493 matches
-
ivește regale Decebal, Vezinas, marele preot și căpeteniile de oaste: Tehomir, Duras, Baldobal și Hasdrubal. ). DECEBAL Precum vedeți, e destul de adânc șanțul celălalt Și valul destul de înalt. Acești munți ridicați de brațul dac și aceste mormane, Sunt mai strajnice ca meterezele romane? În spatele lor așezăm bolovani potriviți Spre a fi doar rostogoliți. Imperatorul romanilor numai să îndrăznească Sarmisegetusa noastră s-o cucerească! TEHOMIR Nu-mi spun părerea acum, Dacă vin, mă gândesc , pe care drum? DECEBAL Numai două drumuri aduc aici
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului părintele să joc un șah dacă mă cheamă, am să mă duc singur ca un pui de cuc printre fugile lui Bach un duel pe metereze în portal sicilian ca o parte dintr-un plan și remediu la asceze vita brevis între două ace plâng mormintele postume victoriiile din altă lume, ultima, la Samotrace n-am să spun eu nimănui: vino Larsen să-mi ajuți un
VITA BREVIS de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358198_a_359527]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > CAPRICIU Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 529 din 12 iunie 2012 Toate Articolele Autorului față în față metereze, archebuze și baliste care flutură batiste din ținuturi calabreze nu e vorba de baliste, de landouri sau asceze operații de pareze, de corali sau ametiste n-am pus între paranteze curioșii să asiste nopțile când trec pe liste manierele obeze
CAPRICIU de ION UNTARU în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358242_a_359571]
-
zid, sunt înregistrate documentar și arheologic abia în ultima perioadă a veacului al XV-lea, începând cu 1481, data fortificării Mânăstirii Putna[7]. Bisericile moldovenești diferă de cele din Europa de vest datorită faptului că au mai puține ferestre și metereze, iar influențele stilului gotic sunt evidente doar la forma ușilor și ferestrelor. Datorită pictării pereților interiori și exteriori, acestea se aseamănă foarte mult cu biserici medievale bizantine întâlnite în Grecia, Serbia sau Bulgaria, iar din punct de vedere arhitectural, majoritatea
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
au urmat ca o umbră și ca o cunună, pas cu pas, clipă de clipă, în prigoane, în anchete, în torturi, în „libertate”, în foamete, în lagăre, în geruri, în izolări, în persecuții, în temnițe, în tranșee, în asalturi pe metereze, în calomnii, în urzeli mișelești, dar luptătorul creștin Petru Baciu a țâșnit deasupra tuturor biruind vremelnicia vitregiilor, mustind poeme de balsam țării însângerate, înălțând altare sfinte munților de oseminte înlăcrimate. „Luptătorii din munți și cei căzuți acolo au reînviat pururi
MĂRTURISITORUL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357743_a_359072]
-
și măcelul a început. Cei din sud furau de rupeau de la cei din nord și invers. Cine era prins, vai de mama lui! Cine nu, nu! În mijlocul capitalei apăru un fel de linie Maginot autohtonă, adică un șanț cu niște metereze făcute din scânduri de pat. Bătălia era, în primul rând, una psihologică și ce era la gura combatanților, să te ferească Sfântul! Bărbații răcneau cât îi țineau bojocii, însă erau mult în urma femeilor care susțineau conflictul cu blesteme și înjurături
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
de servicii onorabile. Oribilul război continua de câteva luni ... Într-o dimineață, spre groaza și uimirea tuturor, în șanț căzu un obiect sferic de culoare aurie. Un răcnet de bucurie se ridică în slavă și aprigii luptători de pe cele două metereze coborâră în grabă, care cu bomfaiere, care cu flexuri sau cu autogene ca să taie bucăți din el, știută fiind apetența acestui brav neam pentru obiecte strălucitoare. Doar că, la cam un metru distanță, o flacără albăstruie îi spulberă pe atacatori
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
statale, sunt prinși de o febrilitate demonica. Niște adunați excitați de oportuniști, ca niște germeni patogeni într-un mediu fertil, dau cu bidineaua să văruiască gardul. Fiecare își are rolul. Nu știu dacă și rostul. Cetatea Olchim fuse pusă cu meterezele la pământ. Ca si cum am fi fost cotropiți de barbari. De primitivi cu ifose. Românul spune: “prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul“. Fudulie. Fudulii. Duhnind a parvenire. E îmbulzeala la datul cu presupusul. Domnul Dan, DD în
TIRI ... TIRI ... TIRIBOMBA de DONA TUDOR în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359013_a_360342]
-
statale, sunt prinși de o febrilitate demonica. Niște adunați excitați de oportuniști, ca niște germeni patogeni într-un mediu fertil, dau cu bidineaua să văruiască gardul. Fiecare își are rolul. Nu știu dacă și rostul. Cetatea Olchim fuse pusă cu meterezele la pământ. Ca si cum am fi fost cotropiți de barbari. De primitivi cu ifose. Românul spune: “prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul“. Fudulie. Fudulii. Duhnind a ... Citește mai mult Chiar dacă am fi chemați cu toții să murim, cu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
statale, sunt prinși de o febrilitate demonica.Niste adunați excitați de oportuniști, ca niște germeni patogeni într-un mediu fertil, dau cu bidineaua să văruiască gardul. Fiecare își are rolul. Nu știu dacă și rostul. Cetatea Olchim fuse pusă cu meterezele la pământ. Ca si cum am fi fost cotropiți de barbari. De primitivi cu ifose. Românul spune: “prostul dacă nu e și fudul, nu e prost destul“. Fudulie. Fudulii. Duhnind a ... V. ANGAJAMENTE ȘI ARANJAMENTE, de Dona Tudor, publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359021_a_360350]
-
strălucit, doctoratul în natura umana. „La sfârșitul anilor ’30, când era redus la tăcere de către cerberii ortodoxismului stalinist, Bulgakov își adresează sieși cuvintele utilizate pentru a-l descrie pe marele scriitor german E.T.A. Hoffmann: «El transforma literatura într-un meterez de unde, ca artist, măsoară pedeapsă satirica pentru tot ceea ce este deformat în lumea reală».” (Edithe C. Haber) În Diavoliada, acțiunea se desfășoară pe fundalul aceleiași erori birocratice, care-l aduce în pragul nebuniei pe Korotkov. Pe parcursul întregii povestiri Korotkov încearcă
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
lege mai subtilă Unde merg, unde adast Doar pe tine eu te văd Pregătind un alt prăpăd În decorul meu fantast Prind mașinile viteză Pe traseul vieții noastre Populată de dezastre Și o nouă diateză Cine sunt strănii-acești Cățărați pe metereze Care-ndeamnă la asceze Și ne spun numai povești? Vine timpul și scadența Macină un orologiu Căruia-i aduc elogiu Toți edilii din Florența Toată lumea din incintă S-ar înscrie la concurs Dac-ar ști că pe parcurs Se dă
VINE NOAPTEA de ION UNTARU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340751_a_342080]
-
nebun sunt, și-acum Ți-aș spune-n cuvinte însă nu mai am cui. Te-am iubit indărătnic, fără principii, total Așa cum doar Dumnezeu ne iubește Te voi iubi, te iubesc, te-am iubit! Dar acum, la final Suntem pe metereze doi soldați...amândoi. Sursa foto: internet Referință Bibliografică: Doi soldați / Roberta Sanders : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1545, Anul V, 25 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Roberta Sanders : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
DOI SOLDAŢI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341001_a_342330]
-
reluase cursul normal. Totuși, unii dintre boieri se întrebau ce va urma, temându-se de vreo năvală vrăjmașă care să pustiască ținutul. Într-una din seri, la o oră târzie, căpitanul, care tocmai ațipise, auzi țipete disperate pe unul din metereze. Alergă cu sufletul la gură până acolo și lângă zid găsi un străjer cu ochii holbați, părul vâlvoi și mut. Încercă să-l readucă la realitate, dar acesta abia a doua zi reuși să îndruge câteva cuvinte. Oșteanul povesti că
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Trăsese o săgeată asupra acelei arătări, dar aceasta o smulsese din piept fără să-i curgă nici o picătură de sânge, îi rânjise batjocoritor, apoi sărise peste zid făcându-se nevăzută. Peste vreo două zile găsiră un alt oștean leșinat dincolo de metereze. Când își reveni le povesti că o dihanie cu coarne l-a smuls de la locul său, l-a purtat prin aer și l-a aruncat în afara cetății printre copaci. Intrigat de cele două întâmplări, căpitanul hotărî să facă de strajă
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
pricina. Bănuia că nu-i ceva curat, dar spera că încă mai este sub protecția vrăjii și nu i se poate întâmpla nimic rău. Totuși, teama îl cam încerca și luă în companie doi voinici. De cum căzu înserarea urcară pe metereze. Cercetară împrejurimile cu privirea, apoi se așezară la povești ca să treacă timpul mai ușor. Se întunecase de-a binelea când de după coama dealului se arătă roata lunii inundând întinderile cu razele sale pline de mister. Trecuse de miezul nopții și
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
Chiar atent uitându-se în veghe, Paiele din ochiurile-și socoate, Chiar pe-ale altora nici nu le vede, Într-un râs fără pereche! Un intendent al lucrurilor mărețe, Se studiază ca om să nu greșească, Păstrează atenția ca pe metereze, Căutând ce-i uman să-și sporescă, Zâmbetul stând să plesnească.. Zâmbetul ce alungă a inimilor riduri, Ești 'nimic de șezi în tegiversare Vector ce-n 'acțiune sparge ziduri, Valsul putând lega realul de visare, Ca-n neîntrerupte dansuri. Deși
ZÂMBETUL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342161_a_343490]
-
expoziții permanente în domeniul științelor naturii. Activitățile educaționale destinate tinerilor au ca scop aducerea acestora cât mai aproape de natură. Fortificațiile din Bellinzone Aceste castele sunt cele mai mportante dovezi de arhitectură militară medievală în spațiul alpin. Cu zidurile sale, turnuri, metereze și porți acestea nu încetează să-i uimească pe vizitatori. Castelgrande, Castello Montebello și Castello Sasso Corbaro dețineau odată rolul de apărare, iar astăzi sunt simbol al orașului. Prima lor atestare scrisă este din anul 590. Pentru vechii români, Bellinzone
7 PASI SPRE DESCOPERIREA ELVETIEI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342373_a_343702]
-
pulsului meu, scriu pentru tine și Dumnezeu... pe coale albe și strălucitoare... Hârtia prea bună are multă răbdare și-așteaptă-n tăcere dorita Scrisoare... Mă-nalț cu speranță și cu credință, ca s-ajung la Cel Prea’nalt în biruință. Sunt pe metereze încă-n așteptare și crâncena luptă mult mă mai doare, dar merg din chirie-n timpul ce vine, simțind fericit, lumina sfântă în mine... Peste tot văd gesturi, idei egoiste... Sunt zilele noastre-nghețate și triste, dar este speranță de
VREMURI GRELE ŞI RELE de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342502_a_343831]
-
chuchotée aux belles frigides de la ville de Cluj Napoca violentées en subsidiaire par le pithécanthrope amour de soi. LUT ISPITITOR alintă-mă om aflat la începuturi risipitor agasant de verdicte veridice doar din unghi mediatic. alungă-mă om aflat santinela pe metereze de spaimă din tristețe în râset descoperindu-i tăcerii rănite accente psihopatologic rezonabile firii. remodelează-mă om din zăpadă tristă că nu va mai fi nicicând... așa albă și pură turnând pe nerăsuflate plumb topit în formă mea de lut
POEME FRANCO-ROMÂNE de FLORICA BUD în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341649_a_342978]
-
în care nu avea alt mijloc de transport. Cu timpul și-a format convingerea că nu putea fi decât o vrăjitoare bună. La ea veneau femei frumoase, îmbrăcate și mai frumos, însoțite de copii sfioși pentru care fustele mamei erau metereze de netrecut; ceva ce Albert nu putea pricepe pe de-a întregul, se petrecea. Mama Leana îl alunga întodeauna din preajmă. Albert se îndepărta încercând să pară cât mai nepăsător. Constatase că ori de câte ori se holba mai tare, cu atât mai
I. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2011 din 03 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340523_a_341852]
-
impunător deasupra stâncilor, sub straja falnicilor brazi din apropiere. Pătrund într-un luminiș și, fără nici cel mai mic răgaz pentru odihna animalelor, urcă panta până la porțile cetății. Un străjer ce-i văzuse încă de la poalele muntelui se arată pe metereze, cu arcul și tolba cu săgeți la spate și le strigă cu voce puternică, de războinic valah: - Cine sunteți domniile voastre? - Deschideți porțile! O rudă foarte apropiată stăpânului tău dorește să vorbească cu Principele Radu Valdescu. - Un moment, să anunț solia
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
de răsunară ecourile până pe crestele cele mai înalte ale munților și țâșni pe drumul de întoarcere. În seara următoare erau toate pregătite pentru primirea zgripțuroaicei și întreaga suflare o aștepta cu nerăbdare. Se întunecase de mult, iar străjerii moțăiau pe metereze. Adierea vântului le produse o somnolență ciudată. Deodată liniștea nopții fu tulburată de o vijelie iscată din senin. De după creasta muntelui năvălesc nori negri, fioroși, care acoperă luna și întinderile rămân în negură. Vuietul vântului este spintecat de fulgere ce
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
aceiași copaci, aceleași flori și același noroi”. O notă de melancolie, împletită cu nostalgia după diverse Epoci de Aur - una chezaro-crăiască și o alta victoriană târzie -, domină paragraful final: „De pe acum era după-amiaza târziu. Totul era ordonat și nemțesc.[6] Meterezele fuseseră transformate în promenadă - pe care o orchestră de coarde interpreta Johann Strauss cu un șarm și o demnitate pe care orchestrele englezești și le-au pierdut pentru totdeauna.” *** Ciocârlia era piesa de rezistență a lui Grigoraș Dinicu, preluată de
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
mai poate șopti curat... Zac într-un calvar pământesc, Lătrături de suferință și dezastru Ale moleculelor lut, Unde Geb privește înmărmurit: „Ah, copiii mei, tot lui Seth vă dați viața?” Fereastra sufletului mi-e acoperită Și gratiile întunecate mă protejează - Metereze ale măștilor zidite-n mine, Mă fac să rămân Alb, Să nu mă depărtez de pana lui Maat Și să nu mă crucific în prihana durerii. Infernum Noapte azi este în univers, Gerul mă linge pe ciolane - Paletă de galaxi
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]