2,387 matches
-
bizara sa prietenă și admiratoare, Maria Ghiolu, aceea care îl consideră pe Sebastian "mai inteligent decît Gide", una din femeile în a cărei plasă intelectual-senzuală avea să rămînă prins ani și ani. Recitește De două mii de ani după "o scrisoare mișcătoare de la Blecher" și constată surprins: "Cu excepția cîtorva pasaje cu un accentuat aer evreu, restul e excepțional. Nu știam, nu mă așteptam. Nu încape nicio îndoială că, din tot ce am scris, cartea asta rămîne". Resimte o puternică senzație de irealitate
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
de Teodor Baconschi în EVZ, intitulat " Ce simbolizează cazul Pacepa?". Iată întreaga postare de pe Facebook a lui Patrick André de Hillerin: "Teodor Baconschi este, să-mi fie scuzată expresia, din cale-afară de prost. Într-un editorial din EvZ, de azi, mișcătorul popular spune că Pacepa trebuie reabilitat și că nu se poate întoarce în România pentru că încă mai este condamnat la moarte. Condamnat la moarte nu mai este Pacepa din 1999, iar reabilitat complet este din 2004, când a redevenit cu
P. A. de Hillerin: "Baconschi e din cale-afară de prost" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77569_a_78894]
-
Domnu era un om foarte necăjit, (...), care cu greu își ducea gospodăria lui, că venea de multe ori amărât, ca să ne dea cu dragoste învățătura de toate zilele... Dar atunci nu, n-avea altă grija decât să ne spuie istorii mișcătoare. Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gândesti bine, au fost niște apostoli, care-au îndurat sărăcie și batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au
Bătrânul din Parcul Circului: Final fericit și stranii coincidențe by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77746_a_79071]
-
între timp inamici ideologici sau detractori publici, important e altceva: senzația de deșertăciune pe care o capeți măsu-rînd proporțiile fenomenului, dar o senzație care depășește volumul de față, și chiar și pe autorul lui. Căci e vorba de cît de mișcătoare și neașezată e lumea inte-lec-tua-lilor români, de ușurința cu care încheiem niște alianțe pe care le considerăm veșnice, pentru ca peste un an sau doi să le desfacem definitiv. Și la sfîrșit, după atîtea solidarități efemere și cunoștințe pasagere, simțim cum
Patetismul și blândețea by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8004_a_9329]
-
Uriașele dune de nisip de pe planetă Marte, despre care s-a crezut mult timp că ar fi imobile, sunt de fapt mișcătoare și se deplasează cu o viteză mică, au anunțat, joi, specialiștii de la NAȘĂ, pe baza imaginilor de înaltă definiție transmise de sondă americană Marș Reconnaissance Orbiter (MRO). Aceste dune acoperă o suprafata egală cu cea a statului Texas, în apropiere
Dunele de nisip de pe Marte se deplasează () [Corola-journal/Journalistic/70698_a_72023]
-
a unei rațiuni stîrnite și, de aceea, mai mereu întrebătoare. Drept suport un limbaj volatil, voit destrupat ce adună cuvinte-stări, cuvinte-cheie, cuvinte-instanță pentru a traduce, a fixa sau a surprinde torsiunea discretă a gîndului și a cerceta nefestiv tabloul și mișcător și Ťmușcătorť al lumii, cu ochii fermi închiși, în refluxul intempestiv al cuvintelor, printre provocări incitante și pariuri intens personale." După o așa grindină gongoric-puerilă, nici un cititor cu fler nu va deschide cartea. Și totuși, volumul nu duce lipsă de
Malefica proliferare lexicală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7078_a_8403]
-
la sănătoasa și să se facă nevăzute, pînă, în fine, sunt grațiate" (Georges-Louis Leclerc de Buffon). Unei astfel de acreli, s-o spunem răspicat, filistine, în pofida emitentului său celebru, îi dau replica, din fericire, accente de admirație totală, configurînd o mișcătoare imnografie dedicată pisicii. Rareori execrată, aceasta s-a văzut deseori admirată fără limite. Ideea de perfecțiune, inculcată în această admirație: "Pisicile nu se simt nicicînd amenințate, sunt incapabile, congenital, să încorporeze gîndul straniu că cineva poate să aibă aversiune pentru
În obiectiv, pisica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6970_a_8295]
-
și zăbrelite cu șanțuri de ameliorare - am mers până pe malul râului. De altfel, râul și așa era pretutindeni în șesul acela, se infiltra pe sub căptușeala de iarbă, lingea câmpurile. Când m-am urcat pe valul de apărare, am văzut panglica mișcătoare, drumul care ieșea în afara cadrului, în afara lumii. Și dacă cineva avea noroc, putea zări pe el șlepuri, bărci mari și plate care alunecau în ambele direcții, fără să bage în seamă malurile, arborii, oamenii care stăteau pe val, tratați cu toții
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
îi scăpau. Dar acesta nu era chiar un film, nu-i așa, în sensul strict. Era o casetă video. Dar era și un film. În sensul mai larg, urmărea un film, o peliculă, o imagine mai mult sau mai puțin mișcătoare. Halatul ei, în sfârșit pus pe capacul închis al toaletei. Cel mai tânăr voia să stea, s-a gândit, cu bascheții lui jerpeliți, dar a trebuit să-l urmeze pe teoreticianul tradițional cu părul strâns, altfel risca să-și distrugă
Don DeLillo Punctul Omega by Veronica D. Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/4273_a_5598]
-
mulțumindu-se să redea două sintagme diferite „which lives” (ceea ce trăiește) și „which breathes” (ceea ce respira), prin aceeași sintagma: vietate. În traducerea aceleiași poezii mai pot fi numărate încă patru omisiuni: „a skilfully and entirely moving dream” devine „iscusit vis mișcător”, „entirely” rămânând pe deplin netradus la fel ca și mai delicatul „scarcely” (abia), din versul „[...] touches/ me through the day scarcely, timidly” redat prin „mă atinge de-a lungul zilei, timid”. Numai câteva versuri mai jos, „traducătorul” repeta experiență, echivalând
Camerele de tortură ale traducătorului by Paul-Gabriel Sandu () [Corola-journal/Journalistic/4480_a_5805]
-
ale lui Steinhardt din volumul în curs de apariție, în care autorul Jurnalului fericirii îi spunea lui Ierunca povestea unei plimbări prin București, la puține zile de la ieșirea din închisoare, în vara lui 1964. Pentru mine, povestea a fost extrem de mișcătoare. Iat-o, pe scurt. Încă năuc și negăsindu-și rostul, după cei cinci ani de detenție, Steinhardt nimerește pe Știrbei Vodă și vede pe panoul de afișaj al Conservatorului că era programată o întâlnire, în cadrul seriei de conferințe organizate de
Steinhardt 100 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4483_a_5808]
-
cursuri și seminarii, după ora de pălăvrăgeală obligată cu gazda. E prin fire participativ și investigativ, curios de spectacolul străzii, al piețelor publice, atras de rumoarea berăriilor și de tot ce-i poate oferi „revelarea de noi spații” și „teritoriul mișcător al călătoriei”.
Prin teritoriile lui Mircea Zaciu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4492_a_5817]
-
Cerboaica tresări, cu inima sărindu-i din piept: "Așa nu se mai poate! Trebuie făcut ceva", își spuse și deveni femeie în toată firea care știe că nu are bărbat. Ascultă cu toate simțurile încordate. În toată întinderea pâcloasă și mișcătoare pe dedesubt nu se zărea nimic, nici o umbră omenească. Boncăluitul Cerbului se pierdu în hățișuri. Cerboaica-femeie se resemnă cuminte și o porni spre casă. Mai întorcea capul din când în când, nu vedea pe nimeni, totuși se simțea, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
aici, maică, dar ce să ne facă el? se căină bătrâna. Face și el ce poate, spuse altcineva. Dacă pleca și dumnealui cu autoritățile... Dacă pleca, se ghiftuia în altă parte... De ce vorbiți așa!? Înaintau cu greu, prinse în trupul mișcător al mulțimii, cu neputință să facă ce voiau ele, supuse voinței și mișcării balaurului stâlcit care-și târa coada pe sub umbra puțină a zidului. Rândurile se formau în stradă, în fața bisericuței, și grosul coloanei ieșea pe partea cealaltă a porților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
eșuată) de luare în posesie a sinelui, hărțuindu-l cu imagini deformate, inexacte. Ea înseamnă timp, dar și spațiu câștigat (prin multiplicare). Este vorba de un spațiu al privirii, al alunecării printre străluciri de o clipă, printre oglinzi nesigure și mișcătoare. Spațiul aparține absențelor multiple, tăcerilor tanatice. Se câștigă nu numai în exterior, ci și înăuntru, printr-o senzație de rătăcire fără capăt, de vastitate interioară. Imaginea din oglindă, înstrăinată, sfârșește prin a trimite eul în sine: oglinda este un spațiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un suflet vibrant în care iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la orice cotitură a vieții. Nimic nu e însă mai mișcător și mai nobil decât acest zbucium peste care plutește sufletul fatalității antice. Îi ierți și frenezia și nevroza și o mare duioșie și milă ne cuprind în fața condiției umane care între două nuanțe a creat această sublimă frământare fără rost
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
o să rezolve ce i-a mai rămas de rezolvat pe lumea asta; și așa, în întunericul veșnic care-l înconjura, mișcîndu-și fără grabă picioarele încă suferinde, într-o zi înțeleptul a plecat. Unde a plecat? Și pentru cît timp? ...Și, mișcătoare, nefericită poveste, dar, iartă-mi întrebarea, prietene, în ce fel mă poate ajuta pe mine? Lupino, ai aflat rezultatele: am răscolit pădurea pe toate fețele; am întrebat toate animalele. Nimeni nu știe nimic. Dacă există cineva pe lumea asta care
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
reteze până la fund și umeri. Un hopa-mitică viu, Manneke, bărbat încă tânăr, de o frumusețe de dincolo de lume. Unul din aceia care te fac să crezi pe loc în legenda soldaților lui Alexandru Machedon abandonați în Bactria. Barbă neagră, împletită mișcător ca un regiment de păianjeni, turban impecabil. Drept în fund pe tejghea, fără brațe, fără picioare, hrănit cu lingurița și dus la toaletă de anticar, conversa demn cu rarii clienți și păzea magazinul în absența viciosului patron. Noaptea era lăsat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
onoarea mea. Tremur, mă ia cu un tremur de numa-numa, parcă bag degetele la priză. Da` mama nare nici pe dracu`, sare și-l ia în brațe, și-l pupă pe obrajii ăia plini de țărână și de alte alea, mișcătoare, nu-ți mai zic, că văd cum te pregătești să dai la boboci, da` să te ții, drăcie, că nu mai e în stuf, gata cu stufu`, a dispărut ca la coperfild, e în bucătăria noastră tot visu`, iar amanta
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
cel mai mult. Am vrut să mă căsătoresc cu ea, apoi m-am răzgândit. O zăpăcisem cu cererile mele în căsătorie. Azi îi spuneam să rămână cu mine, a doua zi parcă uitam ce-i propusesem. Pășeam, cred, pe nisipuri mișcătoare. De ce oare, nu știu, căci o iubeam cu adevărat. A dispărut într-o zi, fără un cuvânt. N-am știut de ce. Ba știam! Clody era o fată foarte sensibilă și mă iubea sincer. Și eu ce i-am oferit? O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
confrerie: Dinu Pillat , Puiu și Lucia Fratostițeanu, Sorana Coroamă, Dominic Stanca, I. Negoițescu, Iordan Chimet ș.a. Domiciliul în Capitală i-a oferit autorului Blocadei relațiile cu aceștia, o compensație, deși firavă, pentru frustrările la care era supus. În fine, citez mișcătoarea întoarcere a diaristului înspre memoria mamei, mărturie a unui absolut sufletesc la care făcea apel în clipele cele mai grele: Ce ciudată este depărtarea de cei morți. Ca de un țărm drag la care nu te mai poți întoarce. O
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
numele juristului-teleast Șerban Nicolaie n-ar trebui să lipsească. Dacă tot e să dăm justiției din România meritata identitate colhoznică, individul cu pricina ar reprezenta candidatura ideală. Așa cum se întâmplă în situațiile în care o țară întreagă stă pe nisipuri mișcătoare, cazul Norica Nicolai va duce automat la alte cazuri. Se știe că, în mod iresponsabil, sinucigaș, ținând morțiș ca procuroarea din Călărași să ajungă ministru, aripa dură a PNL încearcă să trimită Guvernul în Parlament. S-ar putea ca, la
Justiția cu față colhoznică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8774_a_10099]
-
Zottoviceanu, pe cei ai căror nume nu le cunosc. Am ascultat corul "Madrigal". Ca pe o rugăciune. M-am gîndit la toți cei pe care îi iubesc și îi respect. La cei care mai sînt sau nu pe acest pămînt mișcător. E minunat să zbori, domnule Sava! E minunat...
Iosif Sava by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8764_a_10089]
-
Să fie vorba de un dezinteres de natură teoretică în rândul recenzenților care, iată, nu par a se acomoda prea ușor cu ideea criticii cu detentă istoricistă? Să fie oare o limitare voluntară și strictă a privirii către solul infinit mișcător al gherilei publicistice? Ar fi păcat să se întâmple asta, mai ales acum, într-o perioadă ce - deși din direcții extrem de variate și cu rezultate de toată mâna - repune în drepturi genul, amânat, al cărții temeinice de critică literară. Deja
Avangarda și complexele criticii literare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8806_a_10131]
-
Pe pagina de gardă a unei cărți utilitare - un fel de Statele lumii de la 1939, cu geografie, economie și dinastii, cît să faci impresie în societate - botezată Cartea intelectualului, colonelul Georgescu Ioan lasă scris așa: "închin această carte intelectualului român". Mișcătoare dedicație, de nu te-ar chinui subtextul unui vers din Eminescu: "Pune-te de-nvață, dragă, nu știi carte, nu știi carte". Pe el stă filosofia pamfletului, ca piesă educativă, care "izbutește să strecoare îndoiala de sine însuș în chiar
Scurt tratat pentru intelectuali obosiți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8830_a_10155]