445 matches
-
calitate a vieții. Sistemul de indicatori Problematica nivelului de trai al colectivităților umane, a situației sociale a acestora ocupă un loc important în preocupările atât ale politicienilor, cât și ale cercetătorilor. Investigarea aspectelor legate de bunăstarea populației, atât la nivel microeconomic, cât și macroeconomic, prin rezultatele pe care le oferă, constituie unul dintre elementele de fundamentare a deciziilor în conducerea economiei naționale. Nivelul de trai reprezintă gradul de satisfacere a necesităților de viață ale populației unei țări, ale unui grup social
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
-se în fiecare an cu un deficit. Rezultă din graficul anterior că an de an, în perioada analizată, România nu numai că a înregistrat deficit bugetar, dar acesta a fost și în creștere destul de accentuată. Partea a II-a Statistică microeconomică Capitolul 7 Statistica, instrument în investigarea activității agenților economici 7.1. Întreprinderea - agent economic În cadrul economiei naționale, activitatea economică este desfășurată de persoane sau grupuri de persoane fizice și/sau juridice, care, generic, poartă denumirea de agenți economici sau întreprinderi
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
comerciant de la data înființării lor, în condițiile legii. Societățile agricole sunt persoane juridice care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii, în baza unei legislații speciale. 7.2. Rolul statisticii în diagnosticarea activității întreprinderilor Analiza statistică a activității economice la nivel microeconomic înseamnă cercetarea eforturilor angajate de întreprindere (resurse umane, materiale și bănești) în raport cu rezultatele (efectele), respectiv performanțele economicofinanciare ce se realizează. Analiza statistică microeconomică constă într-un ansamblu de metode, tehnici și modele specifice de investigare a activității economico-financiare a întreprinderii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
legislații speciale. 7.2. Rolul statisticii în diagnosticarea activității întreprinderilor Analiza statistică a activității economice la nivel microeconomic înseamnă cercetarea eforturilor angajate de întreprindere (resurse umane, materiale și bănești) în raport cu rezultatele (efectele), respectiv performanțele economicofinanciare ce se realizează. Analiza statistică microeconomică constă într-un ansamblu de metode, tehnici și modele specifice de investigare a activității economico-financiare a întreprinderii, a legăturilor cauzale dintre fenomenele și procesele economico-financiare care se desfășoară în cadrul acesteia. Prin intermediul analizei statistice a fenomenelor și proceselor economicofinanciare din cadrul întreprinderii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
performanțele economico-financiare planificate. Nu trebuie neglijat nici rolul analizei statistice în realizarea conexiunii cu mediul exterior, economico-financiar al întreprinderii, ceea ce presupune analiza relațiilor cu alte întreprinderi, cu băncile creditoare, cu bugetul public etc. Concluziile oferite de analiza statistică la nivel microeconomic trebuie să ducă la reperarea disfuncționalităților în funcționarea sistemului (întreprinderea) și să permită formularea de măsuri și decizii care să conducă la redresarea situației existente. Analiza statistică la nivel de întreprindere presupune parcurgerea următoarelor etape: − stabilirea problemelor ce fac obiectul
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
Statistică, București, 2011, p. 43. footnote>. Numărul mediu de salariați ( N ) exprimă nivelul mediu al efectivelor scriptice zilnice dintr-o perioadă de timp. Necesitatea utilizării acestui indicator în analiza statistică a resurselor umane rezidă<footnote I. Enea-Smarandache, I. Murărița, Statistică microeconomică, Editura Universității din Craiova, 2007, p. 2. footnote>, pe de o parte în faptul că efectivul salariaților este un indicator de moment, poate prezenta variații semnificative în cursul unei perioade, iar pe de altă parte în posibilitatea utilizării lui în
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
ieșirilor (plecărilor) de personal și se obține ca raport procentual între numărul persoanelor plecate din întreprindere (E) și numărul mediu de personal ( N ); Coeficientul mișcării totale - evidențiază intensitatea mobilității totale a personalului; Coeficientul fluctuației<footnote I. Enea-Smarandache, I. Murărița, Statistică microeconomică, Editura Universității din Craiova, 2007, p. 10. footnote> - exprimă mișcarea personalului ca urmare a unor cauze de ordin subiectiv (concedieri, demisii etc.), cu implicații negative asupra activității întreprinderii; Coeficientul de stabilitate - reflectă ponderea personalului care nu și-a schimbat niciodată
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
la accentuarea schimbărilor în domeniul managementului. Avem în vedere factori generați de instabilitatea monetară, factori specifici unor economii care cunosc perioade de tranziție etc. Literatura de specialitate din România consideră managementul ca fiind știința conducerii și conducerea științifică la nivel microeconomic, arta organizării și conducerii unei organizații, având drept obiectiv fundamental creșterea gradului de competitivitate și sporirea profitului. Caracteristic științei managementului organizației este situarea, în centrul investigațiilor sale, a omului în toată complexitatea sa, ca subiect și ca obiect al managementului
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
la accentuarea schimbărilor în domeniul managementului. Avem în vedere factori generați de instabilitatea monetară, factori specifici unor economii care cunosc perioade de tranziție etc. Literatura de specialitate din România consideră managementul ca fiind știința conducerii și conducerea științifică la nivel microeconomic, arta organizării și conducerii unei organizații, având drept obiectiv fundamental creșterea gradului de competitivitate și sporirea profitului. Caracteristic științei managementului organizației este situarea, în centrul investigațiilor sale, a omului în toată complexitatea sa, ca subiect și ca obiect al managementului
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
trăsături esențiale ale unei anumite țări care permit firmelor lor să construiască și să mențină avantaje competitive (concurențiale: de cost și calitate) în diferite sectoare"2, realizând astfel o mutație a problematicii cercetării din sfera macroeconomică spre laturile mezo și microeconomice. 1 A. Smith, Avuția națiunilor. Cercetare asupra naturii și cauzelor ei, Ed. Universitas, Chișinău, 1992, pp. 305-306 2 M. Porter, The Competitive Advantage of Nations, The MacMillan Press Ltd., London, 1990, p. 18 În funcție de realitățile economico-sociale specifice fiecărei perioade teoriile
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului comparativ privit într-o accepțiune statică, în care accentul cade pe avantajele utilizării factorilor naturali disponibili, spre laturile mezo și microeconomice, caracterizate de o viziune dinamică, centrată pe asimilarea progresului tehnic și pe creșterea performanțelor interne și externe ale firmelor și mai puțin pe existența unor resurse naturale abundente. Perspectiva aderării la UE și accesul la Piața unică europeană poate aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
-și efectele pozitive și asupra ansamblului economiei naționale. În acest fel, perspectiva cercetării trebuie deplasată din domeniul macroeconomic, specific avantajului comparativ privit într-o accepțiune statică, în care accentul cade pe avantajele utilizării factorilor naturali disponibili, spre laturile mezo și microeconomice, caracterizate de o viziune dinamică, centrată pe asimilarea progresului tehnic și pe creșterea performanțelor interne și externe ale firmelor și mai puțin pe existența unor resurse naturale abundente. Perspectiva aderării la UE și accesul la Piața unică europeană poate aduce
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
ca cele actuale. "De la economie financiară la finanțe sociale scria el este un pas mic pentru avocați, dar un pas uriaș pentru omenire." Nu comentez propunerea, dar cred că Marx ar fi mîndru de ea. Nu spunea el că raționalitatea microeconomică duce la cele mai proaste rezultate macroeconomice? Este adevărat că acest sistem financiar global, fluctuant și dependent ne-a adus criza, prin intermediul celebrelor "baloane financiare", care susțineau cererea de consum și piețele fi-nanciare internaționale și care acum s-au spart
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
în Africa subsahariană (UNESCO, 1995). O imagine mai detaliată a analfabetismului la adulți pe regiuni este dată de tabelul 4.2. Tabelul 4.2. Estimări ale ratelor de analfabetism la adulți pe regiuni Sursă: Dembelexe "Dembele, Demba Moussa", 1996. Implicațiile microeconomice ale noii politici la nivel macro, lansate o dată cu inițiativa de scutire de la plata datoriilor externe a țărilor puternic îndatorate, va înrăutăți și mai mult situația Africii, dată fiind sărăcia persistentă și crescândă, cu tot mai mulți oameni trăind sub pragul
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
muncii; • o ofensivă pe lângă OMCxe "Asociația Națională a Avocaților Democrați din Mexic" pentru acceptarea clauzei sociale cu efect obligatoriu; • întărirea organizațiilor muncitorești ale femeilor. În plus, ar trebuie examinate critic următoarele chestiuni conceptuale pentru întărirea legăturii dintre politicile macro-, mesoși microeconomice în cadrul programelor de dezvoltare: • credința convențională că politicile economice și în special politicile comerciale sunt neutre din punctul de vedere al genului ar trebuie reevaluată, ținând seama de faptul că dovezile arată contrariul; • cercetătoarele și activistele africane ar trebui să
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
noi pe tot parcursul cercetării, si întregii echipe a Editurii Economice: doamna Carmen Țăranu, domnul Bogdan Cojocea și domnul Mircea Dinu. * În afara mediului politic și de afaceri, lucrarea se adresează și cercetătorilor și studenților interesați de structurile teritoriale la nivel microeconomic. Autorii 3 iulie 2013 Capitolul 1 Concepte metodologice Conform tematicii lucrării, se vor identifica repartițiile companiilor-noduri pe fiecare dintre cele 42 de județe și opt regiuni de dezvoltare actuale ale României. Pentru fiecare entitate teritorială vor fi prezentate următoarele caracteristici
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
un cod cuprinzând activități ale organizațiilor și organismelor extrateritoriale: 99. Cele 80 de activități care au făcut obiectul analizei sunt prezentate în tabelul 1 și acoperă 99,88% din cifră de afaceri a sistemului național de companii nefinanciare. B. Caracteristici microeconomice: numărul companiilor-noduri Nc; cifră de afaceri totală a companiilor-noduri în milioane euro CÂT; densitatea companiilor-noduri/1000 locuitori DCN; numărul de activități cu cifră de afaceri diferită de zero Na; profitul brut/pierderea în milioane euro; rata profitabilității generale raportată la
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
769; rata profitabilității generale Rb/CĂ, % 2,79; volumul profitului brut, mil. euro 5394,883. În tabelul 2 se prezintă sinteză celor 42 de județe, ordonate descrescător, după valoarea densității companiilor-noduri DCN. Un indicator important al evaluării „puterii” la nivel microeconomic îl constituie densitatea companiilor-noduri la 1.000 de locuitori. După cum era de așteptat, valoarea maximă este în județul București, iar cea minimă, în județul Botoșani. Multiplul celor două valori este 9,27, mult mai mare decât cel al populației de
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
Din punct de vedere al numărului de activități cu cifră de afaceri diferită de zero, Bucureștiul are Namax de 77 și județele Giurgiu și Ialomița Namin de 34, multiplul fiind de 2,26. Pentru a ierarhiza județele multicriterial la nivel microeconomic, vom aloca puncte de la 1 la 42 următoarelor mărimi fundamentale: număr de companii noduri Nc; cifră de afaceri totală CÂT; densitatea companiilor-noduri DNC/1000 loc.; număr de activități cu cifră de afaceri diferită de zero Na. În tabelul 3 este
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
DNC/1000 loc.; număr de activități cu cifră de afaceri diferită de zero Na. În tabelul 3 este prezentată ierarhia celor 42 de județe, conform punctajului acordat, ordonat crescător. Punctajul obținut pentru cele patru criterii evaluează nivelul global de dezvoltare microeconomica a fiecărei entități teritoriale, identificând în același timp căile de creștere a acestuia: mărirea numărului de companii-noduri de dimensiuni mijlocii, mari și foarte mari; crearea de companii-noduri în domeniile activităților care, în prezent, au cifră de afaceri 0. Metodă poate
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
diferită de 0, mai mic de 45. Metodă „core”* permite gruparea județelor în trei categorii: a) o prima categorie cu valori ale punctajului total PT cuprinse între PTmin și PTmed - S, caracterizată printr-un nivel global relativ ridicat al dezvoltării microeconomice a județelor. Din această categorie fac parte județele București, Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov, Constantă, Prahova, Argeș, Sibiu, Bihor - 10 județe; b) a doua categorie, cu valori ale PT cuprinse între PTmed + S și PTmed - S, caracterizată printr-un nivel global
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
categorie fac parte județele București, Ilfov, Timiș, Cluj, Brașov, Constantă, Prahova, Argeș, Sibiu, Bihor - 10 județe; b) a doua categorie, cu valori ale PT cuprinse între PTmed + S și PTmed - S, caracterizată printr-un nivel global relativ mediu al dezvoltării microeconomice al județelor. Din această categorie fac parte județele: Arad, Mureș, Iași, Albă, Dolj, Galați, Hunedoara, Satu Mare, Buzău, Harghita, Bacău, Maramureș, Vâlcea, Neamț, Suceava, Brăila, Dâmbovița, Bistrița Năsăud, Covasna, Gorj, Olt, Tulcea, Călărași, Vrancea - 24 județe; c) a treia categorie, cu
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
Bacău, Maramureș, Vâlcea, Neamț, Suceava, Brăila, Dâmbovița, Bistrița Năsăud, Covasna, Gorj, Olt, Tulcea, Călărași, Vrancea - 24 județe; c) a treia categorie, cu valori ale PT cuprinse între PTmax și PT + S, caracterizată printr-un nivel global relativ redus al dezvoltării microeconomice a județelor. Din această categorie fac parte județele: Sălaj, Ialomița, Teleorman, Caraș-Severin, Botoșani, Giurgiu, Vaslui, Mehedinți - 8 județe. 2.2. Sinteză repartițiilor companiilor-noduri pe regiuni de dezvoltare În tabelul 4 sunt prezentate valorile celor patru criterii microeconomice pentru repartițiile companiilor-noduri
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
redus al dezvoltării microeconomice a județelor. Din această categorie fac parte județele: Sălaj, Ialomița, Teleorman, Caraș-Severin, Botoșani, Giurgiu, Vaslui, Mehedinți - 8 județe. 2.2. Sinteză repartițiilor companiilor-noduri pe regiuni de dezvoltare În tabelul 4 sunt prezentate valorile celor patru criterii microeconomice pentru repartițiile companiilor-noduri pe regiuni de dezvoltare. * Metodă „core” identifica, în cazul distribuțiilor apropiate de cea normală, un grup „central” de valori cuprinse între xmed + S și xmed - S, care acoperă, de regulă, între 64 și 70% din totalul observațiilor
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]
-
Covasna - 9 județe. În tabelul 11 sunt prezentate date privind populația județelor, conform datelor definitive ale recensământului din anul 2011, comunicate de Institutul Național de Statistică. 2.6. Corelația calitativa fundamentală micro - macroeconomică Analiza comparativa între nivelul global de dezvoltare microeconomica la nivelul județelor, definit de noi prin patru criterii: numărul de companii-noduri, cifra de afaceri a companiilor-noduri, densitatea companiilor-noduri (număr de companii-noduri la 1.000 de locuitori), numărul de activități cu cifră de afaceri diferită de zero, și valorile produsului
Repartiţia teritorială a companiilor-noduri pe principalele activităţi ale economiei naţionale by Cezar Mereuță, Ionuț Pandelică () [Corola-publishinghouse/Science/237_a_435]