183 matches
-
o ideologie liberală care respinge noțiunea de clasă socială. Piața, un misterios deus ex machina, ar trebui să aibă rolul de a regla economia și a se substitui luptei de clasă. Valorizând concurența și efortul individual, acest model întărește ideologia meritocratică și merge până la a stigmatiza rebuturile, asistații sistemelor de asigurare și alți beneficiari ai investițiilor. Mai putem oare vorbi de burghezie în fața valului din ce în ce mai mare de mici acționari, chiar dacă, odată cu criza financiară de la sfârșitul anilor 1990, acest val tinde să
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
de muncă, este apreciat, "invadatorii" [raiders], acești noi campioni în palmaresul marilor averi, a căror reușită este construită pe preluarea controlului în firmele deja existente, sunt considerați drept factori nocivi în economie. Astfel, ideologia liberală a adăugat acestei chestiuni logica meritocratică. Munca rămâne valoarea fundamentală, iar averea este în cele din urmă percepută ca rezultat al efortului depus. Aceste sondaje arată că în mass-media domnește o hegemonie a gândirii așa-zis unice: o concepție despre societate care și-a găsit împlinirea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
combină bogăție și putere, pe baza vechimii dinastiei, funcționează și în cazul vechilor familii nenobile. Creând și ea dinastii, înalta burghezie contribuie la menținerea, în avantaj propriu, a credinței în calitatea specifică a nobilimii. Se alătură acestei categorii substituind mitului meritocratic al Republicii pe cel al caracterului înnăscut al competențelor, darurilor și virtuților diferitelor descendențe. Acestea dovedesc, prin însuși faptul că sunt linii de descendență și deci pot transmite mai departe, permanența acestor calități în fiecare individ, peste generații. Sprijinindu-se
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ideologia liberală fiind cel mai bun discurs autojustificativ pe care îl poate ține clasa mobilizată. Această ideologie a concurenței și a legii pieței permite, sub aparența formală a unei egalități de șansă în competiții, să fie avansată ideea unei societăți meritocratice care știe să recompenseze efortul și deci să îi selecționeze pe cei mai buni. Ca și cum toți concurenții s-ar afla la aceeași linie de plecare, ca și cum moștenirea, în toate formele sale, nu ar falsifica în mod radical întrecerea, cei porniți
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
instituite doar de „gradul de mobilitate”39 a ființelor, ci și de noile modalități de raportare la muncă, la satisfacțiile consumului, la țelurile vieții. Societatea de hiperconsum a fost descrisă ca fiind aceea a generalizării normelor hedoniste, a fuziunii valorilor meritocratice cu valorile contraculturii, ale burghezului și ale rebelului 40. Totuși, această tendință de „reconciliere a contrariilor” este, parțial, un proces înșelător, fiind contemporană cu o restructurare a noilor clivaje, a stărilor de spirit, a idealurilor existențiale neasemănătoare. Pentru prima oară
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
timp și presupune fie preeminența ierarhiei, fie preeminența egalității; astăzi vorbim mai degrabă de o preeminență a cooperării, mergându-se până la dezvoltarea unui întreg sistem de suspicionare a acelora care cultivă mai degrabă nevoia de ierarhie (chiar și din rațiuni meritocratice). Din acest punct de vedere, modul de structurare a relațiilor dintr-o sală de clasă este (ar trebui să fie) extrem de complicat. Problema fundamentală este următoarea: cum asigurăm condiții pentru satisfacerea celor două principii opuse și complementare în același timp
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
felul următor în favoarea ideii că democrația apare de la sine în contemporaneitate: "În fiecare moment însă există o anumită limită a capacității elitelor guvernante de a absorbi oameni noi, limită determinată în esență de mărimea poverii decizionale. De aceea, în ciuda pretențiilor meritocratice ale societăților celui de Al Doilea Val, categorii mari ale populației au fost excluse de la decizie pe temeiuri rasiale, de sex și altele similare. Periodic, de fiecare dată când societatea trecea la un nivel superior de complexitate și povara decizională
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Capitalul educațional al unui om e legitimat și garantat de diplomă (dacă ai o diplomă, cel mai adesea ești scutit să dovedești că ai și capitalul educațional pe care aceasta îl legitimează...). Școala transmite, împarte cunoștințe tuturor. În societatea actuală, meritocratică, ar trebui să fii (re)cunoscut dacă te ridici prin merite, nu (numai) datorită banilor și averii "moștenite". În fapt, arată Bourdieu (în Les Héritiers, La Reproduction, La Distinction ș.a.), școala funcționează ca una dintre instanțele de selecție, favorizând favorizații
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
conexiune empatică, relația cu super-eroul, susținută prin creația serială, putând dura întreaga viață, oferind o siguranță întremătoare într-o lume pe care nu o putem controla.770 Super-eroii oferă o familie metaforică pentru viața reală, cu toate tipurile posibile (respectabile, meritocratice, raționale, profesionale, ca The Justice League of America 771, ori din contră, conflictuale, turbulente, contestate, ca Avengers, o familie Osbourne a lumii benzilor desenate, sau alienate, marginale, minoritare, romantice, la care apartenența se stabilește prin presiunea externă, precum în cazul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
fie completate cu altele care să afecteze palierul cauzelor. „În același timp, nu putem să nu sesizăm faptul dovedit de sociologia contemporană că «un plus de școlaritate înseamnă un plus de șansă», măcar în sfera de plasament profesional. Or, «plusul meritocratic» ar putea să fie indus de instituțiile superioare de formare și nicidecum de cele primare. De aceea, afirmă sociologul ieșean, un nivel cultural minimal sau de bază trebuie să se asigure în toate mediile socio rezidențiale, dar el trebuie dezvoltat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
amplificat în treptele înalte de școlaritate. Continuarea aprofundării calității capitalurilor culturale ar fi o condiție necesară pentru garantarea progresului cultural și pentru permanentizarea derulării unei vieți democratice”<ref id=”1”>Stan, 2010, p. 28.</ref>. În contextul discuției despre plusul meritocratic și cultură, relevante sunt noile tendințe din sistemul educațional. Pe de o parte, conform principiului life long learning, s-a introdus ideea dezvoltării competențelor, de la nivelul învățământului preuniversitar până la cel destinat adulților și reorientării profesionale a acestora. S-a postulat
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pot accede mai ușor la studii universitare decât copiii de muncitori, și încă și mai ușor decât copiii de țărani. Departe de a deschide vreo perspectivă înspre egalitarismul* proclamat, dezvoltarea industrializării pe baze mai competitive reclamă o întărire a etosului meritocratic: acum diploma devine mai importantă decât originea socială. Dinamica modernizării industriale bazată pe selecția celor mai buni candidați și valorizarea prestigiului intelectual ajunge puțin câte puțin să contrarieze exigența de egalitarism a masei salariaților. Caracterul excepțional al Solidarność* din Polonia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
proactiv, rațional, centrat pe „scopuri pozitive”, fluid, total coerent; în structurile birocratice (birocrația mașinii) caracterizate printr-un grad mare de formalizare, acesta este orientat spre problemă, standardizat, progresiv (adică orientat spre dezvoltare, progres), extrem de analitic și detaliat; cât privește structurile meritocratice, (birocrația profesională) individualizate printr-o mare complexitate, cursul ipotetic al procesului luării deciziilor este negociat, parohial, puțin integrativ. Miller (1987), extinzând cercetările lui Fredrickson în aproape 100 de companii de mărime mică și mijlocie, a găsit că între diferitele caracteristici
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modern de a se pune mereu În locul celuilalt, de a trăi În permanență sub privirea celuilalt” (ibidem, p. 288). În sfârșit, este necesar oare să considerăm, la fel ca Hayek, că o teorie a dreptății sociale trebuie să fie neapărat meritocratică (ceea ce invalidează În opinia sa orice tentativă, pentru că ordinea pieței nu poate recompensa meritul)? Desigur, a priori, acesta constituie un criteriu solid de măsurare a ceea ce e drept. În Franța, mai ales, suntem extrem de sensibili la noțiunea de „elitism republican
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
informații cu privire la predispoziția lor genetică spre anumite boli (Duster, 1992). Nu se poate nega faptul că, dacă s-ar adopta o politică de selecție genetică a salariaților sau asiguraților, aceasta s-ar substitui atât alegerilor libere individuale, cât și normelor meritocratice bazate În special pe competență ca valoare fundamentală. Principiul discriminatoriu al geneticismului social ar putea fi rezumat prin formula: „La așa gene, așa destin social”. În această respingătoare utopie care ia naștere sub ochii noștri, este clar că esențializarea funcționează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
construit la câțiva ani după apariția celui instituțional, poate fi abordat ca o nouă conceptualizare a rasismului „disimulat”, dat fiind că acesta constituie o subtilă combinație de categorisiri mai mult sau mai puțin implicite cu valori și norme individualiste și meritocratice, prin care societatea americană se autocelebrează. Pentru a recurge la o celebră maximă leninistă, am putea spune că rasismul, alungat pe ușa din față (cea a legislației anti-discriminatorii și a denunțării mediatice), se Întoarce pe fereastră, pe furiș, adesea sub
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea normei sociale, cât și cu alegerile „raționale” bazate pe interesul personal (Sears, 1983, p. 80). De unde postulatul stabilității sau continuității atitudinilor specifice actorilor sociali Încă din copilărie. În ceea ce privește individualismul, acesta cuprinde atât normele meritocratice ă legate de talent, muncă și efortul personal, de disciplină, de voința de a reuși și de responsabilitatea individuală (Kinder și Sears, 1981, p. 416) ă, cât și valorile ca autonomia, realizarea personală sau inițiativa individuală (Pettigrew, 1989; Bobo, 1989
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
din marketing ar trebui să se gândească de două ori înainte când aruncă în discursul public termeni din bucătăria lor. Pentru că sunt termeni-goi și nu vor crea fond pe loc. Nu-l vor crea până când: 1. societatea românească va fi meritocratică în esența ei, 2. aceeași societate va fi liberală și va alege rațional (adică știind la ce renunță) și 3. ziarele vor fi cu adevărat quality. Și vor fi când, cum spuneam, cititorii ștampilați premium vor defini direcțiile unui ziar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
decenii de supunere consimțită tacit și de dezangajare "adaptativă". Totodată, pregnanța colectivismului în cele două loturi de subiecți ilustrează cît de importantă este integrarea în rețeaua "semnificativă", accesul la "clanul care contează", ca premise ale reușitei sociale, în dauna strategiilor meritocratice proprii individualismului. Dincolo de corelațiile standard probate în alte studii (Singelis, 1994), precum cea cu independența-interdependența cea mai ridicată din întreaga matrice corelațională (r = +0,78, p < 0,01) -, asocierea puternică, statistic semnificativă a colectivismului cu cinismul social (r = +0,40
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
celui care este un supraordonat simbolic. Astfel, poate fi înțeleasă ponderea considerabilă a speciilor de comportament duplicitar în comunism, într-o rețea de putere inegală și inechitabilă (căci locul de prim rang în rețelele sociale nu era datorat, pe baze meritocratice, calităților personale și efortului onest angajat în sarcini, ci distribuției puterii pe baza obedienței și capacității subiectului de a fi un "bun slujbaș al Partidului"). într-o asemenea structură de distribuție a puterii în societate, subiectul individual renunța deseori în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de gen ca și egalitate cu standardul masculin ca model dominant și general recunoscut de performanță socială, model construit unilateral prin raportare la spațiul vieții noastre publice și a muncii profesionale remunerate. Am plasat astfel, femininul în universul concurențial și meritocratic tradițional masculin, care amintește de feminismul anilor '60, firesc și necesar ca etapă de emancipare și eliberare a femeilor, cu câștigurile lui referitoare la accesul femeilor la poziții, domenii, resurse, libertăți accesibile până atunci doar bărbaților. Privită din această perspectivă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și reflecta, pentru ideologii oficiali, profundele contradicții interne care le subminau. În continuare, Dubcek nu ezita să afirme că ""profitul este motorul progresului social"", exact ca în cazul mult hulitului capitalism, și să ceară restructurarea economiei și societății pe baze ""meritocratice"", nu ""mediocratice"", cum se întâmplase până acum. O astfel de abordare ar fi cauzat însă nemulțumiri profesionale și dinamici sociale cu mult peste puterea de a le ține în frâu a partidului. Reformele economice nu ar fi creat decât un
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Dinamicul primar al Dalianului, Xia Deren, În vârstă de 49 de ani, este fost rector de universitate. (Pentru un sistem autoritarist comunist, China se descurcă foarte bine cu promovarea oamenilor În fucție de performanțele de care sunt În stare. Cultura meritocratică mandarină este Încă foarte profundă.) În timp ce stăteam la o cină chinezească tradițională cu zece feluri de mâncare la un hotel local, primarul mi-a spus cât de departe ajunsese Dalianul și unde avea de gând să-l ducă În viitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
încrederea în aceasta, se produce efectul de refuz al muncii și al implicării sociale. Prin relativizarea cu bună știință a poziției celui care muncește în raport cu rezultatele muncii sale se afectează în mod profund și ireparabil problema unei repartiții pe baze meritocratice. Din această cauză marile inflații au fost însoțite de mari mișcări sociale. Inflația îl pune pe deținătorul monedei într-o deplină și definitivă imposibilitate existențială, de raportare corectă la lumea lucrurilor și a obiectelor. Ludwig von Mises spune că "inflația
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în construirea identității de consumator de drog. Adepții școlii de Studii Culturale (Birmingham- Brake, 1985, Clarke, 1976, Willis, 1977) și adepții teoriilor reproducerii culturale (Bourdieu, 1980, MacLeod, 1987) afirmă că școlile reproduc structurile sociale, fiind bazate pe metode de tip meritocratic. Spre exemplu: tinerii din clasele de jos sunt încurajați să se orienteze către învățământul vocațional sau cel care asigură doar un nivel de educație primar (fără a oferi o calificare), în timp ce, tinerii din clasa de mijloc și cei din categoria
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]