215 matches
-
se explică idealul estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în legătură analogică de procesul metaforizării. Chiar dacă între cele două fenomene există multiple puncte de contact, ele aparțin, în definitiv, altor sectoare ale realității. Această apartenență ontică specifică este cea care zădărnicește totalitatea modelării metaforice. Cazul palimpestului ca metaforă pentru memoria istorică românească nu se poate
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de tipul „neoavangardist”, „postmodernist de nuanță ironică”, V. interpretează epigonic rolul lui Virgil Mazilescu. Frecventarea boemei asigură clișeul, băutura spirtoasă dă revelatorul, iar versurile confirmă poza. Manieriste, poemele se construiesc pe canavaua acelorași teme (iubire, alcool, prieteni) și linii stilistice (metaforizare onirică, discursivitate, tehnică de elasticitate controlată a textului), asumate de ucenicul devotat. În Drumul până la ospiciu și reîntoarcerea pe jumătate, lungimea titlurilor o concurează pe cea a textului propriu-zis, care face stop-cadru pe secvențe din viața „fratelui sardele” aflat în
VINICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290577_a_291906]
-
prin sintagma „limbă de lemn”. Ea este specifică mișcărilor ideologice, având rol propagandistic, dar o întâlnim și în afara aparatului ideologic, ca falsă limbă reală utilizată de diverse persoane. Ca strategie performativă poate fi considerată și utilizarea din abundență a metaforei (metaforizarea) în construcțiile noastre discursive, deoarece limbajul metaforic este un excelent mijloc de seducție discursivă, și astfel de acțiune asupra celorlalți. Direcția de adecvare, la nivelul dimensiunii performative a discursivității, este a lumii la limbaj, în sensul că interlocutorul (și prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
specializate sau tipuri de limbaj, nu sunt altceva decât specializări ale limbajului natural. Limbajul natural va fi „materia brută” asupra căreia se va acționa prin operații de selecție sau îmbogățire lexicală, de precizare și stabilire sau dimpotrivă de vaguizare și metaforizare (în cazul limbajului poetic) a semnificației termenilor și expresiilor, precum și alte operații, iar ca „produs finit” vom avea o anumită „specializare discursivă” a acestuia, un anumit „jargon”. O determinare a principalelor „specializări discursive” ale limbajului natural va face Morris, prin
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
prin aceasta o transformare a lumii sociale și chiar fizice, dar toate acestea nu atât în beneficiul destinatarului, cât mai ales în cel al emitentului, de aceea discursul ideologic și propagandistic ia, de obicei, forma „persuasiunii clandestine”. 4.3.5. Metaforizarea ca strategie performativă Putem vorbi de o „strategie discursivă globală” dar și de „strategii discursive parțiale (secvențiale) ale discursului”. Metafora sau mai bine zis metaforizarea este o astfel de strategie discursivă parțială ce face parte dintr-un anumit tip de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de aceea discursul ideologic și propagandistic ia, de obicei, forma „persuasiunii clandestine”. 4.3.5. Metaforizarea ca strategie performativă Putem vorbi de o „strategie discursivă globală” dar și de „strategii discursive parțiale (secvențiale) ale discursului”. Metafora sau mai bine zis metaforizarea este o astfel de strategie discursivă parțială ce face parte dintr-un anumit tip de discursivitate și anume: „discursivitatea performativă, marca oricărei intervenții discursive ce stă sub semnul retoricului” care își are originea în modelul morrisian și austinian asupra discursivității
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
211-212). În modernitatea târzie, rolul discursivității nu este altul decât cel formativ, de emancipare și edificare, în timp ce în copilăria modernității accentul cădea pe vericondiționalitatea acesteia. În paradigma rortyană și davidsoniană, acest rol formativ îl are, în special, limbajul metaforic sau metaforizarea. „Noi, filosofii - va spune Rorty - tindem încă să considerăm „cunoașterea” drept cel mai mare compliment pe care-l putem aduce discursului”, iar în ce privește limbajul metaforic va afirma că „Davidson ne permite să considerăm metaforele...drept cauze ale schimbării credințelor și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și rațiuni pentru credință” (idem:306-307). Așadar, pentru Rorty metafora este non referențială, ruptă de lumea reală, lipsită de conținut informațional, dar, în același timp, plină de efecte practice importante, printre care cel mai de seamă este „creația de sine”. Metaforizarea este indispensabilă în procesul creației de sine, „să-ți creezi propria minte înseamnă să ți creezi propriul limbaj, mai degrabă decât să ți lași întinderea minții să fie ordonată prin limbajul pe care alte ființe umane l-au lăsat în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
fel ca etnolingvistica, lingvistica antropologică are ca element central al investigației relația dintre limbă și cultură, deoarece limba este concepută ca un inventar complex de idei, interese și ocupații ale unei comunități, care reflectă o viziune despre viață, procesele de metaforizare sau de creare a imaginilor etc. V. actualizare, coerență, dialogism, gramatica textului, perioadă, praxematică, propoziție, text. SAUSSURE 1916; BLOOMFIELD 1933; DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintre estetic și cognitiv. Dar orice mare scriitor, reamintim, desfășoară o viziune totală asupra lumii, îmbrățișând, pe deasupra severelor decupaje disciplinare, câmpul epistemologic în expansiune. Și dorind a pune umărul, chiar și fără suportul unei formații științifice riguroase, prin intuiție și metaforizare, la o mai bună înțelegere a lumii. Opera (majoră, bineînțeles) rămâne o "metaforă epistemologica" (Umberto Eco). lar aventura transmodernă, impusă de epoca pe care o traversăm) rămâne o încercare pe cont propriu. "Bucovina literară", nr. 8-9, august-septembrie 2006 Teodor VIDAM
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
socială, alunecând în absurda concluzie a lui J. Derrida cum că "totul este text". Luată literalmente, afirmația lui Derrida este în mod evident absurdă; înțeleasă ca metaforă, își pierde din pretențiile inițiale, existând riscul de a salva orice afirmație prin "metaforizare". După cum o arată societățile orale sau non-literate, străine de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
se explică idealul estetic existent în matematică și logică înțeles ca simplicitate. Nu e deloc greu de argumentat existența unei poetici a științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
științei sociale în care metafora este utilizată pe post de dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
dispozitiv euristic (Rusu, 2013b). Ca specie a analogiei, metaforizarea este procedeul stilistic responsabil de producerea unora dintre cele mai spectaculoase efecte poetice. Creațiile estetico-literare sunt, în mare parte, dependente de metaforizare pentru livrarea mesajului și captarea interesului publicului cititor. Însă metaforizarea nu este proprietatea exclusivă a operelor literare. La rândul lor, științele sociale capitalizează conceptual metafore și analogii, utilizând aceste procedee literare nu ca figuri de stil cu efecte estetice, ci ca dispozitive euristice cu efecte epistemice. Faimoase sunt "mâna invizibilă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
metaforice, condamnată din capul locului la imperfecțiune. O "coerență metaforică" între fenomenul metaforizat și referentul său metaforic nu poate fi niciodată fără cusur. Aspirația perfecțiunii modelării metaforice este împiedicată de natura diferită a fenomenelor puse în legătură analogică de procesul metaforizării. Chiar dacă între cele două fenomene există multiple puncte de contact, ele aparțin, în definitiv, altor sectoare ale realității. Această apartenență ontică specifică este cea care zădărnicește totalitatea modelării metaforice. Cazul palimpestului ca metaforă pentru memoria istorică românească nu se poate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Omul există + este (devenit) om. Ceea ce înseamnă: sfârșitul unei vieți individuale conturează destinul ființei individuale; din punctul de vedere cel mai profund: și-a construit și apărat umanitatea sau a trăit doar, în cel mai bun caz. Predicatul metaforic (al metaforizării) este propriu limbajului poetic: „O fată frumoasă e o fereastră deschisă spre paradis.” (L. Blaga) Prin predicatul absolut al metaforizării, se poate revela adevărul esențial, obscurizat de adevărul fenomenal, exprimat lingvistic prin predicate referențiale: „Nu credeți cum că luna-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai profund: și-a construit și apărat umanitatea sau a trăit doar, în cel mai bun caz. Predicatul metaforic (al metaforizării) este propriu limbajului poetic: „O fată frumoasă e o fereastră deschisă spre paradis.” (L. Blaga) Prin predicatul absolut al metaforizării, se poate revela adevărul esențial, obscurizat de adevărul fenomenal, exprimat lingvistic prin predicate referențiale: „Nu credeți cum că luna-i lună. Este / Fereasta cărei ziua-i zicem soare.” (M. Eminescu) Luna-i lună. (S) (pr.ref.) luna (noaptea) - este fereasta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era cel mai comunicativ.” (M. Preda, Viața, 290), „A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit.” (I.L. Caragiale, IV, 170) sau printr-o metaforă; rolul activ în procesul de metaforizare îl are cel mai adesea termenul secund: „Istoria, acest fluviu care înainta spre necunoscut și la al cărui capăt viu simțisem atâția ani că eram eu, aveau s-o facă alții...” (M. Preda, Viața, 293), „Orologiul, fidel interpret al bătrânului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
eficient mijloc de comunicare, forța și energia lui nu vor putea fi nicicând și în nici un fel estimate. Comunicarea poetică, fapt cunoscut, întâmpină mai multe obstacole, dat fiind faptul că limbajul poeziei are și o funcție metalingvistică, este "deformat" prin metaforizare și abstractizare, prin transubstanțierea realului etc. Or, tocmai de aceea "căutările" poetice tensionate sau chiar angoasante, cum zici, halucinante sau psihedelice de multe ori se întâmplă la interferența dintre realitate și vis, în zone abstracte, metafizice... Căutările mele din ultima
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ceea ce el definește drept "efect de text" sau "dominantă" (1993: 5). El a pus accentul pe procedurile de uvertură și de încheiere a segmentelor descriptive inserate într-o povestire, pe natura profund tabulară a organizării enunțurilor descriptive, pe procedeele de metaforizare, de animare și de ordonare care contracarează efectul de listă. Descrierea, inerentă exercițiului vorbirii, este identificabilă mai întîi la nivelul enunțurilor minimale. Am văzut că teoria ilocuționară localizează partea descriptivă a enunțurilor în conținutul propozițional (p) peste care se aplică
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a sublinia faptul că suntem în mod inevitabil separați astăzi de acel trecut - datorită timpului scurs și istoriei ulterioare acelor reprezentări. Există un continuum, dar există, de asemenea, o diferență ironică"255. 6. Demetaforizarea Poezia modernismului se caracteriza printr-o metaforizare extremă. Poezia optzecistă marchează o mutație în modul în care este înțeleasă creația. Ceea ce implică o înlocuire a metaforei cu metonimia, prin aceasta din urmă înțelegând, în maniera în care delimitează termenul Eugen Negrici 256, și o modalitate de structurare
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
centurile ascunse sub carnea minerală/ incendiază straniu pupilele aldine" (Ion Caraion, Jurnal de grupă... dubito). Discursul poetic capătă, la Florin Iaru, aparențe de jurnal, cu notații succinte, discursul pare lipsit de plan secund, pentru că lumea nu e refăcută simbolic prin metaforizare, ci prin șir aparent nesfârșit de enumerații, acumularea acestor elemente impunând prin ea însăși lumea textului. Căderea în banalitate este evitată prin alunecările dinspre real spre un fabulos ludic și ironic: "Vestea plecării tale mi-a parvenit vineri./ Sâmbătă am
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]