211 matches
-
încredințate sarcini de cercetare și excursii botanice și, de asemenea, a figurat în funcția de șef a "Grădini Botanice" din Lund. În același an s-a căsătorit Christina Wieslander. În timp ce a fost la Lund, Fries a produs inovatoarea sa Systema micologica în trei volume (1821-1832), un sistem de micologie în care a clasificat ciuperci prin caracteristicile lor fizice și formele corpurilor de fructe (în special culoarea sporilor și structura suprafețelor purtătoare de spori (branhii, pori, dinți, falduri, suprafață netedă, etc, numite
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
ciuperci prin caracteristicile lor fizice și formele corpurilor de fructe (în special culoarea sporilor și structura suprafețelor purtătoare de spori (branhii, pori, dinți, falduri, suprafață netedă, etc, numite Hymenophore). Această lucrare seminală este fundamentul celei mai mari părți a taxonomiei micologice moderne pentru toate speciile cu excepția de trei grupuri de ciuperci pentru care Christiaan Hendrik Persoon este autoritatea fondatoare necontestată. Fries a dezvoltat de asemenea un sistem de clasificare a lichenilor bazând pe caracterele ale corpului lor de fructe (organele care
Elias Magnus Fries () [Corola-website/Science/332603_a_333932]
-
roșii din sânge pot începe să se dizolve, mai târziu apar insuficiență renală, tulburări de sângerare, hepatomegalie și, eventual, hidropizie pulmonară. Prognosticul este pesimist pentru acești pacienți: majoritatea moare. Poate ajută următoarele explicații de a rezolva opiniile contradictorii în literatura micologică și toxicologică, pentru că posibilitatea unei intoxicații este evidentă. Astfel, între anii 1967 și 1989, peste 120 de persoane sau otrăvit cu acest Paxillus în fosta RDG. Mai departe, conform unor studii ale Clinicului Universității din Hanovra, aproximativ jumătate din populațiile
Burete porcesc () [Corola-website/Science/335595_a_336924]
-
despre bolile plantelor datează din secolul XIX. În primele decenii ale secolului XX au fost publicate lucrări de micologie și fitopatologie ("I. Constantineanu" - "Les Uredinees de ", în care descrie 273 specii parazite pe 592 specii de plante; "C. Petrescu" - "Flora micologică a Moldovei"; "Gh. Ionescu" - "Ciuperci parazite pe arbori"; "I. Gințescu" - "Specii de Orobanche parazite pe tutun"). Bazele patologiei vegetale au fost puse de acad. "Tr. Săvulescu" (1889-1963), care timp de 4 decenii a creat școala fitopatologică românească" "și a publicat
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
În anul 1876 savantul a promovat "Tubaria", inițial catalogat de către micologul britanic Worthington George Smith (1835-1917) subgen al genului "Agaricus", la statutul de gen independent, mai departe și genul "Microglossum" (1879). Gillet a continuat să scrie cu mare succes opere micologice științifice și populare până la vârsta de optzeci de ani. Deși el însuși a fost un desenator, ilustrator și copist excepțional, și soția lui a fost implicată în publicații, pictând ilustrații pentru cărți, sprijinită de fiica lor Clemence. Micologul a fost
Claude Casimir Gillet () [Corola-website/Science/336574_a_337903]
-
timp director al „Școlii de Micologie” cu sediul în Trento, primind în acest interval cele mai multe premii prestigioase italiene și internaționale. Școală poartă, din 1992, numele lui. Din anii 70 el a și fost redactor șef al magazinului "Bolletino del gruppo micologico G. Bresadola di Trento". În 1978 a fost numit membru al "Academia Roveretana degli agiati di Scienze, Lettere et Arti". Micologul a fost și președinte al comitetului științific G. Bresadola (din 1976) precum al Grupului micologic "G. Bresadola" (1987-1991). În
Bruno Cetto () [Corola-website/Science/335148_a_336477]
-
magazinului "Bolletino del gruppo micologico G. Bresadola di Trento". În 1978 a fost numit membru al "Academia Roveretana degli agiati di Scienze, Lettere et Arti". Micologul a fost și președinte al comitetului științific G. Bresadola (din 1976) precum al Grupului micologic "G. Bresadola" (1987-1991). În memoria să, la Trento i-a fost dedicată o stradă denumită "Via " și, în anul 2002, a fost dezvelit un bust în onoarea lui la Levico Terme (vezi jos). Printre multele omagii obținute, de remarcat sunt
Bruno Cetto () [Corola-website/Science/335148_a_336477]
-
dintre pacienții din lotul de control extern . Totuși , acesta nu a fost un studiu randomizat , controlat , prospectiv și , de aceea , toate comparațiile cu grupul de control extern trebuie evaluate cu precauție . Tabel 3 . 45/ 107 ( 42 % ) 22/ 86 ( 26 % ) confirmate micologic . 1 A . fumigatus A . flavus A . terreus A . niger 34/ 76 12/ 29 10/ 19 4/ 14 3/ 5 ( 45 % ) ( 41 % ) ( 53 % ) ( 29 % ) ( 60 % ) 19/ 74 ( 26 % ) 12/ 34 ( 35 % ) 3/ 16 ( 19 % ) 2/ 13 ( 15 % ) 2/ 7 ( 29 % ) Specii
Ro_711 () [Corola-website/Science/291470_a_292799]
-
A.M.I.N.T., (Asociația italiană pentru micologie și botanică), mai departe comitetul francez pentru denumirea ciupercilor sau „Inventarul Național al Patrimoniului Natural” (tot Franța). Se pare, că discuția încă nu este terminată. După ce taxonul "Calocalopus" nu apare nici în cărți reprezentative micologice de descriere, pe pagina aceasta specia este denumită în momentul de față sub numele dat de Persoon. Buretele se decolorează cu acid lactic galben, cu anilină roz-violet apoi maro, cu fenol maro, cu Hidroxid de potasiu ușor ocru în pălărie
Hrib frumos () [Corola-website/Science/336379_a_337708]
-
după bacalaureat, a studiat la Institutul Tehnic al Universității din Padova, unde a obținut doctoratul în 1867, iar în 1869 a devenit profesor de istorie naturală. În 1872 a înființat revista "Michelia" în care a publicat multe dintre lucrările sale micologice timpurii precum cele despre istoria botanicii. Un an mai târziu a scris "Mycologiae Venetae specimen", în care a descris toate ciupercile care erau de găsit în Veneto, dezvoltând categoriile de față ale lui Ludwig Ritter von Heufler zu Rasen und
Pier Andrea Saccardo () [Corola-website/Science/337242_a_338571]
-
a publicat ziarul "Commentario della Fauna, Flora e Gea del Veneto e del Trentino" deja în 1867. Saccardo a fost membru în 23 de societăți științifice italiene și străine. În 1916 a devenit membru de onoare al Societății Britanice de Micologice. Aici sunt enumerate numai plante denumite de marele savant. Pentru enumerarea bureților n-ar fi destul loc. Listă de zoologi după abrevierile de autor
Pier Andrea Saccardo () [Corola-website/Science/337242_a_338571]
-
specie de bureți, "Omphalia giovanellae", sin. "Clitopilus giovanellae" (Bres.) Sing. După pensionarea sa în 1910, Bresadola a continuat activitatea de micolog. S-a ocupat cu lucrările lui Gustavo Venturi (1830-1898) și Carlo Vittadini (1800-1865). Dar evenimentul decisiv pentru cercetările sale micologice în Trentino a fost scrisoarea sa către profesorul de botanică de la Universitatea din Padova, Pier Andrea Saccardo (1845-1920), în care a solicitat să aibă voie de a întrebuința lucrările acestuia, profesorul dându-i disponibilitatea sa. De atunci, de fapt, s-
Giacomo Bresadola () [Corola-website/Science/335403_a_336732]
-
corespondent de onoare al "British Mycological Society" precum membru de onoare al "Deutsche Gesellschaft für Pilzkunde". O stradă a fost numită după el în onoarea lui la Malè, mai departe sunt denumite după el "Comitetul Științific G. Bresadola" precum "Grupului Micologic G. Bresadola". În ambele instituții cunoscutul micolog Bruno Cetto a fost președinte. Pe 13 septembrie 1930, în timpul unei sesiuni a Societății Botanice Italiene care a avut loc în Trento la Muzeul de Istorie Naturală, a fost dezvelit un monument de
Giacomo Bresadola () [Corola-website/Science/335403_a_336732]
-
cauze subiacente infecției, a problemelor de diagnostic diferențial, cât și a situațiilor rezistente la tratament, dar și a posibilelor efecte adverse ale terapiei. Diagnosticul se pune în special pe baza aspectului clinic, de către medicul dermatolog, dar, de asemenea prin examen micologic direct, cultură pe medii speciale, iar la nevoie se poate face fungigrama. Examenul de laborator nu poate fi interpretat în afara contextului clinic întrucât Candida reprezintă un saprofit, colonizarea mucoasei bucale, vulvo-vaginale sau peniene, și a anumitor zone ale pielii fiind
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
noduli, leziuni atrofice etc.) și distribuția lor (simetric/asimetric precum și partea corpului afectată). Culoarea și palparea leziunilor sunt, de asemenea, importante în diferențierea leziunilor în stadii de evoluție diferite și în diagnosticul lor diferențial. 5.1. Diagnosticul de laborator Examenele micologice se efectuează în cazul leziunilor suspecte de a fi infecții fungice. Produsele patologice sunt tratate cu hidroxid de potasiu și apoi examinate la microscopie optică. În caz de infecție fungică se vor evidenția filamente miceliene. Lampa Wood (lumina ultravioletă de
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92265_a_92760]
-
a și scris necrologul. După prădarea colecției sale de insecte rare în timpul Războiului franco-german de către germani a decis să se angajeze științific exclusiv pentru ciuperci (1870). În 1878 s-a retras definitiv din meserie, pentru a se dedica plin cercetărilor micologice. În 1884, a fost membru fondator al "Société mycologique de France" (vicepreședinte 1884; președinte 1887-90) împreună cu medicii Lucien Quélet, Jean-Baptiste Mougeot, farmacistul Narcisse Théophile Patouillard și un grup de alti naturaliști, al căror jurnal "Bulletin Trimestriel de la Société Mycologique de
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
urină a amanitinelor (responsabile de sindromul faloidian) nu sunt, din păcate, accesibile de rutină, fiind rezervate doar laboratoarelor specializate. 172 4. Monitorizarea ECG se impune datorită riscului aritmic În sindromul coprinian sau În cazul pacienților cu dezechilibre hidroelectrolitice. 5. Examenul micologic efectuat de specialist pe exemplarul Întreg de ciupercă proaspătă și examinarea microscopică a sporilor recuperați din lichidul de vărsătură, aspiratul gastric, materii fecale sau din ciupercile parțial ingerate sau veselă, identifică specia implicată În apariția intoxicației. 6. Testul Meixner este
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
severitatea unei intoxicații cu ciuperci sunt anotimpul, maturitatea ciupercii, localizarea geografică a ciupercii, cantitatea ingerată, metoda de preparare (unele toxine sunt termolabile), ingestia unor ciuperci din specii diferite În același timp, vârsta pacientului; 8. Identificarea ciupercii se face prin examen micologic de către specialist pe exemplarul Întreg de ciupercă proaspătă și prin evidențierea 173 toxinelor În sânge; nu este corectă o identificare numai pe baza aspectului macroscopic sau numai după imagini; 9. Testele populare de identificare sunt inutile și periculoase. NU SUNT
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
La pacienții diabetici pot îmbrăca forme cu evoluție fulminantă. Întrucât mulți dintre aceștia se prezintă în cetoacidoză, importanța lor etiopatogenetică este, de regulă, subestimată. Leziunile buconazale vizibile la inspecție pot sugera diagnosticul de mucormicosis, care este confirmat numai prin examen micologic. Întrucât mulți pacienți decedează în primele 24 ore de tratament, diagnosticul este aproape întotdeauna omis, decesul fiind atribuit unor alte tulburări asociate. Tratamentul constă în administrarea intensivă a medicației antifungice, paralel cu măsurile de echilibrare metabolică a diabetului (2, 14
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Luminiţa Scăiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/92239_a_92734]
-
culturilor agricole cărora lea dat denumiri adecvate ca mălura, tăciunele, făinarea, rapănul, mana, arsurile etc. Împotriva unor asemenea boli se utilizau metode empirice ca: spălarea boabelor de grâu înainte de semănat sau curățirea și arderea ramurilor uscate la pomi etc. Perioada micologică se conturează începând din secolul XIX când apar primele comunicări științifice, în Transilvania, elaborate de autori ca: M. FUSS (1853), SIMONKAI (1859), ROMER (1893), SCHUR (1859), HASZLINSKY (1878), BUBAK (1907) etc. În Moldova preocupările de sistematică micologică sunt abordate de
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pomi etc. Perioada micologică se conturează începând din secolul XIX când apar primele comunicări științifice, în Transilvania, elaborate de autori ca: M. FUSS (1853), SIMONKAI (1859), ROMER (1893), SCHUR (1859), HASZLINSKY (1878), BUBAK (1907) etc. În Moldova preocupările de sistematică micologică sunt abordate de I.C. CONSTANTINEANU care publică în 1920 lucrarea “Les Uredinées de la Roumanie” ce cuprinde 273 specii parazite pe 592 specii de plante gazde. În aceeași perioadă mai apar unele lucrări elaborate de micologi ca: AL. POPOVICI, M. BRÂNDZĂ
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de Acad. Prof. TRAIAN SĂVULESCU s-au format cercetători de renume C. SANDU-VILLE, VERA BONTEA, ANA HULEA, ALICE SĂVULESCU, OLGA SĂVULESCU, AL.V. ALEXADRI și s-au realizat opere de mare valoare științifică. Astfel, TR. SĂVULESCU a pus bazele colecției micologice “Herbarium Mycologicum Romanicum”, a inițiat apariția anuală a “Stării fitosanitare a României” și a editat mai multe monografii cum sunt: Mana viței de vie (1941); Monografia Uredinalelor din R.P. România (1953); Ustilaginalele din R.P. România (1957). Prof.dr. C. SANDU-VILLE a
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
numeroși cercetători și cadre din învățământ ca: OLGA SĂVULESCU, M. HATMAN, AL. LAZĂR I. BOBEȘ, EUGENIA ELIADE, M. MITITIUC, VIORICA IACOB, TATIANA EUGENIA SEȘAN, M. RUSAN, C.TANASE, AL. MANOLIU, E.ULEA, Toți aceștia au continuat să susțină cu material micologic exicata “Herbarium Mycologicum Romanicum” și s-au înființat noi herbare la Iași, Cluj, Craiova, București, Timișoara, pe lângă instituțiile de învățământ. De asemeni, în rețeaua națională a institutelor de cercetări s-au desfășurat în domeniul fitopatologiei aplicate numeroase studii asupra agenților
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
funcții fiziologice similare celulelor umane, explicând dificultatea realizării unor medicamente cu toxicitate selectivă asupra structurii fungice. Din punct de vedere al sediului anatomic afectat, micozele sunt muco-cutanate și sistemice. Decizia tratamentului antifungic ar trebui să se bazeze pe evidența diagnosticului micologic, interpretat cu discernământ, luând în considerare severitatea micozelor oportuniste la pacienți imunodeprimați, riscul rezistenței la antifungice în cazul micozelor nosocomiale, dar și posibilitatea colonizării tegumentelor si mucoaselor cu anumite specii de fungi. Antifungicele se clasifică după țintele terapeutice, structura chimică
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
protecții cât mai bune a plantelor de cultură, am amplificat descrierea principalelor boli, completată cu imagini sugestive și cu metodele de prevenire și combatere. Limbajul în care s-a făcut descrierea simptomelor este pe înțelesul tuturor, înlocuind termenii botanici și micologici. La fiecare boală, s-au notat substanțele cu care se poate face tratamentul, concentrația sau doza recomandată, timpul de pauză(t.p.) ce trebuie respectat între tratamente și acolo unde este cazul pragul economic de dăunare(PED) de la care tratamentul
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]