231 matches
-
îngrijirea copiilor mai mici, a plantelor, a animalelor mici. b) Relații în grupul școlar Identificarea și cunoașterea numelui colegului de bancă și a colegilor de clasă; Relații de cooperare și colaborare cu colegii; Prietenia și rolul ei; c) Relații în microgrupul social Deplasarea liberă spre diferite obiective; Alegerea și participarea la diferite spectacole; Achitarea de comisioane și efectuarea de diverse cumpărături. d) Relații interumane Cunoașterea principalelor tipuri de relații interumane (ajutor, respect, prietenie, ură, invidie etc.); Formarea și cultivarea relațiilor pozitive
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
interactivă Interactivitatea presupune învățarea prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii și argumente, creează situații de învățare centrate pe disponibilitatea și dorința de cooperare a elevilor, pe implicarea lor directă și activă, pe influența reciprocă din interiorul microgrupurilor și interacțiunea socială a membrilor unui grup. Aspectul social al învățării a fost evidențiat de Jerome Bruner încă din anii ‘60. El definește conceptul de reciprocitate ca Reciprocitatea este un stimulent al învățării. Utilizarea metodelor colaborative pun în evidență efectul
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Mihaela Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1190]
-
toți profesorii din R. Moldova. Propuneri: Sigur factorul principal al oricărei reforme educaționale ramîne a fi cadrul didactic și managerial, care indiferent de nivel trebuie să reprezinte model uman de civism, model valoric și valorizator la nivelul comunității, la nivelul microgrupului școlar și în diadele educator educat, manager subaltern. Ce ne face să venim cu următoarele propuneri: La nivel de cadru didactic și managerial: A motiva atît moral cît și material cadrul didactic și managerial pentru a implementa cu succes TIC
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vranceanu Aurelia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_895]
-
informale și se amplifică cele formale și invers. Același autor clasifică grupurile primare În grupuri de laborator sau artificiale, create În vederea realizării anumitor experimente; ele nu permit acumularea unei experiențe comune Îndelungate și nu au stabilitate. Opuse acestora sunt microgrupurile naturale (colectivele de elevi și de studenți, grupurile militare care funcționează În cadre sociale "naturale" și se disting prin caracterul comun al activității și al experienței de viață a membrilor săi. Alte clasificărice interferează cu precedentele, se pot face În funcție de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cu un responsabil care poate deveni "șef", este inacceptabilă; În opinia sa, fiecare elev poate să aparțină mai multor echipe În același timp, fiecare dintre ele servind mutual individul. Dacă nu pot fi fixe, nu pot fi nici omogene, deci microgrupurile sunt eterogene și modulabile atât În privința efectivului cât și În privința obiectivelor; ele se pot face și desface În funcție de proiectele vizate și realizate. În afara cooperarii Între elevi, realizată atât În clasă cât și În afara ei (prin corespondență, călătorii, schimb
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
vârste și valori intelectuale diferite.Cele opt clase primare sunt Înlocuite prin trei grupuri de bază: - grupul inferior (clasele I-III; - grupul mijlociu (clasele IV-VI; - grupul superior(clasele VII-VIII. Fiecare grup are 40 de membri; În interiorul fiecăruia se constituie microgrupuri de 3-6 membri care nu au o perioadă de lucru fixă; elevii trec dintr-un grup În altul În fiecare an (1/3 din grupul mijlociu trece În grupul superior și primește 1/3 din grupul inferior pentru Îmbogățirea experienței
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
doi câte doi, controlându-se , corectându-se, stimulându-se reciproc. Această formă de activitate presupune acordarea de asistență din partea elevilor mai buni celor mai slabi, În vederea imbunătățirii Învățării, a rezultatelor acestora și a asigurării integrării În viața clasei. Activitatea in microgrupuri/ echipe oferă posibilitatea subiecților să colaboreze Între ei, să participe la discuții și dezbateri, la activități de cercetare, de realizare a unor microproiecte și jocuri de rol. Prin acest gen de activitate se respectă particularitățile elevilor atât din punct de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Într-un subcapitol anterior, atingeam tangențial problema formelor de instruire În clasa de elevi, care pot fi: frontal, individual, grupal. Modul de instruire grupal presupune organizarea elevilor (minim 2 pe echipe, În funcție de anumite criterii 2: 1 După criteriul omogenității / eterogenității microgrupurile pot fi: - omogene, ce conțin elevi cu interese, capacități, rezultate școlare comune și dispun de : - sarcini de instruire distribuite diferențiat; - Îndrumarea permanentă a cadrului didactic; - timp de instruire distribuit neuniform. - eterogene, formate din elevi ce posedă interese, capacități, rezultate școlare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
4 88 Aceste frecvențe indică preocuparea diferită a educatorilor față de necesitatea cunoașterii unor aspecte relevante ale profilului grupului pe care Îl conduc și, implicit, fragilitatea formației psihopedagogice a dacălilor În materie de cunoaștere a grupului. 6 Criterii de constituire a microgrupurilor Datele obținute În urma prelucrării răspunsurilor primite la itemul 6 arată că, dacă numărul cadrelor didactice care nu cunosc care/ câte sunt subgrupurile constituite la nivelul clasei este relativ mic, În schimb criteriile de alcătuire a acestora sunt mult mai bine
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mai bine cunoscute. În ciclul primar, de exemplu, criteriile de constituire a subgrupurilor/ clicilor sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale" apar sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18,7%. Interiorizarea normelor de către elevi semnifică posibilitatea lor de a se integra activ În viața socială a clasei. 8 Încălcarea normelor grupului Răspunsurile la itemul 8 au confirmat
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Înregistrarea unor aspete longitudinale din viața clasei În baza cărora să se intervină diferențiat În scop formativ, recuperatoriu sau profilactic. Principalele probleme vizate sunt: - atribuțiile dirigintelui; - activitatea educativă; - structura organizatorică a grupului; 100 - caracterizarea clasei (se referă la performanțe școlare, microgrupuri și liderii lor, relații interpersonale de atracție, respingere sau indiferență, surse de conflict potențiale sau manifeste; - activitatea cu familia; - fișa de observație individuală; - fișa psihopedagogică; - ghid de completare a fișei psihopedagogice; 7."Caietul dirigintelui", Vasile Ciobanu, C.C.D. Bacău, 1998, cuprinde
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Înseamnă: componența clasei, motivația pentru Învățare a colectivului, calitatea comunicării didactice, ambianța În care se desfășoară activitatea instructiv-educativă, În timp ce autorii "Caietului dirigintelui" apărut la Cluj -Napoca, referindu-se la aceeași problemă, indică următoarele repere: performanțe școlare, relații interpersonale, microgrupuri și liderii lor, surse de conflict potențiale sau manifeste, dominante În relația clasă-școală. Dintre metodele, tehnicile și intrumentele de cunoaștere științifică a grupului școlar, cea mai mare importanță este acordată testului sociometric (În patru dintre documente pe locul secund se
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
redus de clase gimnaziale (20% e folosită constrângerea, iar dependența este mai frecventă În clasele primare (18,7%. Datele indică faptul că relațiile afectiv - simpatetice dintre membrii grupului sunt cunoscute la modul empiric de către majoritatea cadrelor didactice. Dacă, de exemplu, microgrupurile și criteriile de constituire a acestora sunt foarte bine cunoscute, proporția diriginților și cadrelor cu experiență care nu identifică elevii cei mai populari/ mai puțin agreați sau pe cei izolați, este mai mare decât a Învățătorilor și a cadrelor tinere
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
În această direcție Socrate ne spune: „cunoaștete pe tine însuți” care se va ipostazia ulterior în sentința biblică „Împărăția lui Dumnezeu este în noi”. Calea exoterică definește o comunicare de tip discursiv, instituită între inițiatul transmițător de ritualuri/mituri și microgrupul uman (neinițiat, laic) receptor. Este, deasemenea, o comunicare de tip vizual verbalizată sau/și neverbalizată (aparținând perioadei orale a comunicării mitice), în care receptorul nu poate replica emitentul, dar poate în schimb să-și manifeste starea generală de receptivitate a
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Vizitele la diferitele locuri de muncă/instituții oferă baza cognitivă, dar dispariția motivațională este încă fragilă. Intervin astfel 4. Factorii conjuncturali care acționează aleatoriu, nesistematizat, intermitent. Aceștia sunt cei care influențează major opțiunea școlară și profesională și se referă la: microgrup ( prieteni, vecini, rude) care-i influențează pe tineri în luarea unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
care influențează major opțiunea școlară și profesională și se referă la: microgrup ( prieteni, vecini, rude) care-i influențează pe tineri în luarea unei decizii (de exemplu: să meargă câți mai mulți la aceeași școală profesională sau liceu). Această contagiune de microgrup poate avea efecte benefice (confortul relațional) sau negative (insatisfacția în profesia aleasă) cauzate de incompatibilitatea cu particularitățile individuale. prestigiul profesiilor - elevii deficienți de auz sunt convinși de existența acestui factor și manifestă interes pentru a ocupa locuri/funcții în profesia
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
Printre problemele organizatorice se află antrenamentul și asigurarea bazei materiale, jocul și problemele sale, deplasările, achiziționarea echipamentului, distribuirea acestuia, taberele de pregătire și chiar problemele personale ale jucătorilor. A fi bun conducător presupune și calități organizatorice. Antrenorul este conducătorul unui microgrup social, cu legile lui specifice. El trebuie să cunoască noțiunile de bază ale științei conducerii și să le adapteze activității sale. Una din legile conducerii este ”să cunoști și să prevezi totul”. Antrenorul trebuie să fie bine informat asupra stării
TEHNICA ŞI TACTICA JOCULUI DE BASCHET by Cătălin Ciocan () [Corola-publishinghouse/Science/91611_a_92805]
-
a vieții (ordinea nașterii, evenimente biografice, studiile și înalta performanță creativă ) Ana Stoica - Constantin enumeră factorii stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență: I. Factori interni ( individ ): a) intelectuali b) aptitudini speciale c) „ de permeabilitate” II. Factori externi: 1. Colectiv : microgrup (echipă ) și organizații: a) climatul creativ b) conducerea 2. Societate: a) valori promovate; b) condiții create; c) educație; d) nivelul cultural; e) securitatea psihologică; f) securitatea personală g) spiritul vremii h) „ miturile dinamice ” ca expresie a dorințelor umane colective (Ana
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi ai creativității, deveniți blocaje prin absență A. Interni - Individ ( factori intelectuali, aptitudini speciale, factorii „de personalitate”) B. Externi Colectiv (climatul creativ al microgrupului, conducerea ) Societatea (valori promovate, condiții create, educație, nivelul cultural, securitate psihologică și personală, spiritul vremii, „miturile dinamice” ca expresie a dorințelor umane colective) (Ana Stoica-Constantin, 2004, pp.158-159 ) CAPITOLUL IV CULTIVAREA CREATIVIT)ȚII IN INVATAMANTUL PRIMAR Motto: (H.H., Stern - Educația
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
fete, veniți din Iași și din celelalte orașe ale județului, dar mai ales din comunele ieșene. Timizi și dezorientați, fiecare cu zestrea lui biologică intelectuală, comportamentală și sufletească, alcătuiau un conglomerat de personalități ce urma să se constituie într-un microgrup școlar cu bineștiute rosturi formative și educative. Privindu-i acum, după atâția ani, lui Dumitru Dascălu îi vine greu să recunoască în femeile și bărbații pe care îi are în față pe adolescenții deșirați de acum aproape un sfert de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
preferințele individuale. Această modalitate de lucru se folosește atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea În grupul școlar a copiilor cu cerințe speciale și de valorizarea lui În activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea de succese/Încurajări la nivelul microgrupului, care să asigure creșterea Încrederii În sine a copilului cu cerințe speciale). Se impun câteva condiții pentru ca această nouă modalitate de lucru În clasă să fie eficientă, și anume: planificarea riguroasă a activității și Împărțirea rolurilor și responsabilităților Între cadrele
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
etc. Parteneriatul În predare este util mai ales atunci când se urmăresc obiective legate de integrarea socioșcolară a copilului cu cerințe speciale În grupul clasei, respectiv valorizarea lui În activități nonacademice (accentul fiind pus pe obținerea unor succese/Încurajări la nivelul microgrupului, astfel crescând și Încrederea În sine a copilului cu cerințe speciale). Modul În care cadrul didactic formulează Întrebările, astfel Încât răspunsurile să fie accesibile și copilului integrat, permite atragerea și participarea activă a copilului la activitatea didactică și evită riscul de
[Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de predare - învățare evaluare, direcționate special pentru realizarea unui învățământ prioritar formativ. Domeniul educației dezvoltă un spațiu și un timp pedagogic deschis creativității în plan individual (creativitatea cadrului didactic, creativitatea elevului), colectiv (creativitatea colectivului didactic, creativitatea clasei de elevi, creativitatea microgrupului de elevi) și social (creativitatea organizației școlare, creativitatea comunității educaționale, naționale, teritoriale, locale). Procesul creator de tip pedagogic este angajat la nivelul proiectării didactice/educației care presupune valorificarea etapelor de pregătire - incubație - iluminare verificare a modului de realizare a lecției
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
și perfecționare. Fișele de lucru care vor fi folosite de profesor în procesul de predare-învățare vor insista pe prezentarea unor informații interdisciplinare și pe antrenarea elevilor în rezolvarea unor probleme și exerciții practice. În activitățile desfășurate cu clasa organizată în microgrupuri de lucru se va insista pe îmbinarea judicioasă a învățării teoretice cu aspectele practice, stimulând participarea elevilor la procesul de autoinstruire. Pentru realizarea competențelor specifice vor fi folosite metode didactice moderne ca: problematizarea, învățarea prin descoperire, experimentul, exercițiul etc. Problematizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiilor educative ale dirigintelui se obiectivează în
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]