283 matches
-
coperta finală (extrasul fiind hipotextul) este sursa unui comentariu parodic oferit spre lectură sub forma unui enunț metadiscursiv: "ca aici". Făcînd trimitere la un fragment de discurs deja elaborat (primul paragraf), desemnîndu-l sumar în funcție de situația lui în spațiul discursiv, elementul metalimbajului parodic "ca aici" operează în planul progresiei logice a textului (producerea de hipertext). Această expresie de tip anaforic este analizabilă în relația întrebare/răspuns care structurează începutul celui de-al doilea paragraf: Întrebare: Ce se găsește ÎN GENERAL pe spatele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
lucrării LE TEXTE DESCRIPTIF, poétique et linguistique textuelle, avec des travaux d'applications et leurs corrigés propusă de Cristina Strătilă Stanciu, în ciuda unor reale dificultăți generate de eterogenitatea discursivă a originalului francez, care alternează un discurs științific, construit pe un metalimbaj încă flotant, cu fragmente importante de discurs beletristic din epoci diferite sau aparținînd altor genuri, reușește să se impună prin limpezime și acuratețe și vine, deși cu o oarecare întîrziere, să umple un gol de informare/documentare în literatura de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cercetare teoretică paradigmatică, la fel ca și "gradul de constrângere" al lui Mouzelis, "dependența de activitate/acțiune" a lui Archer sau "superveniența" lui Healy. Întrebarea fundamentală este însă următoarea: oare nu cumva gânditorii menționați confundă teoria cu metateoria, limbajul cu metalimbajul? Putem explica fenomene sociale reale prin diverși termeni și prin numeroase distincții la metanivel (e.g., distincția dintre acțiune și structură), însă ne ajută oare aceasta la identificarea concretă și la explicarea corectă a fenomenelor sociale contemporane? Cred că mai degrabă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ideale "teorii generale" a minciunii) în măsură să centreze analiza pe "valorile" actului de minți, în particular. Două componente ar trebui să asociem unui demers care aspiră la a fi științific: definirea conținutului său (a "limbajului-obiect"), respectiv definirea metodologiei (a "metalimbajului") din perspectiva căreia acesta urmează a fi cercetat. Lucrarea pe care avem șansa să o prefațăm răspunde principial ambelor imperative, întrucît ia în seamă un impresionant spectru de "situații mincinoase", pe de o parte, întrucît le analizează cu instrumentarul metodologic
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sociologia îl pune la îndemîna cercetătorului, pe de altă parte. Altfel spus, în considerațiile ce urmează ne vom folosi cu un beneficiu maxim de "limbajul-obiect" pe care J. A. Barnes ni-l oferă, asociindu-i însă spectrul mai larg al "metalimbajului" semiotic 22, în orizontul căruia minciuna este analizată ca semn. Pentru coerența demersului analitic, vom urmări "situația mincinoasă" în termenii deja familiari ai "semiozei comunicative", pe care o hexadă metodologică este în măsură să o descrie mai complet 23. 3
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciunii. Or, în cele din urmă a trebuit să acceptăm că o atare încercare este de la bun început înșelătoare și, în consecință, supusă eșecului, deoarece: cunoașterea deplină a "limbajului-obiect" (nesfîrșitele chipuri ale minciunii, în cazul nostru) a cărui prefacere în "metalimbaj" (o teorie atotcuprinzătoare asupra minciunii) se intenționează, este imposibil de împlinit în realitate; istoria unei manifestări care se regăsește pretutindeni în istoria a omenirii (cazul minciunii este cît se poate de relevant în acest sens), condiționînd-o adesea, este cu neputință
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciunii umane, în multitudinea formelor sale (arhetipal-virtuale sau manifest-reale); lucrarea recenzată ne pune la dispoziție o impresionantă cantitate de "situații mincinoase", extrem de interesante și sugestive, grupate după principalii itemi ai cercetării sociologice, constituindu-se astfel ca un prețios "limbaj-obiect" pentru "metalimbajul" conturat de propriul nostru studiu introductiv; • urmărirea subiectului supus cercetării dintr-o dublă perspectivă: pe "verticala diacronică" a constituirii sale, pe de o parte, pe "orizontala sincronică" a actualității sale, pe de altă parte; abordarea "semiozei edenice" (a păcatului originar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
incident, incertitudinea a fost rezolvată prin faptul că cei doi tineri au folosit expresia "pe viața ta", semnalul care indica ce cod era utilizat. În terminologia lui Tarski (1956:167; cf. Jakobson 1981: 25) semnalele de acest gen aparțin unui metalimbaj folosit pentru a indica ce cod este utilizat. Cînd există mai multe coduri disponibile, minciuna poate lua forma unei afirmații care, conform unuia dintre coduri, este autentică, însă care este spusă cu speranța că va fi interpretată conform unui alt
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ale lumii. 20 Dincolo de această generoasă intenție, nu trebuie să uităm totuși că, adesea, "drumul spre iad este pavat cu bune intenții". În consecință, este de datoria noastră să ne asumăm explicit conștiința unor posibile greșeli, rezultate atît din utilizarea metalimbajului, cît și din interpretarea limbajului-obiect; căci, așa cum rezultă din Călăuza pentru credincioși: "Sfînta Scriptură se înțelege greu, iar sensurile adînci ale Scripturii nici îngerii nu le știu. De aceea, cine caută cu tot dinadinsul s-o interpreteze, după mintea lui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
la evitarea ambiguității, impunând formularea unor enunțuri precise, directe și la obiect. Numeroase replici ale celor doi pseudointerlocutori sunt vagi și prin menționarea unor cuvinte cu un bagaj referențial vast, precum "persoana", "afacerea", care nu sunt însoțite de explicații apozitive. Metalimbajul se impune cu necesitate în vecinătatea unor astfel de cuvinte, atunci când participanții la dialog nu împărtășesc o cunoștință comună cu referire la conținutul lor semantic. Sugestia noncomunicării e dată și de structura labirintică a textului. În acest sens, observăm cum
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
europene. Îndoctrinarea, însă, este un obstacol în calea discuției raționale chiar mai dificil decât diferențele culturale, cel mai mare pericol pentru conflictul cultural (leagănul atitudinii critice, deci) fiind acceptarea superiorității unei culturi (de regulă ne folosim propria limbă ca un metalimbaj în care evaluăm și alte limbi, dar și pe a noastră, ceea ce o face să semene cu o închisoare din care putem evada doar devenind conștienți de limitele ei, însă complet liberi nu putem fi niciodată, deoarece suntem prizonierii teoriilor
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
timp este realizată apoi și prin dispunerea și succesiunea replicilor, prin care se realizează "conversia grafică a unui volum fonico-temporal".526 Notațiile replicilor sunt denumite și "filactere"527 (mai cunoscute însă ca "bule"), și ele reprezintă atât limbaj cât și metalimbaj, prin formă, felul în care sunt plasate, reguli de lectură specifice și explicite. Încadrarea închisă a replicilor și a indicațiilor "scenice" conferă cuvintelor o existență aproape fizică, o "certitudine" pe care nu o au în realitate, însă pot conține și
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
celălalt: un sistem lingvistic, limba (sau modurile de reprezentare care îi sunt asimilate), pe care îl numește limbaj-obiect, deoarece este limbajul pe care mitul și-l însușește pentru a-și construi propriul sistem; și mitul însuși, pe care îl numește metalimbaj, deoarece constituie o "a doua limbă", în care se vorbește despre prima. în Jean-Jacques Wunenburger, Viața imaginilor, p. 23. 233 Citat de Véronique Richard în ibidem, vol. 2, p. 97. 234 Philippe-Lacoue-Labarthe și Jean-Luc Nancy, op. cit., p. 22, nota 5
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Radu să aibă dreptate, dar când toată lumea vorbește și nimeni nu ascultă, nu văd nici o comunicare, iar fără comunicare, cred că pictura e singura artă care ne învață să tăcem, în sensul real al cuvântului, pictura modernă păcătuiește prin acel metalimbaj pe care-l creează în jurul ei, punând cuvintele s-o explice, pictura n-are nevoie de cuvinte, și cred că adevărata tăcere mă poate învăța numai pictura religioasă, să pictezi o biserică! Atunci, iartă-mă că ți-o spun, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
ideologizare, politizare. Se constată o excesivă teoretizare în vest, dogmatizare și oficializare în est, urmată de o îndoielnică „liberalizare”. Proliferarea fără precedent a formulelor de creație, a scriiturilor, a școlilor, inventarea și extravaganța terminologică, explozia cantitativă și ponderea funcțională a metalimbajelor și a arsenalelor de instrumente critice sfârșesc prin a pune sub semnul întrebării însăși realitatea literaturii: „Disecată, demontată în resorturile sale cele mai intime - de exegeți, dar și de creatori - literatura evoluează vădit sub semnul unei alarmante crize de identitate
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
fixa statutul comunicativ al discursului critic. Prima jumătate a cărții este rezervată clarificărilor teoretice și terminologice. Cât privește radiografierea efectivă a acestuia, sunt de reținut ideea că „«textul critic literar» se definește discursiv printr-o structură semantico-sintactică pe bază de metalimbaj, iar ca act comunicativ, printr-un complex de acte (asertiv, evaluativ și de explicitare), determinate de funcția de mediere îndeplinită în cadrul unei situații comunicative specifice”, analiza structurilor și funcțiilor sale (ilustrată cu exemple din E. Lovinescu, G. Călinescu, Tudor Vianu
VLAD-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290596_a_291925]
-
ales în contexte în care locutorul, știindu-se monitorizat (conversația este înregistrată sau transmisă în eter), își cenzurează intervenția și caută să se exprime cât mai îngrijit, ori în situații de comunicare orală în care vorbitorul, familiarizat cu un anumit metalimbaj, îl utilizează și în varianta vorbită cu aceleași caracteristici ca în cea scrisă. Exemplul următor este un fragment din intervenția unui politician într-un talk-show: Publicarea rectificării sau a replicii nu împiedică persoana ce se consideră lezată să se adreseze
[Corola-publishinghouse/Science/85026_a_85812]
-
ultima parte a tezei: un discurs sau o producție discursivă este un mediator al unei acțiuni sociale (prin analiza actelor locuționare, ilocuționare, perlocuționare, a argumentării, a „limbii de lemn”, a persuadării). Abordarea este semiotică (sintactic, semantic, pragmatic) întrucât aceasta, ca metalimbaj integrator, surprinde o intervenție discursivă sub toate aspectele sale. În primul capitol, abordăm limbajul natural ca instrument al practicii discursive, în sensul că acesta este întrebuințat ca „materie brută” sau ca punct de plecare în construcțiile discursive din orice domeniu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
ilocuționar și actul perlocuționar. Ultimele două dau seamă de dimensiunea performativă, acțională a producțiilor noastre discursive, astfel încât, prin discursul nostru putem acționa asupra sferei psiho-comportamentale a celuilalt, și prin el asupra lumii sociale și naturale. 1.4. Abordarea semiotică ca metalimbaj integrator Semiotica, privită dintr-o perspectivă morrisiană, reprezintă o „teorie generală a semnelor”, ce integrează trei ramuri distincte dar complementare și interconectate (sintactica, semantica și pragmatica), și abordează semnele sau limbajele dintr-o perspectivă integratoare, holistă și unitară. Ca „teorie
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și discurs, semiotica, sau mai curând discursul semiotic este un limbaj ce se apleacă spre studiul altui limbaj (în cazul nostru limbajul natural), iar sistemul de semne folosit pentru a formula enunțuri asupra unui alt limbaj, este numit în genere, metalimbaj. Cu alte cuvinte semiotica este un metalimbaj, adică limbajul în care se studiază diverse proprietăți ale unui limbaj-obiect. În lucrarea de față, analizăm trei proprietăți sau caracteristici: conectivitatea, referențialitatea și performativitatea limbajului natural și diferitelor sale „ipostaze”. Din perspectiva sintactică
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
semiotic este un limbaj ce se apleacă spre studiul altui limbaj (în cazul nostru limbajul natural), iar sistemul de semne folosit pentru a formula enunțuri asupra unui alt limbaj, este numit în genere, metalimbaj. Cu alte cuvinte semiotica este un metalimbaj, adică limbajul în care se studiază diverse proprietăți ale unui limbaj-obiect. În lucrarea de față, analizăm trei proprietăți sau caracteristici: conectivitatea, referențialitatea și performativitatea limbajului natural și diferitelor sale „ipostaze”. Din perspectiva sintactică, urmărim dimensiunea conectivității discursivității și, funcție de situație
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
contactul are doar rolul de a asigura circulația continuă a doctrinei și nici decum de a pune în legătură două sau mai multe persoane vii, libere. Predomină funcția metalingvistică deoarece accentul cade pe impunerea unui cod: limba de lemn. Acest metalimbaj va fi și el unul de lemn, neaducând nici o informație asupra conceptelor. Funcția conativă sau incitativă este hipertrofiată, chiar descrierile transformându se în ordine și imbolduri. Ilustrativă, în acest sens, este spusa lui Goebbels, vorbind despre mișcarea nazistă, “noi nu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
m-așteptam, cugetă domnul de Marenne, căci mie îmi plac prelații dîrzi [...]. Într-o țară străină, mai ales, îl prefer pe acesta 1". De asemenea, trebuie făcută distincția dintre anaforicele metalingvistice (referentul expresiei anaforice, expresie care conține un termen de metalimbaj, este un segment lingvistic anterior luat ca atare: "Cine știe!"1 Aceste două vorbe 1 tresăriră în el cu nădejde și cu mîhnire. Sadoveanu), deicticele textuale (referentul expresiei referențiale care conține un termen de metalimbaj nu este un segment lingvistic
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
care conține un termen de metalimbaj, este un segment lingvistic anterior luat ca atare: "Cine știe!"1 Aceste două vorbe 1 tresăriră în el cu nădejde și cu mîhnire. Sadoveanu), deicticele textuale (referentul expresiei referențiale care conține un termen de metalimbaj nu este un segment lingvistic ce precedă respectiva expresie, ci chiar segmentul din care expresia face parte: [În momentul în care scriu aceste cuvinte 1 nici nu-mi mai amintesc dacă te-am iubit.] 1) și menționale (definite de Corblin
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fi foarte dificilă, din cauza impreciziei termenului și a lipsei unei perspective clare, căci se putea viza fie cîmpul semantic al unui cuvînt, fie cîmpul lexical al unei familii de cuvinte, fie cîmpul lexical al unei realități extralingvistice. Ca atare, în metalimbajul analizei lingvistice, numai sensul etimologic al cuvîntului cîmp clarifică parțial realitățile pentru care este folosit, încît semnificația "spațiu sau domeniu delimitat în interiorul căreia se constată un fenomen" îl face apt pentru a-l folosi în legătură cu limba sau cu discursul. Astfel
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]