525 matches
-
Om de povară) George Filip este un maestru al versului. Poezia este în el și sufletul lui este o poezie care curge din creion, reverberând pe hârtie ca apa șopotită dintr-un izvor. Exemplu: „Paranteze / în proteze / au urcat / pe metereze / să cuteze / s-agaseze / inși ce vor / să ne necheze / ipoteze...” (Hipnoză, Și toamna vine) sau „Mi-a spus oglinda / îmi e greață / te strâmbi la mine / de o viață! / Și-ți scuturi / capul de mătreață / cu mutra ta / de
Editura Destine Literare by Victor Roșca () [Corola-journal/Journalistic/85_a_465]
-
coborât înaintea celorlalți, dar nu a atins pământul Asiei literalmente, ci auzind profeția lui Calchas, a aruncat scutul pe țărm și a sărit pe el. Semnalând sosirea dușmanilor, troienii s-au refugiat în cetate, adăpostindu-se după cele mai sigure metereze ale ei. Protesilaus, primul care a înaintat pe tărâmul asiatic omoară mulți troienii luați prin surprindere, dar este răpus de Hector, de Enea sau de Achates, adeverind spusele sibilice. Aheii îl vor înmormânta cu onoruri aproape divine, undeva în peninsula
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
cetatea și a redus din sentințele unor ofițeri închiși. În deceniile următoare, cetatea Aradului a fost închisoare pentru mulți prizonieri de război, printre care militari turci, luați prizonieri în 1881. Între 1914 și 1918 s-a făcut o tabără în meterezele exterioare care a adăpostit prizonieri din Bosnia și Herțegovina, printre care și Gavrilo Princip, asasinul arhiducelui Franz Ferdinand de Habsburg (Sarajevo, 1914). Datorită condițiilor grele de detenție au murit 4317 prizonieri, iar în memoria lor a fost pusă la poarta
Cetatea Aradului () [Corola-website/Science/322283_a_323612]
-
sa. Domnia lui Frederic al VII-lea a fost epoca de aur a partidului național liberal din Danemarca care a deținut puterea din 1854. Această perioadă a fost marcată de anumite reforme politice și economice, cum ar fi începutul demolării meterezelor înconjurătoare la Copenhaga în 1857 și introducerea unui comerț liber.
Casa de Oldenburg () [Corola-website/Science/331283_a_332612]
-
concentrează la Yodfat și ca această cetate "e o puternică fortăreață a galileenilor", el a decis să-și îndrepte trupele într-acolo. Asediul cetății de către romani a durat șase săptămâni, vreme în care romanii au ridicat în fața zidului de nord metereze din copaci și pietre, pentru a urca și pătrunde în oraș, de asemenea au supus cetatea la tiruri de săgeți și de pietroaie din baliste. După ce eforturile lor nu au dat roade, deoarece intre timp cei asediați au înălțat și
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
au înălțat și mai mult zidul de apărare, romanii au pus în funcție berbeci de fier. Elazar ben Shemi din satul Shab a izbutit să rupă aruncând un bolovan uriaș capul unui astfel de "berbec". Romanii au înălțat atunci un meterez în fața zidului de miazănoapte și au încercat iarăși să străpungă zidul. Asediații au încercat să se împotrivească turnând ulei fierbinte în capul oștenilor romani. Un trădător din rândurile evreilor, care a fugit din cetate și care a fost capturat, i-
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
a devenit casă parohială. La palatul de pe ziduri s-au efectuat lucrări de consolidare între anii 1966-1970, ultima restaurare datând din perioada 1982-1983. Din construcțiile ridicate de către Grigore al II-lea Ghica, se mai păstrează astăzi zidul de piatră cu metereze care înconjoară incinta, având o înălțime de 4 metri. Pe latura de vest a incintei, la mijloc, se află turnul clopotniță, construit în manieră neoclasică, purtând pe cele patru laturi coloane zvelte în stil ionic. Autorul planului turnului clopotniței este
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
din lemn. Incinta exterioară sau zwinger-ul, are un diametru maxim de cca 70 m. Datorită înălțimii sale (cca 3 m) pare deosebit de scundă în comparație cu celelalte elemente de fortificație. Curtina se sprijină pe mai multe contraforturi și prezintă din loc în loc metereze (guri de tragere). În partea sud-vestică, dominând drumul Reciului ce trece prin imediata vecinătate, se află un bastion semicircular. Incinta interioară este cea mai impozantă cu cei 7m înălțime. Traseul său descrie un oval alungit pe direcția NE-SV, cu
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
SE (h=cca15 m), de formă prismatică (plan rectangular), se accede printr-o ușă deschisă la etajul întâi. Diviziunile pe verticală ale interiorului au dispărut, însă se pot reconstitui pe baza urmelor lăsate. La cele două niveluri superioare turnul păstrează metereze înalte și înguste, deschise spre laturile care flanchează curtina la exterior. Este încununat cu un acoperiș piramidal. După pierderea rostului militar al cetății, în acest turn aerat și rece se păstra slănina. Din acest motiv mai este cunoscut și sub
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
element de piatră profilată al construcției. Câteva ferestre de forme diferite se află pe fațadele de vest, sud și est. În peretele sudic al navei, la mică înălțime față de nivelul de călcare, au fost practicate niște deschideri înguste, de tipul meterezelor. Funcția lor este incertă. Ar putea indica faptul că edificiul a avut inițial altă destinatie. Un acoperiș unic învelește întreaga clădire, de la frontonul triunghiular și până la absida altarului. Interiorul capelei este tăvănit. O tribună de lemn datată în 1733 este
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
din partea de est) sunt refolosite, fiind anterioare. Cele mai înalte turnuri ating o înălțime de 25 metri. Cele mai groase ziduri sunt cele din partea de vest, cele din partea dinspre Nistru fiind mai subțiri. Pe unele porțiuni, zidurile sunt străpunse de metereze, mai puțin în partea dinspre râul Nistru. În interiorul cetății se află diverse construcții, dintre care menționăm: Din secolul al XVIII-lea datează o fortificație turcească bastionară, care înconjoară cetatea lui Ștefan cel Mare pe toate laturile. Fortificația are trei turnuri
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
au fost obligați să părăsească mănăstirea. Complexul monahal a rămas în părăsire timp de peste 70 ani. În primul deceniu al secolului al XX-lea, istoricul N.A. Bogdan găsea aici ""o biserică veche în ruină, cu ziduri mari încunjurătoare, străpunse de metereze, și cu o clopotniță grosolană, dar care'ți impune respect; (...) azi este totul într'o stare din cele mai de plâns; și doar mangalagiii de prinprejur, când pornesc cu carul încărcat spre târg să'și vândă marfa, de'și mai
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
dușmanului. Într-o galeră au urcat dogele Veneției și Bonifaciu de Montferrat, având între ei pe Alexios. Urmată de numeroase alte vase, galera a plutit de-a lungul zidurilor orașului în timp ce un crainic striga pentru a se face auzit dincolo de metereze: Iată seniorul vostru natural, ...cel căruia îi dați ascultare vă stăpânește prin păcat și silnicie, împotriva voinței lui Dumnezeu și a rațiunii, căci, așa cum știți, el s-a ridicat împotriva fratelui și seniorului său, i-a scos ochii și i-
Alexios al III-lea Angelos () [Corola-website/Science/316367_a_317696]
-
Mai întâi însă, cum a au primit avertismente în dosarele microfilme, trebuia să petreci ore și evoluat cariera ta profesională în lor personale pentru ca nu cumva să ore în biblioteci, în spatele unui țară? încerce să-și ridice capul. In ceea ce meterez de volume grele în limbi CGM: Activitatea mea în mă privește, mi s-a interzis accesul străine, scriind de mână fișe și România a fost canalizată exclusiv la laboratorul dela Catedra de conspecte pe care să le poți lua către
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de
Mănăstirea Sucevița () [Corola-website/Science/306901_a_308230]
-
cu aceste nume, cît și prin înălțimea lor de aproape 1 900 m. Cea de a doua denumire este legată de înfățișarea ,gîrbovită" a munților și culmilor de la est de Prahova, care apare pregnantă drumețului, mai ales atunci când privește de pe meterezele Bucegilor. Munții Baiului se caracterizează prin uniformitate structurală și petrografică. Ei se desfășoară pe un vast anticlinoriu, numit de geologi “anticlinoriul Baiului", alcătuit precumpănitor din formațiuni de vîrstă cretacică. În componența lor se înclud marno-calcare, gresii calcaroase, cu diaclaze umplute
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
ale scutului se află patru trandafiri argintii. Taurul și florile simbolizează activitățile desfășurate în localitate: creșterea vitelor și cultivarea plantelor. Aceste elemente sunt în legătură cu un semn vechi din Basarabia. Pe scut este amplasat un turn de cetate argintiu cu trei metereze. Numărul de metereze de pe turn și culoarea indică faptul că așezarea este oraș regional și, în acest sens, are o importanță regională. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Chelmenți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
află patru trandafiri argintii. Taurul și florile simbolizează activitățile desfășurate în localitate: creșterea vitelor și cultivarea plantelor. Aceste elemente sunt în legătură cu un semn vechi din Basarabia. Pe scut este amplasat un turn de cetate argintiu cu trei metereze. Numărul de metereze de pe turn și culoarea indică faptul că așezarea este oraș regional și, în acest sens, are o importanță regională. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Chelmenți era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de
Chelmenți () [Corola-website/Science/313727_a_315056]
-
asemenea dubii le-a păstrat pentru sine. Mai devreme, în același an, fusese abordat de un meșter ungur, pe nume Urban, care și-a oferit serviciile de turnător de tunuri. El a fost cel care va construi uriașul tun de pe meterezele de la Rumeli Hisar. Leafa pe care a cerut-o era mult prea departe de ceea ce Constantin putea să-și îngăduie. Urban a plecat în tabăra sultanului de la Adrianopol, unde și-a vândut meșteșugul pentru un preț mult mai mare. Într-
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
construite din bolovani de râu, cu stânci de legătură la colțuri (tăiate din muntele vecin) și au o înălțime de 6-7 m și o grosime de 1,50 - 1,80 m. Zidurile sunt prevăzute cu drum de strajă și cu metereze, precum și cu bastioane masive la toate colțurile. Pe latura de est, terenul era instabil, astfel încât a trebuit să fie înălțat, cu acest prilej fiind ridicat și zidul din acea parte. La mijlocul laturii de est, unde se întâlnesc cele două curtine
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
cât și printr-o ușă ce ducea de la drumul de strajă de pe zidul de sud. Încăperea de la parter era folosită ca depozit de provizii pentru corpul de gardă care apăra mănăstirea. Încăperea de la primul etaj este boltită și avea un meterez îngust orientat către poartă. De aici se poate urca la etajul II printr-o scară de piatră adâncită în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
Încăperea de la primul etaj este boltită și avea un meterez îngust orientat către poartă. De aici se poate urca la etajul II printr-o scară de piatră adâncită în grosimea zidului. Încăperea de la etajul II este boltită și avea două metereze către curte. În turnul din colțul sud-vestic se află Paraclisul "Sf. Trei Ierarhi". Acesta este situat la primul etaj al turnului, având o intrare încadrată de un chenar de piatră, cu o cornișă în stil renascentist. Paraclisul este format dintr-
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
castellum" al orașului. Incinta este practic terminată în preajma jumătății veacului al XV-lea, poarta de est fiind de exemplu ridicată în 1449. S-au folosit blocuri mari din piatră pentru ridicarea unor ziduri masive cu contraforți de întărire, creneluri și metereze, drum de strajă pe console de piatră cu scări de retragere. O a doua etapă de construcție se întinde intre anii 1470 - 1507 când se construiesc între altele Poarta de vest și Turnul Podului. În cele din urmă, lucrări importante
Cetatea Clujului () [Corola-website/Science/302442_a_303771]
-
se sprijină pe colonete bogat decorate. Pe peretele nordic se află un tabernacul decorat cu motive vegetale. Bastionul rotund din colțul de sud-est al incintei, construită în 1515 și supraînălțată în secolul al XVII-lea, domină panta domoală a colinei. Meterezele ultimului său etaj sunt mascate de frontoane ornamentale, compuse din cărămizi zidite oblic, la fel ca în cazul Turnului Olarilor din Sibiu.
Ighișu Nou, Sibiu () [Corola-website/Science/301713_a_303042]
-
late care sunt sprijinite pe retragerile contraforturilor este susținut parapetul etajului de apărare care mascheză gurile de turnare. Deasupra tuturor se ridică doi pereți de grosime mică care au rol în diminuarea pătrunderii proiectilelor aruncate din exterior. Pereții au prevăzute metereze la care se poate ajunge printr-un coridor din lemn. Înglobat în sistemul defensiv este și turnul sacristiei care se regăsește sub acelaș acoperiș al bisericii și care se ridică deasupra etajului de apărare cu 16 metri. Asemănător cu biserica
Biserica fortificată din Saschiz () [Corola-website/Science/326667_a_327996]