478 matches
-
littérature roumaine contemporaine”, ADV, 1937, 16510; Ionescu, Război, I, 124; Călinescu, Ist. lit. (1982), 967; Lovinescu, Scrieri, III, 250-251; Perpessicius, Opere, XI, 246-251; Dan Petrașincu, „Profiluri literare franceze”, „Dreptatea nouă”, 1946, 226; Perpessicius, Lecturi, 152-160; Crohmălniceanu, Literatura, I, 498-500; Martin, Metonimii, 343-346; Cioculescu, Itinerar, II, 356-360, IV, 422-426; Simion, Scriitori, I, 363-366; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 90-106; Constantin Ciopraga, Profiluri critice, CRC, 1980, 5; Nicolae Manolescu, Dialoguri literare, RL, 1980, 44; Steinhardt, Incertitudini, 50-53; Manolescu, Arca, II, 185-186; Mihaela
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
reflecții, fragmente, București, 1994; Scene, fragmente, reflecții, îngr. și pref. Vasile Popovici, București, 2000. Antologii: Eugen Jebeleanu interpretat de ..., pref. edit., București, 1979. Repere bibliografice: Regman, Cronicari, 29-38; Stănescu, Poeți și critici, 142-146; Drăgan, Reacții, 73-78; Grigurcu, Idei, 121-125; Martin, Metonimii, 377-381; Dimisianu, Valori, 160-164; Ungheanu, Arhipelag, 338-345; Cristea, Domeniul, 374-383; Iorgulescu, Al doilea rond, 116-125; Ștefănescu, Preludiu, 281-284; Georgescu, Volume, 161-165; Simion, Scriitori, I, 723-726; Stănescu, Jurnal, 250-255; Mihăilescu, Conceptul, II, 137-143; Dobrescu, Foiletoane, I, 98-109; Cristea, Faptul, 303-308; Zaciu
RAICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
81-102; Ungheanu, Pădurea, 115-157; Amintiri despre Mihail Sadoveanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1973; Ei l-au cunoscut pe Mihail Sadoveanu, îngr. Constantin Mitru, pref. Paul Anghel, București, 1973; Mihail Sadoveanu interpretat de..., îngr. și pref. Fănuș Băileșteanu, București, 1973; Martin, Metonimii, 278-285; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 36-38, 172-183; Dan, Proza, 155-163; Nicolescu, Starea, I, 51-58; Popa, Forma, 83-88; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975, 8-29; Ungheanu, Arhipelag, 9-28; Nicolae Manolescu, Sadoveanu sau Utopia cărții, București, 1976; Pompiliu Marcea, Lumea
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
invoce, după cholera-morbus, un pedanto-morbus3. În prefața cărții sale Aus dem Osten, clericul sas Bernhard Schwartz afirma tocmai despre Transilvania că ar trebui „numită, În ceea ce privește cunoștințele de ansamblu asupra ei, o Cenușăreasă geografică, o Chină a Europei”4, o nouă metonimie conclusivă a unei categorii de „Orient” care nu devenea premisă, nici argument al interferenței. La Hasdeu mai poate fi observat un refuz al cosmopolitismului civilizației, dar nu trebuie uitat că și el fusese marcat de descoperirea romantică germană a Întregii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
103-111; Zaciu, Ordinea, 288-293; Andriescu, Relief, 148-157; Voicu Bugariu, Zaharia Stancu, București, 1974; Ciobanu, Critica, 8-15; Cristea, Un an, 13-20; Crohmălniceanu, Literatura, II, 150-162; Dimisianu, Valori, 36-38; Felea, Secțiuni, 29-35, 114-119, 390-392; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu..., Craiova, 1974, 105-108; Martin, Metonimii, 308-314; Dumitru Micu, Periplu, București, 1974, 237-244; Petroveanu, Traiectorii, 24-34; Simion, Scriitori, I (1974), 31-38, 261-265, I (1978), 6-13, 369-397; Tomuș, Istorie, 173-178; Zaciu, Bivuac, 179-186; Mihai Beniuc, Scrieri, VI, București, 1975, 14-20; Cristea, Domeniul, 66-71, 147-154; Micu, „Gândirea”, 604-610
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
16-21; Ciobanu, Panoramic, 132-135, 268-274; Stănescu, Poeți și critici, 147-150; Mihai Drăgan, Al. Piru, istoric literar, ST, 1973, 8; Cristian Livescu, Legile lecturii critice, ATN, 1973, 12; Bucur, Istoriografia, 569-571; Grigurcu, Idei, 85-90; Raicu, Structuri, 214-216; Dimisianu, Valori, 127-135; Martin, Metonimii, 355-362; Ungureanu, La umbra cărților, 16-19; Serafim Duicu, Generația vârstnică, VTRA, 1976, 2; Liviu Leonte, O panoramă a liricii actuale, CRC, 1976, 13; Liviu Petrescu, „Poezia românească contemporană. 1950-1975”, ST, 1976, 3; Iorgulescu, Al doilea rond, 27-37; Valentin F. Mihăescu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
Labirint, 45-69; Doinaș, Diogene, 60-65; Papadima, Scriitorii, 218-226; Păcurariu, Clas. rom., 196-201; Ulici, Recurs, 91-98; Victoria Ana Tăușan, Ion Pillat. Ceremonia naturii, București, 1972; Carianopol, Scriitori, I, 37-53; Cioculescu, Itinerar, I, 232-235, IV, 427-432, V, 470-480; Săndulescu, Citind, 150-159; Martin, Metonimii, 221-231; Ovidiu Papadima, Ion Pillat, București, 1974; Crohmălniceanu, Literatura, II, 97-121; Micu, „Gândirea”, 456-491; Pop, Transcrieri, 65-76; Ungureanu, Contextul, 68-103; Pillat, Itinerarii, 3-62; Sorescu, Interpretări, 133-139; Cristian Livescu, Introducere în opera lui Ion Pillat, București, 1980; Martin, Paranteze, 169-196; Adam
PILLAT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288815_a_290144]
-
prins”, RL, 1972, 38; Nicolae Bârna, La o nouă ediție. Petru Popescu, „Dulce ca mierea e glonțul patriei”, LCF, 1972, 52; Cornel Regman, Selecție din selecție, București, 1972, 354-359; Georgescu, Printre cărți, 169-179; Petrescu, Scriitori, 138-142; Iorgulescu, Rondul, 164-170; Martin, Metonimii, 327-335; Ungheanu, Arhipelag, 124-143; Nicolae Manolescu, Basic instinct, RL, 1993, 14; Claudiu Constantinescu, Florile răului, RL, 1993, 14; Valeriu Cristea, „Eu sunt unul din scriitorii care s-au afirmat de ambele părți ale Cortinei de Fier sau ale Atlanticului” (convorbire
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
Mihai Novicov, Chipul luptătorului comunist în proza contemporană, București, 1961, 37-49; Perpessicius, Alte mențiuni, I, 189-194; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1962, 120-142; Râpeanu, Noi, 194-196; Căprariu, Jurnal, 209-222; Oprea, Mișcarea, 69-83; Regman, Cărți, 43-57; Ciobanu, Panoramic, 186-189; Martin, Metonimii, 336-338; Iorgulescu, Rondul, 98-106; Dimisianu, Valori, 68-71; Ungheanu, Arhipelag, 150-153; Ciobanu, Incursiuni, 217-220; Ștefănescu, Preludiu, 161-167; Ungureanu, Proză, 166-174; Ștefănescu, Jurnal, 195-197; Cocora, Privitor, III, 142-143; Diaconescu, Dramaturgi, 217-219; Faifer, Dramaturgia, 104-110; Leonte, Prozatori, I, 136-145, II, 98-100, 252-255; Ungureanu
POPOVICI-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
Comunist Român în procesele culturale și artistice s-a menținut, astfel, sub varii formule, până la căderea comunismului. Asimilat cu această practică, termenul p. a fost resimțit ca o permanență a deceniilor de comunism în literatură, tinzând a desemna, printr-o metonimie până la un punct legitimă, întreaga perioadă. Repere bibliografice: Lucrările Primului Congres al Scriitorilor din RPR. 18-23 iunie 1956, București, 1956; Ana Selejan, România în timpul primului război cultural (1944-1948), vol. I: Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992, vol. II: Reeducare și prigoană, Sibiu
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
188-193, II, 229-239, III, 146-148, IV, 185-195; Georgescu, Printre cărți, 81-92; Petrescu, Scriitori, 120-124; Piru, Varia, II, 276-284, 286-288; Raicu, Structuri, 36-51; Ion Sârbu, Camil Petrescu, București, 1973; Ștefănescu, Momente, 112-153, 191-230; Ungheanu, Pădurea, 187-196; Zaciu, Bivuac, 26-30, 169-178; Martin, Metonimii, 300-303; Popa, Spații, 84-99; Cioculescu, Amintiri, 188-212; Valeriu Râpeanu, Interpretări și înțelesuri, București, 1975, 191-195; Tașcu, Incidențe, 109-122; Zaciu, Lecturi, 86-110; Ovidiu Ghidirmic, Camil Petrescu sau Patosul lucidității, București, 1975; Simion, Scriitori, II, 171-202; Pop, Transcrieri, 77-86; Săndulescu, Continuități, 175-183
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Lumea, 171-177; Martin, Generație, 166-173; Balotă, Labirint, 417-421; Adrian Păunescu, Sub semnul întrebării, București, 1971, 317-324; Sorianu, Contrapunct, 235-239; Vlad, Convergențe, 143-148; Constantin, Prozatori-critici, I, 24-28; Raicu, Structuri, 192-197; Tomuș, Răsfrângeri, 203-208; George, Sfârșitul, I, 36-49, 272-276, II, 308-311; Martin, Metonimii, 351-354; Al. Călinescu, „Poezia lui Eminescu”, CREL, 1975, 4; Paul Anghel, Nouă arhivă sentimentală, București, 1975, 96-101, 310-320; Balotă, Arte, 323-330; Cristea, Domeniul, 362-364; Anghelescu, Creație, 310-327; Stănescu, Jurnal, I, 233-241; Ungheanu, Lecturi, 257-262; Dobrescu, Foiletoane, I, 163-169; Mihăilescu, Conceptul
PAPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288683_a_290012]
-
larg - texte propriu- zise, acțiuni, persoane, zvonuri, segmente mediatice etc.) nu sunt niciodată atacate frontal, ci deconstruite dinspre o margine selectată mai mult sau mai puțin subiectiv. În măsura în care P. poate fi aproximat ca un critic ironist, figura criticii lui este metonimia: odată ce un fragment de text este destrămat, se subînțelege efectul mai larg al destrămării întregului text. Deși, pe fond, metoda rămâne neschimbată, ea suportă în timp modulări și variații ținând de retorica aplicată. În Tentațiile anonimatului și alte eseuri (1990
PETRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288782_a_290111]
-
Perpessicius, Antologia poeților de azi, I-II, pref. Cornelia Pillat, București, 2000; G. Coșbuc, Poezii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 2002; Întâlniri la masa umbrelor, București, 2003. Repere bibliografice: Mihai Drăgan, Despre unele omisiuni și adaosuri, ATN, 1973, 9; Martin, Metonimii, 291-295; Constantin Sorescu, Teatrul identității, SPM, 1982, 592; Ion Bogdan Lefter, Damian Stănoiu, „Nuvele și romane”, RL, 1988, 43; Ilie Dan, „Dramaturgia istorică română contemporană”, CL, 1989, 14; Mircea Anghelescu, Bacovia și bacovianismul, LCF, 1994, 29; Vârgolici, O nouă ediție
NISTOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288464_a_289793]
-
73-77; Regman, Cronicari, 180-192; Râpeanu, Interferențe, 192-196; Stănescu, Cronici, 145-155; Ardeleanu, „A urî”, 51-60; Barbu, Sine ira, 162-165; Popa, Modele, 65-67; Ciobanu, Panoramic, 236-240; Munteanu, Opera, 210-218; Raicu, Structuri, 283-285; Constantin, Prozatori-critici, 52-61; Tudor, Pretexte, 155-164; Săndulescu, Citind, 218-230; Martin, Metonimii, 339-342; Iorgulescu, Rondul, 179-187; Dimisianu, Valori, 72-76; Balotă, Universul, 144-164; Dumitru Micu, Periplu, București, 1976, 257-264; Ștefănescu, Preludiu, 174-181; Dimisianu, Nouă prozatori, 89-117; Pillat, Itinerarii, 291-297; Simion, Scriitori, I, 582-597; Raicu, Practica scrisului, 246-250; Alboiu, Un poet, 33-35; Florin Mugur
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
C. Stere, Scrieri, pref. edit., București, 1979; P.P. Negulescu, Geneza formelor culturii, pref. edit., București, 1984. Repere bibliografice: Dan Mănucă, „Trei esteticieni...”, IL, 1968, 9; Tomuș, Carnet, 98-110; Piru, Varia, II, 202-203; Georgescu, Printre cărți, 39-43; Ciobanu, Critica, 232-236; Martin, Metonimii, 371-375; Ungheanu, Arhipelag, 402-404; Dan Mănucă, „Curentul cultural de la «Contemporanul»”, CL, 1977, 10; Anghelescu, Creație, 337-344; Dimisianu, Opinii, 309-313; Georgescu, Volume, 114-118; Mihăilescu, Conceptul, II, 184-186; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 329-332; Iorgulescu, Critică, 205-209; Martin, Paranteze, 154-160; Iorgulescu, Ceara, 58-61; Regman
ORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288593_a_289922]
-
o singură piesă, ci, concomitent, câteva suprapuse. Travestiul, înscenarea misterului nu au atâta putere cât să biruie nefericirea și singurătatea de generații. Și din nou, predilecția barocă pentru poeticitate, simbolistică și culoare (marea este, la B., un personaj și o metonimie recurentă). Chiar dacă în al treilea roman, Capra neagră, scriitorul părăsește ambianța orientală, alegând un cu totul alt spațiu (Berlin, Sibiu, Mediaș), voluptatea poetizării picturale se păstrează intactă. De data aceasta, stampele grațioase, lucrate meticulos și pasionat, portretele în palimpsest (cele
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
rezultatele unui asemenea demers analitic sunt cu totul descurajante. Dincolo de câteva diferențe formale (prezența sau absența versificației, a ritmului metric, a blancurilor etc.), jurnalismul pare a se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma limbii, vom observa că această normă este un construct imaginat, o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
creare a expresivității și două figuri tutelare: Prin învecinare. Este cazul metaforei, o comparație prescurtată, din care lipsește termenul de comparat. „Regina nopții” reprezintă o asemenea comparație implicită, din care lipsesc comparativele ca și precum. Prin înlocuire. Ne referim la metonimie, la schimbarea cauzei cu efectul, a părții cu întregul etc. De pildă: „A băut o sticlă” în loc de „A băut o sticlă de vin”. „Unde nu e cap, vai de picioare” etc. Putem accepta această simplificare, dacă ea nu ar fi
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nu explică diferența dintre metaforă și personificare (orice personificare este o metaforă, dar nu orice metaforă este o personificare (de exemplu, „Lună, tu, regina nopții” sau „Și-a luat picioarele la spinare”). De asemenea, nu este foarte clară diferența dintre metonimie și sinecdocă, unii autori (Heinrich Plett) considerând, în cazul metonimiei, că substituția întregului cu partea nu se află într-un raport de strictă dependență. Dimpotrivă, în sinecdocă, termenii substituției sunt strâns legați logic și funcțional: capete pentru oameni, pânză pentru
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o metaforă, dar nu orice metaforă este o personificare (de exemplu, „Lună, tu, regina nopții” sau „Și-a luat picioarele la spinare”). De asemenea, nu este foarte clară diferența dintre metonimie și sinecdocă, unii autori (Heinrich Plett) considerând, în cazul metonimiei, că substituția întregului cu partea nu se află într-un raport de strictă dependență. Dimpotrivă, în sinecdocă, termenii substituției sunt strâns legați logic și funcțional: capete pentru oameni, pânză pentru corabie. Putem observa și alte inconsecvențe terminologice, unii autori confundând
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
și subtil vehicul semantic. Figura se impune printr-o altă funcție, esențială în limbajul jurnalistic: aceea de mijloc de accentuare a mesajului (O. Ducrot, 1996, p. 377). Altfel spus, o personificare („Conjunctivita bate la porțile Bucureștiului”), o metaforă și o metonimie („Lupta pentru Cotroceni”) etc. încetează să mai împlinească o funcție semantică propriu-zisă. Tropii și figurile de stil par a împlini, într-un articol de ziar, o funcție iconică de întărire, de subliniere a recuzitei discursiv, jurnalistice. (5) O pagină de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în zorii acestei perioade, când românii se dezmeticeau după Revoluție” (Cotidianul, nr. 4385, p. 24). Acest exemplu, luat la întâmplare, arată (dacă mai era nevoie) că imperfecțiunile stilistice se însoțesc, apar în cascadă: neclarități, lipsă de concizie, de fluență sau metonimii și personificări neizbutite: „va urma” (pentru telenovelă), „coronița anului de producție 2003” etc. Apropierea inabilă, chiar ilogică, a două momente mult despărțite în timp și spațiu: „Am intrat în baie/Profesoara de română m-a scos la tablă” etc. Între
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
prin alăturări semantice surprinzătoare, jocuri stilistice inedite: „Luna, ca o limbă de câine”, cum spune Fănuș Neagu. Chiar dacă în sine comparația pare absurdă, ea are o forță teribilă de sugestie. Creează o imagine senzitivă, cvasi-tactilă. Folosirea adjectivelor impertinente, a comparațiilor, metonimiilor și personificărilor neașteptate, trebuie să se subsumeze atât subiectului, cât și stilului specific autorului: ironic, liric, moralizator, narativ etc. Oricât ar părea de ciudat, descrierea este fundamental narativă. Imaginea unui copil păzind câteva oi pe un câmp uscat de secetă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mod aluziv, inspirat: „CC al PSD”. Evitați calamburul cu orice preț sau cuvintele uzate: locație, brand, implementare, target, interfață etc. Evitați termenii de argou, expresiile cu tentă vulgară: șmen, țeapă, tun, mânărie, jeg, a aburi, blat etc. Evitați personificări și metonimii ieftine: „Guvernul Tăriceanu gâfâie și dă în primire”, „Parisul ne ia peste picior” etc. Evitați titlurile lungi, pe trei rânduri, și însoțite de supratitlu, chiar și atunci când par corecte. Exemplu: „Printr-un contract semnat pe ultima sută de metri a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]