19,489 matches
-
Iubirea... Cum se pierd visele avute-n zori... Cum se pierd visele avute-n zori! Pe la amiază-abia de mai ții minte Cît de frumoasă, albă și fierbinte E-adîncitura unei subsuori! Și chiar de-ai căuta cu lumînarea, Nu mai găsești mersul cu pașii mici A celeia ce-și uită dezmierdarea Cum și-ar lăsa sub pat niște ciupici. Doar fluturii-s atît de nestatornici, Cu tumbele lor flaușate-n aer, Sau zînele ce-ntruna se dezbaier’, Ca de prostani, de zmeii
Poezie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/4051_a_5376]
-
Și înaintez greu prin toată vraiștea asta Și bat la o poartă și mă bucur Că nu e nimeni acasă că nu-mi răspunde nimeni Pentru că oricum parcă nu acolo voiam să ajung Scurtă fericire Scurtă fericire terminată într-un mers a lene Cînd plînge cel din fața ta e imposibil să nu ți se umezească Și ție ochii poate doar unul Poate cu un ochi vezi și cu celălalt ești văzut Și asta se întîmplă mai ales iarnă pe ger Trec
Poezii by Traian Ștef () [Corola-journal/Imaginative/4243_a_5568]
-
o seceră bat razele Lunii ea taie din viață binele pe-o seceră bat împreună Luna și Soarele ea taie viețile noastre. Semn de carte Egoistă geometria Formei cu certitudinile ei de neclintit vanitoasă cu muchiile strînse cum dinții cu mersul țeapăn de mecanism ocolind sînul matern pururi cald al informului. Experiență Aceeași Lună ne pîrjolește rănindu-ne dar nu și-același timp același Soare ne oblojește rănile dar nu și-același timp înfrigurați ne privim în oglindă vedem un chip
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
Nu m-am uitat de mult la pământ. Dau acolo și de o biată râmă - un poet profund și dedat cu gustul simbolurilor ar putea spune că ține pentru o clipă în palmă tainele Universului, Orbirea și Lumina, Târâtul și Mersul Drept, în picioare, Umilința, Delăsarea și totuși utila Perseverență de a te strădui să exiști, fie și în vecinătatea neagră a cârtițelor, a larvelor, a câtorva rădăcini. Într-o Mare Zi, glasul Domnului Se va auzi, poate, și până aici
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/4188_a_5513]
-
este o capodoperă cu jartiera aranjată pentru dans picioarele ei sunt niște spini uriași care nu înțeapă bărbatul are cămașă lucioasă și taie puterea prin umăr cei patru ochi ai lor doar la sfârșit pot să împartă luminițe întotdeauna cu mersul de rac se mișcă femeia fără să știe cine se află în dâra ei perfectă cu aerul din plămâni înălțat cu șoldurile coborâte în glezne spini uriași se sparg în tulpini vrăjite dar dacă sunt șlefuiți ei vor da la
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
leonard cohen și admiram o pietricică albă oprită între ștergător și parbriz care semăna izbitor cu un vers din poetul american john berryman în crasna am întâlnit un om cu un contrabas stătea puțin aplecat pe stânga (în direcția de mers) și făcea autostopul n-am oprit am condus mai departe știam de astă vară câte ceva despre el mi-a spus anton pavlovici „omul cu contrabasul nu așteaptă automobile și nici nu stă la ocazie și nici nu intră în mașini
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
el mi-a spus anton pavlovici „omul cu contrabasul nu așteaptă automobile și nici nu stă la ocazie și nici nu intră în mașini șofate de necunoscuți el îl așteaptă întotdeauna în crasna puțin aplecat pe stânga (în direcția de mers) pe colegul său de orchestră, flautistul jucikov” la intrare în vaslui l-am zărit tras pe dreapta de poliție pe magistrul ursachi îmbrăcat în costum alb cu papion în mâna dreaptă cu o floretă de argint strălucitoare prezenta cu aceeași
Poezii by Ioan Pintea () [Corola-journal/Imaginative/4874_a_6199]
-
Florin Costinescu Prin numele nostru, Interogația Prin numele nostru - un tunel subțire de aer ca interiorul fragil al unei trestii - se-ncumetă cu mersul ei imponderabil Interogația, îi simțim pașii călcând peste sunetele numelui nostru, câteodată se oprește în loc și atunci nu mai putem respira, De unde vine? Cine-a trimis-o? Ce vrea? Dar cum ai putea tocmai pe ea s-o întrebi? Prin
Poezie by Florin Costinescu () [Corola-journal/Imaginative/4525_a_5850]
-
sub pămînt, precum fumul, pleacă învelit într-un țipăt - și mă gîndesc că viața are subînțelesuri care nu au de-a face cu omul. Cîrtița cu cheiță Frumoasă ca un pahar îngrijorat la colțul mesei ea are două feluri de mers, niciunul pentru mine, rasă, tatuată și îngustă-n șolduri cum e literatura scrisă la parter și publicată un etaj mai sus luna mică își plimbă pe cer juponul cu spițe, cîteva stele zgîriate cad în cutia milei la ziuă, am
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
măruntaiele îngerului. catedrale închise Catedrale închise Ca niște case cu proprietarul plecat Fără să spună pe cât timp, Fără să lase adresa. În jurul lor orașul Rotește tramvaie și biciclete, Claxoane, reclame, Locuitorii grăbiți Vând și cumpără, vând și cumpără, Mănâncă în mers Si, din când în când, obosiți, Se opresc să bea o cafea La o măsuță pe trotuarul De lângă o catedrală din secolul XI Pe care o privesc fără să o vadă, Pentru că se gândesc la altceva Si fără să se
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
știam, ochii îi vedeam si sorii din ei, galbeni și verzi și ovali și pătrați și lapții luminii singuri și grei. Ea venea cu armonii și moduri uitate, și cum venea simțeam timpul în spate mugur în carne-așteptând. Îi pipăiam mersul, buzele, îi adulmecam glasul, îi sorbeam pasul, trupul născut leneș în gând. Era zeița cu care luptasem aievea, era femeia cu care mă tăvălisem pe prund. Era voalul ce-mi stârnea aripile, conturul ce-l refăcusem pe rând din petale
Ea venea by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/6462_a_7787]
-
pe maestrul intravenos ce drept păstor și-nțepător întru toate fostu-le-a rîcîind, rășchirat în pîclă de țesuturi rarefiate, măcinate, năruite mugind înlănțuit, șiroind în delicii ce-l țin departe, singur și nu pot fi rîvnite Colaps (înregistrare din mers) arcuș trecut peste corzi iată-le aceleași străzi de-a lungul și latul un timp lăbărțat aici o băltoacă în creștere o cumințenie așternută ca umbra însoțind trecutul fără să-i adaoge nimic osînda unui cult ce nu poate înceta
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
tale intră în mine prin poarta deschisă sîmburi de cireșe negre mai multe vieți vom uita să avem în sfîrșit una. Țipat de mac Dar vipera urîtului cînd mușcă de sîn tu vii la mine cu gînd de pierzanie cu mers amețit îmi ceri să-ți sug tot ce este otravă a minții foc ce îți arde părul roșu cum al păpușilor nebune un picior al tău adoarme pe linia tramvaiului pentru tine suferitoareo au făcut îngerii cerului vopselurile smintelii obrazul
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
tale intră în mine prin poarta deschisă sîmburi de cireșe negre mai multe vieți vom uita să avem în sfîrșit una. Țipat de mac Dar vipera urîtului cînd mușcă de sîn tu vii la mine cu gînd de pierzanie cu mers amețit îmi ceri să-ți sug tot ce este otravă a minții foc ce îți arde părul roșu cum al păpușilor nebune un picior al tău adoarme pe linia tramvaiului pentru tine suferitoareo au făcut îngerii cerului vopselurile smintelii obrazul
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
înghețată să-ți zărești chipul hilar sau să te privească chipul pe tine din ovalul oglinzii brusc aburite de toți morții familiei Încet cu gesturi lejere dar ferme să îmbraci una câte una haine sportive - de sezon - să înșfaci din mers de pe colțul mesei un măr superb roșu - mărul Albei ca Zăpada - (îți va sluji de foame și sete) apoi ușor înfiorat bâjbâind prin holul antic-umbros să te oprești s-o desprinzi cu mișcări tandre dintr-un cui ruginit flinta cu
Poezie by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/6884_a_8209]
-
lucruri ciudate la disperarea de-a spune sau de-a nu spune ceva la ființa mea ce se clatină pe picioarele-i iluzorii la nenorocirea de-a regăsi doar ziua de ieri Ordinea lucrurilor e grav viciată așa cum e viciat mersul astrelor atât de grav încât luna îmi cade noaptea-n grădină incendiindu-mi ferestrele Și trebuie să-mi fac o scară de mătase să mă cațăr pieptiș pe pomeții obrajilor ei încercând să ajung la imaginea mea sau a oricărui
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
Glossî (II) Piciorul stîng, piciorul drept Ritmează suitorii iambi; E scara un scalar concept, Greu urcă pașii unijambi; Unul pe altul se succed, Îi doare, însă nu se plîng; Fac împreună un biped Piciorul drept, piciorul stîng. Alcătuiesc un singur mers, De-aceea nici nu se despart, Un mers care se face vers Cînd ritm i-s vorbele cu șart, Ce bat cadența și o țin Pe drumul șerpuit sau drept, Dînd greș, din cînd în cînd, puțin Piciorul stîng, piciorul
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
iambi; E scara un scalar concept, Greu urcă pașii unijambi; Unul pe altul se succed, Îi doare, însă nu se plîng; Fac împreună un biped Piciorul drept, piciorul stîng. Alcătuiesc un singur mers, De-aceea nici nu se despart, Un mers care se face vers Cînd ritm i-s vorbele cu șart, Ce bat cadența și o țin Pe drumul șerpuit sau drept, Dînd greș, din cînd în cînd, puțin Piciorul stîng, piciorul drept. E între ele un raport Ce s-
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
una după alta trei halbe de porter, se îndreaptă spre automobil cu pas neașteptat de sigur, dar pe banchetă cade retezat. La scara hotelului îl extragem cu greu din vehicul, toți trei, spre hazul nespus al nemților și altor gură-cască. Mersul pe coridoare a fost un adevărat supliciu. Îl trântim în pat cu hainele pe el, e o masă inertă devenită brusc extrem de grea. De sub pat cată gâturile câtorva sticle goale. Mă jenez să privesc în ochii însoțitorilor, dar băieții nu
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Onești-Bacău, miercuri, 10 ianuarie 2001) Anume pentru citit Smulgând impulsul din încetineală, cu-o altă gamă prind văzutul de drum, să nu mai știu că-încep dezlegarea când semnele scad ca dintr-un suspin, cum c-aș silabisi printre lacrimi convalescența mersului. (Onești, joi, 11 ianuarie 2001) Ca douî lentile-planete Arta prânzid ca prin sită, sub scutul cu scară s-ar desprimăvăra, dar nu până-acolo, încât să mă dau comesean lângă timpu-n pendul, între timbru și paloare, la cuvântu-abia trecut printr-
Poezie by Constantin Th. Ciobanu () [Corola-journal/Imaginative/7639_a_8964]
-
lipești abțibilduri pe sclipirile muntelui nădăjduind să-l ascunzi să-ți dai obrazul la o parte ca o perdea ca să fie totuși pînă la urmă vizibilă Lumea. Semn de carte Îngălbenind cu anii cum pielea unui bătrîn oglinda. Vacanță Acest mers migălos țesut din furnici aceste lacrimi pentru care-n cele din urmă-ai fost plătit aceste nume ca un joc de aruncat la țintă această pădure pașnică alcătuită din hălci de carne crudă acest celular plin de fraze ce se-
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7822_a_9147]
-
nu poate fi măcinat de timp în această lume terorizată de adevăruri mă rog doar să înțeleg, cum se schimbă deodată unul la ochi, cînd altul doar deplînge și așteptă * treceam în zori printre arbori, deși simpla mea prezență în mers gratuit printr-o pădure era pe atunci suspectă și punea pe mulți pe gînduri de atunci au trecut ani. traversez și azi pădurea înserată în murmurul gregorian al sîngelui fiecare pas, un puls de rugă dincolo de graiul nedeslușit din jur
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
punea pe mulți pe gînduri de atunci au trecut ani. traversez și azi pădurea înserată în murmurul gregorian al sîngelui fiecare pas, un puls de rugă dincolo de graiul nedeslușit din jur dincolo de înserare ori de lumină o altă prezență în mers gratuit mă molipsește peste hăuri cu un surâs * totul există și nu există în același timp, aici zace pesemne taina nedeslușită a copilului au fost ierni. au fost înmuguriri sub care am trecut neumbriți de gînd. au fost maluri desculțe
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
Așa era Africa - un corp prea prea bătrân și deshidratat, ca o piele de elefant. Își trase picioarele mai adânc, sub pulover și-n-cepu să asculte foșgăiala gângăniilor pe sub frunze și zgomotele care anunțau începutul zilei: trecerea pescarilor înspre golf și mersul pe vârfuri al pisicilor africane, care împânziseră curtea, forfota păsărilor de mare și, bineînțeles, plesnetul valurilor la țărm, fiindcă Mediterana era liniștită, după două nopți de furtună. Își îndreptă spatele. Litania rugăciunii se stinse, ca ecoul unui pahar atins în
Mehria by Daniela Zeca () [Corola-journal/Imaginative/7937_a_9262]
-
aplecându-și capul în față, ca să-i vină mai mult sânge înspre tâmple. Din când în când, o căruță trecea prin fața casei, iar praful de pe drum se ridica până spre coroanele copacilor de pe margine, împreună cu vocile care-l salutau din mers. La trecerea niciuneia dintre căruțe nu-și ridicase capul să vadă cine-l salutase, când, deodată, auzise o voce cunoscută, ușor pițigăiată, punctată de copitele cailor lovite surd de pământ. "E timpul, Ioane." Își ridicase capul surprins, dar până să
Îi venise vremea by Iulia Sala () [Corola-journal/Imaginative/7854_a_9179]