe priceperea umană și virtuțile ei. Pe de altă parte, social-democrația care are merite în protecția socială, exacerbează statul și trebuie ținută în frâu. Defectul ei e că statalizează uneori mai
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
funcționarilor proști, dar greu de deșurubat de pe locurile lor. Atunci, în loc de a stimula forțe sociale reale, cu sindicate și bresle bine intenționate și ferm democratic organizate, există riscul de a se ajunge la un fel de dictatură birocratica. Soluția tot meritocrația este; ceea ce face și mai mult din ea o viabilă metodă politică de centru. Nu doctrina, ci metodă de cea mai valoare democratică pusă în slujba unor doctrine reprezentând statul pluralist. Așa cum se profilează lucrurile la noi cu o alianță
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (12) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359035_a_360364]
-
politică. Expresia politică a Deoumanismului este un partid nou, ortodox deoumanist, social-liberal exemplar, o paradigmă a socialismului îndumnezeit- cum propune autorul (p. 70). Un partid al clasei de mijloc, care se opune legalizării partidelor pe criterii etnice, un partid al meritocraților care militează, între altele, pentru demasonizarea integrală a tuturor structurilor de putere în stat (p. 84). Ajuns aici cu prezentarea cărții, carte care pune probleme încă nedezbătute îndeajuns de media românească, mă întreb ce l-a determinat pe experimentatul publicist
UN SUBIECT DE CERCETARE INTER- ŞI MULTI DISCIPLINARĂ de NICOLAE POSTOLACHE în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359071_a_360400]
-
evolua. Pentru a atinge acest deziderat avem nevoie să ne creștem elitele din nou. Să dăm avionul pilotului și mistria zidarului, și nu invers. Altfel nu vom ajunge niciodată la destinație. Societatea românească trebuie reașezată pe făgașul normalității. Excelența și meritocrația trebuie să devină norma și nu excepția în societatea românească. Voi merge la vot. Pentru că purtăm cu toții responsabilitatea generațiilor viitoare și împreună putem schimba în bine ce pare de neschimbat. Este la urma urmei un gest de minimă igienă socială
O fantomă bântuie România și, aparent, nimeni n-o poate învinge () [Corola-blog/BlogPost/338713_a_340042]
-
legislației cu nevoile reale ale societății. ... Sistem judiciar - organizare și infrastructură Organizarea sistemului judiciar: – Implementarea unei reale specializări a judecătorilor și procurorilor, în paralel cu formarea de judecători și procurori specializați în domenii de nișă; ... – Identificarea unor criterii obiective de meritocrație și experiență pentru accesul magistraților la grade profesionale superioare și la funcții de conducere în vederea asigurării unui act de justiție în acord cu standardele europene; ... – Punerea în practica efectivă a noului mecanism de admitere la Institutul Național al Magistraturii
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
de la nivelul statului, căruia îi revine sarcina asigurării funcționalității sistemului de sănătate, fără să afecteze concepția generală a reglementării de bază, potrivit căreia accesul la pregătirea prin rezidențiat se realizează prin concurs, expresie a unei selecții bazate pe criteriul meritocrației (a se vedea art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009). ... 40. De asemenea, Curtea observă că legea nu impune ministrului sănătății obligația de a suplimenta cifra de școlarizare la rezidențiat pentru domeniul medicină, ci creează o asemenea posibilitate, justificată de
DECIZIA nr. 692 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299624]
-
permanent al Camerei Deputaților. În condițiile în care acest set de norme nu există, prin votul în plen asupra hotărârii criticate au fost girate fraudarea, desconsiderarea și deturnarea oricărei potențiale aprecieri obiective, clare și în limitele legii ale criteriilor de meritocrație, stabilitate, carieră, prestigiu al funcției publice (parlamentare). ... 12. În concluzie, în cazul funcționarilor publici parlamentari care au fost încadrați conform art. 93 alin. (1) sau art. 12 alin. (1) din Legea nr. 7/2006, se susține că dispozițiile art. 9 alin.
DECIZIA nr. 156 din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299183]
-
că sunt duși cu preșul, dar nu știau cum să reacționeze. Politețea, lipsa asertivității îi bloca. Explodau ocazional, se enervau de-a dreptul, și apoi se chinuiau zile întregi de remușcare. Suntem departe de a avea o cultură organizațională a meritocrației în multe din grupurile de lucru românești, mari sau mici, fie ele la nivel corporatist sau de dugheană. Ne angajăm prietenii, rudele acolo unde putem. Avem, profesional vorbind, multe structuri de clan. Vedem asta în politica cea de mai sus
Șeful de gașcă e deseori un manager prost. Povestea Anei sau până unde poate merge prietenia dintre șefi și subordonați () [Corola-blog/BlogPost/338281_a_339610]
-
În prezent, în interiorul partidelor politice din România funcționează o „oligarhie” în care accesul la funcțiile de conducere este practic rezervat doar găștilor agreate pe baza loialității față de lideri. Politica de cadre, dacă există, nu are nimic de-a face cu meritocrația (exprimată prin competență, implicare, integritate). De regulă, sistemul este următorul: membrii simpli aleg conducerea organizației locale și reprezentanții de rangul 1, care vor alege conducerea județeană, iar aceștia vor alege alți reprezentanții de rang 2 care vor participa la congres
Elefantul democrației românești () [Corola-blog/BlogPost/338833_a_340162]
-
bine întreținuți, le e greu, după ce își termină mandatul, să o ia de la zero. Intră în depresia „ce-am fost și ce-am ajuns”. Și cum se tratează depresia post-parlamentară? Cu o pensie specială. Nota Bene Problema majoră este lipsa meritocrației. Multiplele exemple de proastă funcționare a Parlamentului ne fac să urlăm când auzim de pensii speciale, de indemnizații mărite sau alte privilegii. Există în rândul deputaților și senatorilor un curent periculos: lipsa de profesionalism, lipsa de interes. Foarte mulți habar
Depresia post-parlamentară se tratează cu o pensie specială () [Corola-blog/BlogPost/339056_a_340385]
-
și electoralistă nu mai măsoară calitatea ci doar cantitatea (pornind de la ficțiunea că dacă un vot este egal cu un vot și orice votant este egal cu alt votant) și pe cale de consecință dă câștig la urne tehnocrației iar nu meritocrației; tehnocraților - adică celor fără viziune și fără proiect, care știu cum dar nu știu nici ce, nici încotro - iar nu oamenilor politici - adică celor care gândesc critic prezentul chiar dacă nu știu cum să îl administreze și construiesc viitorul chiar dacă nu știu cum să ajungă
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
dreapta, în cadrul adâncirii democratismului de stat și de regim politic pluralist constituțional. Iar doctrinele de partid, cu cât sunt mai ferm exprimate atât prin programe de guvernare cât și prin modelul transparent de viață internă democratică, promovând în cadrul fiecărei doctrine meritocrația, cu atât vin să răspundă mai bine constituționalității acestui pluralism. De pe asemenea poziții, considerăm că avem astăzi un semnal pozitiv al societății noastre. Redundant chiar celui de la participarea la referendumul de astă vară, el nu mai exprimă dezinteresul absenteist, ci
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (9) SAU STATUL, CETĂŢEANUL ŞI ABUZUL AUTORITĂŢII (V) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 725 din 25 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341517_a_342846]
-
de îndeplinirea acelor nevoi, însă problema era mai mult de acces la capital, decât de existența nevoii. Dacă ultima dintre acestea era evidentă, trebuie spus că accesul la capital a avut un grad de selectivitate care pune în discuție bazele meritocrației antreprenoriale românești. Falimentul unor bănci, până atunci solide, a făcut nu doar prima pagină a ziarelor, ci a și legitimat sintagma „Nu mă întreba cum am făcut primul milion”. În privința celei de-a doua categorii, ar trebui să ne întoarcem
România restructurată ca o companie privată. Unde ne aflăm () [Corola-blog/BlogPost/337926_a_339255]
-
lucrează pentru Ministerul Educației e interesată de o firmă mică, care a ajuns în Londra între alte mii de firme era extraordinară. Aici nu contează de unde vii, cât de mic ești, dacă ceea ce faci e bun poți ajunge oriunde. E meritocrație pură”, crede Paul Balogh. În afară de cei doi fondatori care s-au stabilit la Londra, Learn Forward are acum doi angajați în România și patru consultanți internaționali în domeniul educației. Unul dintre ei a condus timp de 11 ani departamentul de
GENERAȚIA B. Learn Forward. Românii care schimbă educația cu ajutorul tehnologiei () [Corola-blog/BlogPost/338074_a_339403]
-
să arătăm cu degetul. Oricine reușește să facă ceva bun e întâmpinat cu un cor de bombăneli și cu ochi dați peste cap. Suntem genialoizi în singurătatea noastră, dar incapabili să facem echipă sau să coagulăm o societate bazată pe meritocrație. Nu încercăm să fim mai buni, ci ne pierdem vremea încercând să arătăm că alții sunt mai proști. Trăim o satisfacție nemăsurată atunci când moare și capra vecinului. Și toate astea vin din educația pe care am primit-o și pe
Fericirea de a găsi un prost mai mare ca tine () [Corola-blog/BlogPost/337737_a_339066]
-
Al treilea pilon este despre modul în care statul se raportează la cetățeni. Respectul nu înseamnă doar politețe instituțională, deși este extrem de importantă și aceasta, ci și echitate, corectitudine și servicii publice decente. Vom elimina privilegiile nemeritate. Vom susține meritocrația și salarizarea în funcție de performanță. Sistemul sanitar va fi reformat în profunzime. Vom reduce paturile de spitalizare continuă acolo unde nu sunt justificate, vom încuraja consorțiile de spitale și vom aloca resurse în funcție de eficiență. Contractele cu sistemul
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
de judecată a literei și spiritului legii ... 26. Implementarea imediată a deciziilor CCR, CEDO și CJUE; reglementarea obligativității revizuirii legislative la un termen de referință scurt pentru corelarea legislației cu nevoile reale ale societății ... 27. Identificarea unor criterii obiective de meritocrație și experiență pentru accesul magistraților la grade profesionale superioare și la funcții de conducere ... 28. Punerea efectivă în practică a noului mecanism de admitere la Institutul Național al Magistraturii, prin care auditorilor de justiție le sunt asigurate stagii de pregătire
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
specializări sau toate specializările, dar pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de școlarizare. Cu privire la această din urmă modalitate de acces în învățământul liceal, Curtea reține că ea este expresia unei selecții bazate pe criteriul meritocrației, specifică, de altfel, și evaluării naționale, și că, indiferent de rezultatul obținut în urma susținerii respectivului concurs, elevul rămâne în sistemul public de educație, accesul în învățământul liceal fiind realizat în mod diferențiat în funcție de criterii stabilite de legiuitor
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
Superior al Magistraturii (CSM). Noua propunere aduce o schimbare semnificativă: numirea se va face pe baza unui concurs național anual de admitere în magistratură, organizat de Institutul Național al Magistraturii. Această schimbare ar putea oferi un plus de transparență și meritocrație în sistemul de justiție, asigurând că cel mai bine pregătiți candidați acced în funcții importante. Pe de altă parte, condiția de vechime de minimum 8 ani în profesii juridice sau în învățământul juridic superior va fi un filtru eficient pentru
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
judiciare. Prevederea subliniază dorința de a centraliza și standardiza procesul de delegare și detașare, oferind o imagine de unitate și coerență în sistemul judiciar. În plus, introducerea unui examen sau concurs național pentru aceste poziții reafirmă angajamentul față de principiile meritocrației și competenței profesionale. (4) Rolul CSM ca instanță de judecată în materie disciplinară - o altă schimbare semnificativă este aceea că CSM va îndeplini rolul de instanță de judecată pentru răspunderea disciplinară a magistraților, fără implicarea ministrului justiției, președintelui Înaltei Curți
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
asigure o mai mare responsabilizare a magistraților. În concluzie, propunerile de revizuire a articolului 134 din Constituția României aduc modificări semnificative care ar putea avea un impact profund asupra sistemului de justiție din țară. De la creșterea transparenței și consolidarea meritocrației la asigurarea unei mai mari independențe a magistraților și a procesului disciplinar, schimbările propuse reflectă o dorință de a alinia sistemul judiciar românesc la standardele europene. În final, modificările aduse articolului 134 răspund nu doar nevoilor imediate ale sistemului judiciar
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
a funcțiilor publice prin concurs sau prin promovare au intrat în vigoare la data de 30 septembrie 2023, luând în considerare necesitatea reglementării urgente a normelor care să permită organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, pe bază de competențe și meritocrație, incluzând reforma politicii de recrutare în domeniul funcției publice prin reglementarea procedurii de organizare și desfășurare a concursului pentru ocuparea unor funcții publice vacante, precum și a concursului de promovare în funcția publică, având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2021/241
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 121 din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277767]