219 matches
-
oasele metatarsiene învecinate. Capul (extremitatea anterioară) este turtită în sens transversal și se articulează cu falanga proximală. Particularități ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu falanga proximală. Particularități ale metatarsienilor. Metatarsianul I este cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cel mai scurt și cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr de cinci, numerotate
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cel mai gros. Baza se articulează cu cuneiformul medial și cu metatarsianul II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
II. Metatarsianul II este cel mai lung și prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
prin bază se articulează cu toate cuneiformele. Metatarsianul III se articulează cu osul cuneiform lateral, cu metatarsianul II și IV. Metatarsianul IV se articulează cu cuboidul, cuneiformul lateral, matetarsianul III și IV. Metatarsianul V se articulează cu cuboidul și cu metatarsianul IV. La nivelul bazei prezintă o tuberozitate. OASELE DEGETELOR Degetele sunt în număr de cinci, numerotate de la marginea medială la cea laterală, de la I la V. Degetul mare de la picior se numește haluce. Scheletul osos al degetelor este realizat de către
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
distală este mică și are formă de potcoavă. La om, piciorul este foarte bine adaptat atât funcției de susținere cât și celei de mișcare prin prezența bolții plantare. Bolta plantară prezintă 3 stâlpi de susținere: posterior: tuberozitatea calcaneului, antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Mușchii somatici pot fi clasificați în mai multe grupe: mușchii capului, gâtului, trunchiului și cei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de potcoavă. La om, piciorul este foarte bine adaptat atât funcției de susținere cât și celei de mișcare prin prezența bolții plantare. Bolta plantară prezintă 3 stâlpi de susținere: posterior: tuberozitatea calcaneului, antero-medial: capul metatarsienilor I, II, II, antero-lateral: capul metatarsienilor IV și V. MIOLOGIA Miologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul mușchilor și a formațiunilor anexate lor. Mușchii somatici pot fi clasificați în mai multe grupe: mușchii capului, gâtului, trunchiului și cei ai membrelor. Musculatura somatică a capului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
degetelor, popliteul). MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE - MUȘCHIUL TIBIAL ANTERIOR Inserția de origine este pe: - condilul lateral al tibiei, - fața laterală a tibiei, - membrana interosoasă a gambei, - fața profundă a fasciei crurale. Inserția terminală: * la nivelul primului os cuneiform, * pe baza primul metatarsian. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. supinator și adductor al piciorului sau pronator și abductor în funcție de poziția variabilă față de axul articulației talo-tarsiene, 3. prin acțiunea statică, nu permite răsturnarea înapoi a gambei. Inervația din nervul peronier profund. MUȘCHIUL EXTENSOR
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
V, 2. flexor dorsal al piciorului, 3. pronație-abducție la nivelul piciorului. MUȘCHIUL PERONIER AL TREILEA Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație Este un mușchi inconstant cu originea pe: - fața medială a peroneului, - membrana interosoasă a gambei. La nivelul bazei metatarsianului al V-lea. Acoperit de cei doi mușchi ai lojei anterioare. Din nervul peronier profund. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. pronator-abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MUȘCHIUL PERONIER LUNG Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
ai lojei anterioare. Din nervul peronier profund. Acțiunea: 1. flexor dorsal al piciorului, 2. pronator-abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII LATERAL EXTERNE MUȘCHIUL PERONIER LUNG Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală și capul peroneului, - septurile intermusculare * baza primului metatarsian, * la nivelul primului cuneiform. Pile, staturile profunde ale lojei lateral externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de origine Inserția terminală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
externe a gambei. Din nervul peronier superficial. Acțiunea: 1. cel mai puternic pronator al piciorului, 2. accentuează și susține bolta transversală plantară. MUȘCHIUL PERONIER SCURT Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața laterală a fibulei, - septurile intermusculare. Pe tuberozitatea metatarsianului V. Peroneu și cu mușchiul lung peronier Dată de peronierul superficial. Acțiunea: 1. flexor plantar, 2. pronator și abductor al piciorului. MUȘCHII REGIUNII POSTERIOARE - PLANUL SUPERFICIAL MUȘCHIUL GASTROCNEMIAN Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - porțiunea medială (capul medial) condilul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
a piciorului, 5. susținerea bolții plantare. MUȘCHIUL TIBIALUL POSTERIOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - membrana interosoasă a gambei, - părțile învecinate ale celor două oase ale gambei. Pe tuberozitatea osului navicular și trimite expansiuni oaselor tarsiene din vecinătate precum și metatarsienelor. Cu mușchii regiunii. Din nervul tibial. Acțiunea: 1. slab flexor plantar, 2. adductor și supinator al piciorului, 3. susținător al bolții plantare. MUȘCHIUL FLEXOR LUNG AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - cele 2/3 inferioare și posterioare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al halucelui, intervenind mai ales în menținerea bolții plantare în stațiunea bipedă. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL HALUCELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchiul este format din două fascicule musculare. Fasciculul oblic se formează de la nivelul cuneiformului II, cuboid, baza metatarsienelor III și IV, ligamentul plantar lung. Fasciculul transvers pornește de la nivelul capsulelor ultimelor trei sau patru articulații metatarso-falangiene. Se realizează pentru ambele fascicule pe sesamoidul lateral și pe baza primei falange. Din nervul plantar lateral. 1. adductor al halucelui (în
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
Inserția terminală Inervație Acțiunea Pe marele ligament plantar. Pe prima falangă a degetului mic. Mai poate prezenta și un fascicul muscular mai scurt care să nu mai ajungă până la nivelul falangei și se inseră terminal la nivelul părții laterale a metatarsianului V. Din nervul plantar lateral. 1. slab flexor al degetului mic 2. interveni și în statica piciorului. REGIUNEA PLANTARĂ MIJLOCIE MUȘCHIUL SCURT FLEXOR AL DEGETELOR Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - tuberozității calcaneului; - feței profunde a aponevrozei plantare. Corpul
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
se realizează la nivelul bazei primei falange. Acțiunea mușchilor lombricali este de slabi flexori ai primei falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși sunt în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor III-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor II-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
în număr de 7: trei plantari și patru dorsali. Mușchii interosoși plantari se formează pe partea medială a metatarsienelor III-IV și se întind până la baza primei falange a degetului corespunzător. Interosoșii dorsali se inseră prin câte două fascicule pe doi metatarsieni vecini, iar terminal pe prima falangă a degetelor II-V. Acțiunea interosoșilor este de flexie a primei falange. Ei pot realiza și extensia celorlalte două falange, dar această acțiune este foarte slabă. Inervația mușchilor interosoși se realizează din ramura profundă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de vene geniculare. La nivelul genunchiului, venele profunde nu corespund exact ramurilor arterei poplitee (artere articulare). Ele sunt aranjate într-un plex de vene interconectate. Venele profunde ale piciorului sunt: venele plantare mediale și laterale, arcul venos pofund plantar, venele metatarsiene profunde (plantare și dorsale), venele digitale profunde (plantare și dorsale), vena pedioasă. • Venele perforante Venele perforante sunt numeroase și variate ca aranjament, conexiuni, dimensiune și distribuție. Deși în anatomia clasică și practica clinică venele perforante au fost asociate cu numele
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
format din osul coxal, coapsa din osul femur, în timp ce la nivelul aambei se descriu peroneul, extern și tibia, intern. Ca și la scheletul mâinii, piciorul este format din trei arupe de oase: 7 dintre ele formează scheletul tarsian, 5 sunt metatarsiene și 14 sunt falanaele. COXALUL (OS COXAE) Coxalul formează împreună cu cel de partea opusă și cu osul sacrum scheletul osos al bazinului. Coxalul adultului este un os lat, de formă aproximativ patrulateră ce rezultă din osificarea a trei piese distincte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
posterior format din: astraaal, în sus și calcaneu, în jos; - un rând anterior format de: cuboid (în afară), înăuntru de scafoid care are pe fața lui anterioară cele trei oase cuneiforme; 2. al doilea arup este format din 5 oase metatarsiene; 3. al treilea arup este format din 14 falanae, câte trei pentru fiecare deaet, cu excepția deaetul mare, care prezintă numai două falanae. Astraaalul este un os situat dedesubtul oaselor aambei și deasupra calcaneului. Este format din trei porțiuni: o parte
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
jumătatea superioară, unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
unde este acoperită de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
de bursa seroasă, și rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
rugoasă în jumătatea inferioară, unde se inseră tendonul lui Achile. 1. Tuberozitatea falangei distale 2. Falanga distală 3. Capul falangan 4. Corpul falangan 5. Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Falanga proximală 6. Baza falangei 7. Capul metatarsian 8. Metatarsianul II 9. Metatarsianul I 10. Baza metatarsianului I 11. Cuneiformul medial 12. Cuneiformul intermediar 13. Cuneiformul lateral 14. Navicularul 15. Cuboidul 16. Astragalul 17. Calcaneul 18. Trohleea astragaliană 19. Tuberozitatea metatarsianului V 20. Falanga proximală 21. Falanga medie 22. Falanga distală CUBOIDUL (OS CUBOIDEUM) Cuboidul este un os scurt, de formă neregulată situat înaintea ultimelor două metatarsiene, înaintea scafoidului și ultimului cuneiform. Fața superioară este plană și este acoperită de mușchiul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]