444 matches
-
către Dumnezeu"112. În continuarea ideii perfecțiunii teleologice a omului prin îndumnezeire sunt descrise două concepții fundamentale care vor domina perioada scolastică și Renașterea. Prima dintre acestea este reprezentată de relația ce există între om și lume ca relație între microcosmos și macrocosmos. Cosmosul se reflectă la nivelul uman sub forma unei imagini ca într-o oglindă. În această perspectivă, Bonaventura când realizează descrierea posibilităților de cunoaștere spunea că lumea numită macrocosmos se reflectă la nivelul sufletului sub forma unei "lumi
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
le face și de a nu le face. Omul se alătură prin rațiune de naturile necorporale și spirituale, deoarece el raționează, cugetă judecă fiecare lucru, năzuiește după virtute și iubește punctul culminant al virtuților, cucernicia. Pentru aceea omul este un microcosmos"122. Dincolo de aspectele obișnuite pe care le dezvoltă Damaschin cum ar fi "liberul arbitru", sau componenta cunoașterii care aparține simțurilor și rațiunii, analizează și rolul imaginației. Aceasta este inclusă între componentele sufletului irațional. "Ea lucrează prin organele simțurilor și se
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lipsește. Imaginația este o componentă a sufletului irațional în relație cu un obiect, sau o acțiune individuală, "zadarnică" a acestuia. Evoluția ulterioară a conceptului este dublată de ideile mistice ale naturii ca imagine în oglindă a divinității, iar omul ca microcosmos, este imagine a macrocosmosului divin, el devenind și imagine a divinității. De asemenea cunoașterea este reprezentată ca imagine în oglindă a divinității, ce poate fi mai mult sau mai puțin deformată. "Cele două trepte despre care s-a vorbit deja
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la nivelul materiei datorată componentei lumești și a celei de-a doua Afrodita. Descrierile astrologice, ca și omologiile sus-jos, realizate de Ficino sunt în conformitate cu tradițiile vremii: Oricum vor fi stând lucrurile, doctrina omologiilor între "sus" și "jos", între macro- și microcosmos, nu reprezintă nici o noutate. Nici Ficino, nici Paracelsius nu sunt originali în ceea ce privește teoria generală, ci doar în amănunte"166. Aceste teorii reprezintă universul descris pornind de la teoria geocentrică dezvoltată după teoria aristotelică. Astfel pământul este în centrul universului ca materie
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în mișcare, completează imaginea de ansamblu a teoriei cosmologice a lui Bruno. Concepția sa era de asemenea animistă și astfel ajungem la a doua concepție principală a Renașterii. Universul este viu, iar omul o parte integrantă a sa este un microcosmos ce trăiește în mod activ în interiorul său. O altă concepție reprezentată metaforic este cea privind cunoașterea. În cazul acesteia fantasma joacă un rol central, indiferent dacă aceasta are rol mnemotic sau de integrare existențială. Metafora Dianei este una prin care
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
posibilitate de a privi realitatea ca imagine a subiectivității este eliminată. Omul nemaifiind măsură a universului trebuie să fim sceptici cu acele cunoștințe și de aceea cunoștințele care nu sunt pe măsura noastră sunt asimilate în mod eronat de intelect. Microcosmosul uman nu mai este considerat în legătură directă cu macrocosmosul și nici o copie fidelă a acestuia, astfel, cunoașterea de sine, nu mai duce, în cazul acesta, la cunoașterea universului în toate manifestările sale. Limitările intelectului sunt periculoase pentru că omul nu
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
căreia se realizează transferul dinspre obiect spre subiect și capacitățile sale de a cunoaște și de a construi lumea. Această modificare se realizează începând cu Renașterea, dar are drept model relația om-cosmos specifică misticii medievale. Omul este privit ca un microcosmos în care putem găsi esența întregului macrocosmos, iar cunoașterea se poate realiza prin autoreflecție îndreptându-ne spre persoană și nu spre exterioritate. Dar, chiar dacă autori cum ar fi Bonaventura sau Meister Eckart dezvoltă concepții metafizice pornind la subiect, dogmatica catolică
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să ne scăldăm în Gange...- A mai scris altceva?, mă întreabă Stig. - E o poveste lungă, îi răspund” - cf. JurnalI, München, 2 septembrie 1957. 3. K. Anders Olerud (n. 1916). Celebru pentru lucrarea sa L’idée de macrocosmos et de microcosmos dans le Timée de Platon. Étude de mythologie comparée, Uppsala, 1951. 4. Foarte probabil, Wikander se referă la Carl Gustav Diehl (n. 1906). Între 1932 și 1953, misionar în cadrul Misiunii Bisericii Suedeze în sudul Indiei și, între 1960 și 1966
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
primare de reprezentare a sacrului, în sensul în care ea însăși fiind considerată o creație -, aceasta poartă în sine reflexia Creatorului ei. În ciuda acelor opinii care încearcă să opună știința religiei, natura dezvăluie prin modul ei de organizare, de la structurile microcosmosului la structurile asemănătoare ale macrocosmosului, gândirea singulară a unei forțe creatoare supreme. În ansamblu, toate aceste structuri conțin matricea unitară a unui model ideal de ordine și armonie, percepută ca sursă a frumosului originar și ca reper al oricărui domeniu
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
îngerul nu creează cultură. Numai omul. În scara cosmică a făpturii, cultura e deci un atribut specific al omului. Omul însuși e natură, dar natură materială și spirituală totdeodată și, prin această dualitate, înzestrat cu privilegiul unic de a fi microcosmos în marele cosmos al lui Dumnezeu, adică de a rezuma în ființa lui lumea văzută și nevăzută. În el fuzionează pe de o parte mineralul, planta și animalul, iar pe de alta natura spirituală a îngerului. Omul e înger în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pentru a fi înger în trup, adică spirit exprimat în formă materială și materie exprimată în formă spirituală. Univers în miniatură și logos în miniatură, adică un logos creat spre deosebire de Logosul necreat al lui Dumnezeu. Privilegiul unic de a fi microcosmos îi dă libertatea de mișcare în amândouă ordinele de existență, putând să gândească lucrurile materiale în forme abstracte și să simbolizeze pe cele spirituale în forme concrete. După Dumnezeu și de la Dumnezeu, el singur are facultatea de a crea în
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Cultura își are impulsul primar în aspirația către paradisul ceresc. „Dumnezeu, zice Ioan Damaschin l-a făcut pe om inocent, drept, virtuos, lipsit de supărare, fără grijă, luminat cu toată virtutea, încărcat cu toate bunătățile, ca o a doua lume, microcosmos în macrocosmos, un alt înger închinător, compus, observatorul lumii văzute, inițiat în lumea spirituală, împăratul celor de pe pământ, condus de sus, pământesc și ceresc, vremelnic și nemuritor, văzut și spiritual, la mijloc între măreție și smerenie, același, duh și trup
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
să o arborăm sau nu, în funcție de curajul pe care-l avem și compromisul pe care suntem dispuși să îl facem, deoarece această mască ne poate integra în rândul membrilor unui grup sau ne poate lăsa pe dinafară. (Lazea Ileana) De la microcosmos la macrocosmos totul are o mască, de la animale -om mediul înconjurător. (Paulcescu Victoria) Diferența dintre adaptarea măștii în natură / în societate. (Flueraș Janina) Considerați că această întâlnire v-a folosit? Cu siguranță am mai așezat o cărămidă la ceea ce știam
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
Familiarizat cu lirica modernă europeană (îndeosebi cu cea franceză și cea germană), M. a impus un foarte personal repertoriu de metafore și simboluri, mai toate gravitând în jurul „grădinarului” și al „arborelui”. Poezia lui se axează pe „metamorfoze” și „altoiri” între microcosmos și macrocosmos, pe raporturi ale eului poetic cu pământul, cerul, timpul, veșnicia, dispariția, precum și pe o continuă suită de „identificări” metaforice ale eului liric cu toate regnurile. Hotărât „să se adune din toate câte sunt”, el tinde „a face grădina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288135_a_289464]
-
titor. Bolta din piatr?, suscit�nd multiple solu?îi inventive, diminueaz? riscul de incendiu ?i des?v�r?e?te imaginea unitar? a bisericii simboliz�nd perfec?iunea divin?. Un ansamblu iconografic sculptat ?i pictat �mbog?-?e?te unitatea acestui microcosmos construit cu excep?ia edificiilor cisterciene. �n Fran?a, pe timpanul portalului principal este sculptat? o tem? educativ?, adesea Judecată de Apoi (Sainte-Foy din Conques), �ntr-o compozi?ie monumental? de o plastic? liber inspirat? din stilistica pictural?. Chiar atunci c
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
cu orizontalitatea ?i austeritatea �ntru totul militar? a celorlalte cl?dîrî de la Invalizi, inclusiv biserică vecin? Saint-Louis (1670-1677), datorate lui L. Bruant (c?tre 1635-1697), care deseneaz? �n aceea?i epoc? ?i capelă spitalului Salp�tri�re. �n timp ce microcosmosul versaillez devine prototipul re?edin?ei regale �n Europa � vezi castelul de la Het Loo, ??rile de Jos, 1700; re?edin?a W�rtzburg, Bavaria, 1710; castelul din La Granja, Spania, 1719 � la Paris, se elabo-reaz? o arhitectur? a locuin?elor
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
din rarele dot?ri publice sau private, �mpreun? cu sala de concerte Humbert din Romanș, de H. Guimard (Paris, 1897-1901) sau marele magazin Innovation, de V. Horta (Bruxelles, 1901-1903). Construc?iile s�nt deci arhitec-turi-obiecte adesea indiferente la contextul urban, microcosmosuri individualiste, insuli?e de o estetic? rafinat?, un fel de antidoturi contra masific?rîi produc?iilor ?i comportamentelor. Este ceea ce vor repro?a fondatorii mi?c?-rîi moderne, �n anii �20, stilului Art nouveau c?ruia �i vor recunoa?te
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
7-9 p.m. 3-7 p.m. 9 p.m. - 1 a.m. Fază de dezvoltare Răsărire, creștere Înflorire, rodire Coacere, recoltare Ofilire, degradare Stagnare, depozitare Direcție Est Sud Centru Vest Nord Anotimp Primăvară Vară Vară târzie Toamnă Iarnă Activitate Generează Extinde Stabilizează Contractă Conservă Microcosmos uman Organ yin Ficat Inimă, pericard Splină Plămâni Rinichi Organ yang Vezică biliară Intestin subțire, Triplu Arzător Stomac Intestin gros Vezică Funcție vitală Sistem nervos Sânge, aparat endocrin Digestie, sistem limfatic, sistem muscular Respirație, piele Aparat excretor, reproducător Secreții corporale
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
trebuie mai întâi să îți îngrijești bine corpul, ca instrument de bază pentru practică.; corpul este alcătuit din diferite tipuri de energie vitală care sunt luate din Cer și Pământ. Astfel, cultivarea vieții înseamnă cultivarea energiei.; sistemul uman este un microcosmos al naturii și al cosmosului, așadar sănătatea și longevitatea se pot cultiva doar armonizând sistemul uman cu ritmurile Cerului și Pământului.; condițiile fundamentale pentru practică sunt liniștea spirituală și calmul mental, echilibrul emoțional și relaxarea fizică.; există o uniune fundamentală
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și sociale, nu a libertății individuale. Practica qi gong a devenit, astfel, o metodă prin intermediul căreia individul învăța să își găsească propriul loc în societate prin cultivarea virtuților echilibrului și stăpânirii de sine. Din moment ce societatea era considerată a fi un microcosmos al ordinii universale, dacă învăța să se supună legilor universale ale naturii, o persoană învăța, implicit, și să respecte legile societății. Astfel, o stare de spirit liniștită și ordonată a devenit baza unei societăți dominate de pace și de ordine
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
energie ce alimentează stelele și planetele, creează toate lucrurile de sub Cer și susține toate formele de viață din univers. Dar, pentru a utiliza această tehnologie simplă, este important să înțelegeți mai întâi cum funcționează aparatura umană implicată în manevrarea energii. Microcosmos și macrocosmos: „universul interior” Corpul uman și rețeaua sa de canale energetice și puncte de forță formează o replică microcosmică a universului macrocosmic exterior - „universul interior” -, care are propriul „Cer” și „Pământ”, propria „vreme” emoțională interioară și „ecosisteme” ale organelor
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
și transformatoare de înaltă tensiune, de televizoare și computere, de telefoane celulare și cuptoare cu microunde, să suprime, să distorsioneze și să interfereze în vreun alt fel cu oscilațiile naturale ale câmpului energetic uman. Câmpul energetic uman funcționează ca un microcosmos al întregului cosmos și al tuturor elementelor care îl compun, cum ar fi stelele și planetele, soarele și luna. Capul este asociat cu polul pozitiv yang al Cerului, iar regiunea sacrală adăpostește polul negativ yin al Pământului și acești doi
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
bolile și pentru a vindeca anumite organe. Efectul piezoelectric este unul dintre aspectele cele mai caracteristice și importante ale qi gong ca metodă de îngrijire a sănătății și prelungire a vieții. Astfel, Armonia Cerului și Umanității este obținută prin acordarea microcosmosului sistemului energetic uman cu câmpurile energetice macrocosmice ale ecosistemelor, sistemului solar, ale celor stelare, galactice și așa mai departe, menținând, astfel, o stare de polaritate dinamică ce păstrează toate funcțiile din corp într-un echilibru perfect. Dacă o astfel de
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
o barieră constantă de distracție senzorială care împiedică până și un singur moment de vid să apară în minte. Aceeași cacofonie haotică și aglomerație vizuală predomină în magazinele universale, în malluri, birouri și case particulare. Așa cum am discutat mai devreme, microcosmosul interior al sistemului uman reflectă condițiile energetice predominante ale macrocosmosului extern și orice energie externă la care ne expunem sistemele își imprimă modelul asupra energiilor noastre interne. Astfel, cu cât percepem mai multă aglomerație și mai mult haos în mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]
-
fertil pentru antrenarea în lucrul cu energia. Acest lucru este adevărat mai ales în cazul relațiilor personale de familie, în care sunt implicate emoțiile. După cum știe toată lumea, chinezii acordă o mare importanță relațiilor de familie, considerând că familia este un microcosmos al societății, al statului și al întregului cosmos. Dinamica energiilor dintre părinți și copii și dintre frați constituie un teren de antrenament pentru modul în care energia personală este exprimată în general în lume. Relațiile dintre profesor și elev, maestru
[Corola-publishinghouse/Science/2142_a_3467]