457 matches
-
Rădulescu-Motru că prin apariția omului natura își servește propria finalitate. Și proba confirmatoare a acestui fapt este însăși producerea vocației. Pentru că ea "mărturisește" existența unei evoluții orientate (în sensul idealului) și existența datelor necesare parcurgerii acestui drum (dispozițiile individuale vocaționale). Mesianism, de o parte, dispoziții sufletești, de alta; iar împreună, vocație. În alte cuvinte, vocația cuprinde două momente: idealul (care semnifică negarea exclusivismului determinismului cauzei eficiente) și dispozițiile sufletești, ceea ce natura a pus în individ. Strângerea într-o unitate a acestora
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
putința de a se produce și trebuind chiar să se producă pentru o evoluție culturală firească în orice epocă istorică. În plan cosmic, vocația contează ca anticipație; în plan istoric, ca formă de personalizare a energiei posibilă prin ideal și mesianism. În acest din urmă plan, ea nu urmează unor linii stricte de finalitate cosmică și istorică, ci unei singure linii de finalitate mesianică. Omul de vocație este subiectul istoriei, căci el este purtătorul posibilităților ce devin realitate-a-vremii și în felul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
inițială: eul. Spațiul desfășurat de ea, care este, desigur, spațiul ordinii de finalitate, este unul omogen: singurul său element activ este anticipația. Nu distingem, în interiorul ei, un eu separat de aptitudini vocaționale; sau substanța personalității individuale (energii personalizate) separată de mesianism. Numai atunci când o gândim ca formă personalizată a energiei îi dezvăluim constituția originar mixtă. Dar luată ca termen prim cu sensul de spațiu omogen al anticipației, ea se dezvăluie ca anticipație finală, prin urmare, ca unitate sufletească ce transcende ordinea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
după o pauză) ...Eram în cancelarie... și am spus că între Isus și Lenin este o asemănare... Octav: Bine, dar pentru asta trebuia să fii ucis...! Groparul: ... Am spus că și Isus și Lenin au avut cîte o mare idee... mesianismul și comunismul... Octav: Păi, frate, o mai mare onoare pentru Lenin... Groparul: Numai că pe lîngă asemănare, am spus că este și o mare diferență... adică Isus a vrut să moară pentru idealul lui, iar Lenin a avut o idee
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
părerea lui Max Weber, care depășește concepția marxistă despre putere, asociind acest concept altor concepte cum sunt cele de legitimitate și autoritate. Weber delimitează plecând de la acest fapt trei tipuri de putere: - dominația legitim tradițională; - dominația legitim charismatică, bazată pe mesianism și excepționalism; - dominația legitim legală și rațională. Vezi și Ioan Jude, Paradigmele și mecanismele puterii. Kratologia o posibilă știință despre putere, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2003, p. 39. 800 Ludwig von Mises, Acțiunea umană. Un tratat de teorie economică
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Între Alfa și Omega (2003), un gest de fidelitate față de vocația filosofică și discursul speculativ, care abandonează intuiția literară pentru un demers hermeneutic și proiectiv, unde sunt integrate, în mod paradoxal, mesajele cărților sacre și semnele erei informatice, într-un „mesianism” al civilizației postmoderne. Dacă La țărmul clipei a părut criticii o carte „impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele ulterioare C. rămâne fidel dimensiunii ludice a poemului, pe fondul unei poeticități de tip reflexiv, înclinată către limbajul
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
-lea, nu mai corespundea exigențelor spiritualității noastre etnice. Condamnând modernismul („disoluție dezastruoasă a tradiției”), revista militează pentru revoluția „naționalismului integral” și pentru „continuitatea firească a duhului românesc” (Septimiu Bucur, Pentru o tradiție dinamică). Comentariul lui Ion Matei Nicodim pe tema „mesianismului României creștine” (Pentru o Românie nouă) face parte din același program. Colaborează cu poezii Mircea Ovidiu Savu, Ion Morel, Ioan J. Bănățeanu și Teodor Al. Munteanu, iar cu proză - Mircea Mateescu (Epica munților), Dinu Dumbravă (Drumeție), Eugen Victor Popa (Paralizia
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
un adversar al falsității. „Tezaure mocnite” zac în popor. Fierarul afirmă forța faptei, țăranul a împrumutat înțelepciunea pământului. Poezia și muzica lor atestă un adânc extaz (Pentru bilanț, Bărăganul). Pravila de morală practică abandonează ironia pentru negația directă. Hula și mesianismul o plasează în descendența biblicelor profetice. Instinctul posesiv, febra puterii stârnesc vituperația și cheamă pedeapsa divină. A. opune pe a avea plinătății existențiale a lui a fi. El proslăvește bucuria gratuită, acceptarea smerită a darurilor vieții. Dragostea, familia, munca sunt
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
pe N. Steinhardt și pe Ioan Alexandru, acesta din urmă prefațându-i de altfel volumul de debut, Cântare din cântare (1993). Sub aspect tematic, sub raportul fondului ideatic și de sentimente, poezia lui B. se caracterizează prin patriotism, paseism, religiozitate, mesianism etnic și misionarism religios creștin. Țara, românimea, strămoșii, voievozii (Mircea, Mihai, Ștefan) sunt convocați frecvent în discursul poetic. Se poate spune, astfel, că poezia lui nu se distinge prin originalitate, fiind, în bună parte, asemănătoare, în pofida distanței în timp, cu
BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285775_a_287104]
-
ale umanității", a punctat în Analele franco-germane (1844): "Critica religiei este condiția preliminară a oricărei critici". Păcat că pe drum a uitat de acest precept valoros: din această neglijență s-a născut o religie laică trecătoare care a constituit pentru mesianismul originar ceea ce este bijuteria Burma pentru perlele de cultură. Mediologia, această fizică a gîndirii sociale, este și va rămîne materialistă pînă la capăt. Iată de ce trebuie să înfrunte pentru început critica creștinismului, care este medierea transformată în religie. Succesul mesajului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fi făcut om în anul I al erei noastre, omul lui Feuerbach și Lenin ar fi putut oare visa să devină propriul său Dumnezeu punînd capăt alienării esenței sale în Dumnezeu? Comunismul n-ar fi fost decît un succedaneu al mesianismului iudaic sau o reluare a islamului, cum s-a spus, dacă ar fi rămas la stadiul de "mișcare". N-ar fi existat nici partide comuniste, nici "spirit de partid". Nici liturghie, nici "cult al personalității". Genealogia acestei aberații o găsim
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
libertate umană și inițiativă divină. Întruparea nu este confuzie. Ea nu șterge diferența dintre cele două naturi. Dar ea a lăsat destul spațiu pentru du-te-vino, permițîndu-i lui Hristos să-și descentralizeze puterea de decizie, așa cum se recomandă marilor manageri. Un mesianism fără comunicare nu găsește mijloacele necesare scopului. Aici se află drama iudaismului, și mai tîrziu a marxismului înțeles ca mesianism secular (Revoluția este Revelație conjugată la viitor): impasul asupra mijloacelor de transport face neoperaționale aceste viziuni asupra lumii. Politeismul antic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
lăsat destul spațiu pentru du-te-vino, permițîndu-i lui Hristos să-și descentralizeze puterea de decizie, așa cum se recomandă marilor manageri. Un mesianism fără comunicare nu găsește mijloacele necesare scopului. Aici se află drama iudaismului, și mai tîrziu a marxismului înțeles ca mesianism secular (Revoluția este Revelație conjugată la viitor): impasul asupra mijloacelor de transport face neoperaționale aceste viziuni asupra lumii. Politeismul antic abundă în trimiși speciali, ștafete, mesageri eroi sau semizei -, de unde și vivacitatea și agilitatea mito-politică. Dar Hermes nu știe decît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
incendiar, creștinismul își datorează forța propulsivă tocmai mixturii culturale: nici iudaică, nici grecească, ci la răscrucea celor două tradiții. Această încrucișare l-a salvat pe Mîntuitor. Adepții săi au scăpat de îmbătrînirea sectară grație occidentalizării, fără îndoială involuntară, a unui mesianism printre altele oriental. Diaspora evreilor grecizați, supranumiți "eleniști", cu Ștefan în frunte, vînați de Ierusalim pentru sfidare, a permis mesajului original să se răspîndească în Siria, în Samaria, în Cipru. Acești învinși au avut parte de evanghelizarea cuceritoare, extravertită. Distrugerea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
un postulat al salvării, o schemă de mîntuire transpusă în istoria profană (Omul Nou); o concepție expiatoare asupra suferinței (aspirație la martiriul exemplar, transsubstanțializare a sîngelui în sămînța salvării). O sensibilitate particulară pentru vestire, pentru toți profeții Marii Promisiuni. Un mesianism exaltat de mizerie și de toate deziluziile vieții reale. Tot ce trebuie pentru impregnare. Ideologie marxistă înseamnă capitalism ajuns la limită; poporul nu poate ajunge la putere mîine; avangarda vorbește și acționează pentru popor; Statele Unite, care sînt întruparea capitalismului, poartă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Concepția asupra lumii" este deci o formulă prea intelectualistă, prea elitistă pentru a desemna un imaginar colectiv, care nu este un sistem articulat de idei politice vizînd viitorul, ci o nebuloasă de mituri și legende împărtășite și moștenite din trecut. Mesianismul latino-american pe care tocmai l-am evocat se traduce printr-o tematică intelectuală, dar în versiune originală și în stare brută, el este o muzică din suflet făcută din imagini și voci amestecate. Propunerile politice ale acestor ani roșii și
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
apariția sudului roșu, și regiile primelor congrese socialiste agață drapelul roșu de bustul Mariannei). Să mergem dincolo de exemplul francez. Iudaismul are vîrsta manuscrisului pe papirus, dar se înțelege cum cultul socialist al tiparului a putut facilita, în toată Europa, transferul mesianismului biblic către materialismul istoric. Mistica evreiască a scriiturii s-a reorientat către cultul textului împărtășit de cele două comunități (cel puțin pînă la sionism). Universalismul este imposibil în oralitate, și sacralizarea cuvîntului scris, preferat cuvîntului rostit, este cea care a
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
unor epoci. Avem, în contrast, manuale care ilustrează foarte bine istoria naționalistă stereotipă construită de istoricii romantici și asiduu promovată în perioada comunismului naționalist al lui Ceaușescu. Elemente tipice pentru acest tip de istorie sunt: idealizarea strămoșilor daci și romani, mesianismul istoriei românilor, care ar fi determinată de scopuri prestabilite precum independența și unitatea, supralicitarea rolului istoriei naționale în istoria globală („românii au stat de strajă Europei”) și prezentarea hiperbolizată a calităților poporului român - vitejie, hărnicie, patriotism, dragoste de libertate. Aceste
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
platonismul grecești. Dualismul maniheismului chaldeean - secolul III al erei noastre - este și el coborâtor din aceste influențe amestecate atunci când opune binele și răul pe același principiu ca și gnosticii. Luptă între Lumini și Tenebre la Ormuz și Ahriman la perși, mesianism apocaliptic și profetic venit din Palestina, inițieri și practici comunitare secrete asemănătoare celor ale discipolilor lui Orfeu, dar și cosmogonii moștenite de la Pitagora și Platon, iată tot atâtea piste care trebuie adâncite pentru a descurca ițele originilor gnozei. Iar apoi
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
presupune obligatoriu detașarea și perspectiva. Poate că, în ce-i privește pe ai noștri, nu avem încă acele solide locuri comune care-i instalează definitiv în conștiința posterității, ca de pildă: raționalismul la francezi, empirismul la englezi, idealismul la germani, mesianismul social și spiritual la ruși. Aceste locuri comune permit nuanțări, „exegeze”, negații paradoxale, detectări paralele de note complementare etc. Dar asupra clasicilor noștri ca fenomen global nu s-a statornicit un asemenea loc comun: s-au formulat despre cei mai
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
trăirilor, dar și ca efect al unei rostiri intenționat nonconformiste. Plecând din sat, poetul capătă o nouă identitate, aceea de exponent al celor mulți, de înflăcărat luptător pentru „dreptate și armonie” (Gloata, 1934). Modul de a privi orașul, ca și mesianismul social, frenezia și gigantismul eului liric, tehnica, dicția, natura metaforei, lirismul exotic sunt tipic expresioniste și tind să sugereze o anumită realitate și așteptare, într-o exprimare contorsionată de intensitatea sentimentelor. În cartierele înecate în fumul uzinelor, cu străzi obosite
ILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287512_a_288841]
-
G. Ibrăileanu (Literatura de mâine, Literatura momentului, Literatura viitorului). Tot G. Ibrăileanu va sublinia rolul important al femeilor în viața socială, scriind pe această temă articolele Literatura și femeia, Femeia în literatura și Femeile și literatura, după cum înțelesul poporanist al mesianismului cultural își găsește expresia în articole că Literatura pentru popor, Cărți pentru popor, periodice pentru popor. Sub raport strict literar, revista pledează pentru realism (N.I. Popa, Conversiunea d-lui Teodoreanu la românul realist), luând atitudine față de invazia nonliteraturii sau față de
INSEMNARI IESENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287556_a_288885]
-
spre estetica romantică. Îl atrăgeau mai ales rolul excepțional acordat poeziei și poetului în viața socială, contestarea modelelor absolute și cultivarea originalității, dorința de a reînvia epopeea, viziunile grandioase, poetico-religioase asupra universului. Cultul Bibliei, văzută ca operă artistică desăvârșită, și mesianismul socialiștilor utopici n-au făcut decât să-i întărească latura romantică. Spre romantism era atras și prin obiectivele naționale și sociale ale întregii sale activități. De aceea, „obiceiurile veacului” și „culoarea locală” pentru care pleda Hugo au fost imediat încorporate
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
În viziunea lui romantică și utopică, poezia însemna încununarea tuturor virtuților creatoare ale omului, mijlocul prin care acesta se poate asemui cu creația - și ea poetică - a divinității. La înaltele țeluri morale ale poeziei, în concepția sa s-a adăugat mesianismul lui Hugo, sporind și aureolând imaginea poeziei ca nobilă armă de luptă pentru civilizare, emancipare națională și cultură. Poetul devenea un geniu profetic ce pășește înaintea popoarelor „cu lira în mână”, creator de limbă, de legi și de religii. Mereu
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Korolenko, Lev Tolstoi, N. Dobroliubov, Kuprin ș.a. Memoriile lui H., intitulate Basarabia pe drumul Unirii, au apărut postum, în 1995. Participant la evenimente, autorul scrie pagini în care informația, detaliul sunt concurate și complinite de semnele unei implicări febrile. SCRIERI: Mesianismul rusesc din sec. XV-XVI, Iași, 1927; Românii de peste Nistru, București, 1943; Filosofia lui Tolstoi, București, 1944; Basarabia pe drumul Unirii. Amintiri și comentarii, îngr. și pref. Vlad Bejan, Iași, 1995; Amintiri din primăvara reîntregirii (Din istoria amănunțită a Unirii Basarabiei
HAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287413_a_288742]