884 matches
-
reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii, prăfuiri cu culturi uscate, inoculare sau utilizarea de biopreparate ca AQ 10 pe bază de Ampelomyces quisqualis. Folosirea microorganismelor antagoniste. Acțiunea antagonistă a microorganismelor a fost observată în natură de multă vreme și se datorează proprietății lor, de a produce
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
față de Monilia laxa și Polistigma rubrum, iar Trichoderma viride față de Pythium sp., Monilia laxa, Alternaria porri, Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Verticillium alboatrum etc. Unele specii de Penicillium inhibă dezvoltarea agentului patogen Gäumannomyces graminis etc. De asemenea, s-a evidențiat că miceliul speciei Trichoderma hamatum penetrează hifele de Rhizoctonia solani prin liza pereților celulari cu ajutorul enzimelor b-1,3 glucanază și chitinază. Folosirea antibioticelor și fitoncidelor. Antibioticele sunt produse de metabolism ale unor ciuperci sau bacterii, care deși au un cost ridicat, se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
S-a constatat că soiurile cu peridermul subțire, sunt mai atacate de mană, ceea ce determină cultivarea soiurilor cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
determină cultivarea soiurilor cu tegument mai gros, în zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
zonele cu impact mare al patogenului. Biologia patogenului. Agentul patogen se transmite de la un an la celălalt prin miceliu de rezistență din tuberculii infectați din anul precedent. Primăvara după pornirea în vegetație, miceliul evoluează în lăstari, unde fructifică, formând un miceliu extern constituit din sporangioforii și sporangii ciupercii. Sporangii eliberează zoosporii care produc infecția primară pe frunzele bazale ale plantelor. Pe acestea va apărea o generație nouă de sporangi, care va constitui sursa pentru infecțiile secundare. Boala evoluează sub formă de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
des utilizată în prezent și are efect favorabil, în reducerea atacului bolilor de rădăcini și baza tulpinii (îngenuncherea, pătarea în ochi, fuzarioza); arătura corectă cu răsturnarea brazdei la 180o, favorizează mineralizarea rapidă a resturilor vegetale, care pot conține, spori sau miceliu de rezistență, care-și pierd viabilitatea; pregătirea unui pat germinativ corespunzător, reduce perioada de răsărire a plantelor și cu aceasta, perioada de maximă sensibilitatea a plantulelor, la atacul de mălură pitică și fuzarioză. 4. Fertilizarea echilibrată asigură o stare fitosanitară
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
este obligatoriu pentru tăciune, mălură, fusarioză, septorioză. Produsele utilizate pentru acest tratament sunt numeroase, aici fiind prezentate doar câteva exemple, însă, pentru tratarea cariopselor de grâu, se vor alege produse sistemice, care să combată atât sporii de la exterior, cât și miceliul din interior, dar care, să aibă și o componentă pentru combaterea dăunătorilor. Divident Star 036 FS 1 l/t (mălură, fusarioză, tăciune); Orius 6 FS 0,5 l/t (mălură, fusarioză, tăciune); Protilin AL 81 PUS 3 kg/t (mălură
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
bătrâni. Materialul rezultat se distruge prin ardere, în locuri special amenajate. Fructele putrezite și cele mumifiate vor fi îngropate adânc. Astfel, se elimină o mare parte din inoculul aparținând patogenilor Monilinia, Venturia, Physalospora, Nectria. Îndepărtarea la tăieri a lăstarilor cu miceliu de făinare, reduce atacul la flori și lăstari în anul următor. În cazul atacului de Erwinia, se vor îndepărta toate organele cu simptome caracteristice, iar dacă pomul este grav atacat, va fi eliminat în întregine. Dezinfecția instrumentelor cu care se
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
al plantei sau aceasta rămâne într-un stadiu incipient de dezvoltare (atrofia endocarpului lemnos la fructele de prun Taphrina pruni); decolorările (datorate scăderii numărului de cloroplaste sau dispariția lor (Plumpox virus la prun); petele colorate (cauzate de ciuperci cu un miceliu pigmentat (pătarea roșie a frunzelor de prun Polystigma rubrum). necrozele (datorate modificării țesutului atacat într-o fază finală (focul bacterian al rozaceelor Erwinia amylovora); ciuruirile (datorate desprinderii țesutului parazitar sub acțiunea plantei gazdă (ciuruirea frunzelor la pomii sâmburoși Stigmina carpophyla
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
poartă numele de dermatoplast iar la marea majoritate se prezintă sub formă de filamente simple sau ramificate cu pereți transversali sau septe care separă celulele între ele. Filamentele acestea se numesc taluri filamentoase sau li se mai dă denumirea de micelii, iar ramificațiilor, aceea de hife miceliene. Ca tip de organizare aparatul vegetativ al ciupercilor nu depășește niciodată nivelul de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de tal masiv rezultat prin împletirea talurilor filamentoase. 4.4.2.Formele de rezistență ale ciupercilor În situația când condițiile de viață încetează să mai fie favorabile ciupercile au posibilitatea de a supraviețui trecând în forme de rezistență, la care miceliul prezintă membrana celulară îngroșată, conținutul citoplasmei mai bogat în substanțe de rezervă, iar cel al apei este mai redus. În acest fel ritmul metabolismului devine mai lent și permite supraviețuirea până la revenirea condițiilor favorabile. Uneori apar și unele forme de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ciupercile din cl. Oomycetes, la care porțiuni de sifonoplast se înconjoară cu o membrană îngroșată, conținutul în apă se reduce și în același timp cel al substanțelor de rezervă sporește. Privite la microscop gemele apar mai strălucitoare, mai refringente decât miceliul vegetativ. Clamidosporii sunt asemănători cu gemele dar se formează la ciupercile superioare ca de exemplu la genul Fusarium. Stromele reprezintă formațiuni uneori de dimensiuni mai mari, rezultate din împletirea miceliilor vegetative, luând aspectul de crustă ce se formează pe organele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Privite la microscop gemele apar mai strălucitoare, mai refringente decât miceliul vegetativ. Clamidosporii sunt asemănători cu gemele dar se formează la ciupercile superioare ca de exemplu la genul Fusarium. Stromele reprezintă formațiuni uneori de dimensiuni mai mari, rezultate din împletirea miceliilor vegetative, luând aspectul de crustă ce se formează pe organele atacate ale plantelor. Stromele adăpostesc adesea forme asexuate sau sexuate de înmulțire și sunt colorate viu sau în brun întunecat. Scleroții sunt organe de rezistență ce reprezintă o împletire de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
împletire de filamente miceliene diferențiată, în stratul extern mai dens paraplectenchim și mai laxă în interior ce reprezintă prozoplectenchimul. Scleroții se formează fie în locul ovarelor florilor, la exteriorul sau în interiorul altor organe ale plantelor atacate. Din germinarea scleroților pot rezulta micelii vegetative, forme conidiene sau la unele specii apotecii cu asce și ascospori. Rizomorfele sunt formațiuni ce rezultă din înmănuncherea a mai multor filamente miceliene strâns asociate ce se formează pe părțile subterane ale plantelor atacate. 4.4.3.Înmulțirea ciupercilor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în timp în cadrul alternanței de faze. Formele de reproducere sunt denumite cu un termen generic spori, iar procesul de înmulțire se poate realiza pe cale vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă este o formă nespecializată ce se realizează prin fragmente de miceliu ce se diseminează fie pe cale naturală, fie în mod artificial de către om. Spre exemplu, odată cu lucrările solului, unele fragmente de miceliu sunt desprinse și purtate cu piesele active ale agregatelor la distanțe uneori importante. Alteori factorii naturali meteorologici au ca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
poate realiza pe cale vegetativă, asexuată și sexuată. Înmulțirea vegetativă este o formă nespecializată ce se realizează prin fragmente de miceliu ce se diseminează fie pe cale naturală, fie în mod artificial de către om. Spre exemplu, odată cu lucrările solului, unele fragmente de miceliu sunt desprinse și purtate cu piesele active ale agregatelor la distanțe uneori importante. Alteori factorii naturali meteorologici au ca efect același rezultat. La unele specii de ciuperci prin separarea celulelor miceliului așa cum s-ar produce deșirarea unui șirag de mărgele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
om. Spre exemplu, odată cu lucrările solului, unele fragmente de miceliu sunt desprinse și purtate cu piesele active ale agregatelor la distanțe uneori importante. Alteori factorii naturali meteorologici au ca efect același rezultat. La unele specii de ciuperci prin separarea celulelor miceliului așa cum s-ar produce deșirarea unui șirag de mărgele, formează spori cum sunt artrosporii, aleurisporii sau clamidosporii care contribuie de asemenea la diseminare. Înmulțirea asexuată. Acest mod de înmulțire se realizează prin organe diferențiate ce se formează în strânsă dependență
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la ciupercile inferioare este o izogametogamie, sauheterogametangiogamie sau oogamie. La ciupercile mai evoluate din subîncr. Ascomycotina și Basidiomycotina, plasmogamia este separată de kariogamie în timp și spațiu, între ele intercalându-se o fază intermediară denumită dikariofaza ce este reprezentată prin miceliu secundar cu celule cu câte doi nuclei. Această fază intermediară dikariofaza este foarte scurtă la ciupercile din cl. Zygomycetes și Oomycetes, este de mai lungă durată la Ascomycotina fiind reprezentată prin hifele ascogene și este de lungă durată la Basidiomycotina
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
celule cu câte doi nuclei. Această fază intermediară dikariofaza este foarte scurtă la ciupercile din cl. Zygomycetes și Oomycetes, este de mai lungă durată la Ascomycotina fiind reprezentată prin hifele ascogene și este de lungă durată la Basidiomycotina unde constituie miceliul secundar și miceliul terțiar al carpoforilor. Ultimii produși de sexualitate sunt : akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii, ascele și basidiile Ascele pot apărea libere la suprafața substratului parazitat au saprofitat sau în ascofructe de tip loculi, cleistotecii, peritecii sau apotecii iar
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
doi nuclei. Această fază intermediară dikariofaza este foarte scurtă la ciupercile din cl. Zygomycetes și Oomycetes, este de mai lungă durată la Ascomycotina fiind reprezentată prin hifele ascogene și este de lungă durată la Basidiomycotina unde constituie miceliul secundar și miceliul terțiar al carpoforilor. Ultimii produși de sexualitate sunt : akinetosporangii, sporii durabili, zigoții, oosporii, ascele și basidiile Ascele pot apărea libere la suprafața substratului parazitat au saprofitat sau în ascofructe de tip loculi, cleistotecii, peritecii sau apotecii iar basidiile pot fi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și tijele plantelor mănate se frâng din dreptul zonei afectate, așa încât partea lor superioară se usucă. Frunzele capătă aspectul cifrei 1, iar tijele frânte nu mai produc semințe. Țesuturile distruse se usucă sau, dacă vremea este ploioasă, sunt acoperite cu micelii brune-negricioase de la ciupercile saprofite (Macrosporium etc.). Bulbii rămân mici, iar în timpul păstrării se înmoaie și putrezesc. Agentul patogen Peronospora destructor (Berk.) Casp., fam. Peronosporaceae, ord. Peronosporales, cl. Oomycetes, subîncr. Mastigomycotina. Ciuperca dezvoltă în țesuturi un sifonoplast de pe care apare, la
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
frunzelor. În urma procesului sexuat, în organele parazitate, apar oospori de 30 37 µm, galbeni-aurii, cu suprafața rugoasă, din care în anul următor ies 5 8 zoospori biflagelați. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul prin oospori dar și prin miceliul parazit din cruciferele perene. În cursul vegetației, răspândirea zoosporangilor este asigurată de vânt, ploaie și apa de irigație. Prevenire și combatere. În culturile de crucifere, măsurile de igienă culturală se impun, mai ales distrugerea buruienilor perene ce pot fi infectate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fructe atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Agentul patogen Taphrina deformans (Berk.) Tul., fam. Taphrinaceae, ord. Taphrinales, cl. Hemiscomycetes, subîncr. Ascomycotina. Miceliul septat al ciupercii, cu celule cu câte doi nuclei, se dezvoltă în spațiile intercelulare ale mezofilului frunzelor. În celulele subepidermice, ciuperca formează celule ascogene, din care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
care apar asce sub forma unui himeniu; ele sunt ovoide și hialine, de 25-43 x 8-14 µm. Ascosporii sunt sferici, de culoare gălbuie, măsoară 3-8 µm și pot înmuguri în ască sau în afara acesteia. Epidemiologie. Din germinarea ascosporilor rezultă un miceliu haploidal, saprofit, care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu miceliul secundar se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute 5.3.1. Făinarea piersicului Sphaerotheca pannosa var. persicae
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]