235 matches
-
acest sens distingem: metode de activitate individuală (bazate pe mecanismele activității mintale individuale) divizate și ele în: libere; sub direcția profesorului; programate. metode de activitate în doi (în perechi sau duale): profesor-elev (tutore-elev); elev-elev. metode de activitate în echipă (în microgrupuri de dimensiuni inferioare unei clase de elevi), care se pot referi la: grupuri efectuând aceeași activitate; grupuri efectuând sarcini sau munci diferite metode de activitate cu grupul/clasa de elevi: metode de muncă frontală profesor-clasă (în mod esențial în sens
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
informale și se amplifică cele formale și invers. Același autor clasifică grupurile primare În grupuri de laborator sau artificiale, create În vederea realizării anumitor experimente; ele nu permit acumularea unei experiențe comune Îndelungate și nu au stabilitate. Opuse acestora sunt microgrupurile naturale (colectivele de elevi și de studenți, grupurile militare care funcționează În cadre sociale "naturale" și se disting prin caracterul comun al activității și al experienței de viață a membrilor săi. Alte clasificărice interferează cu precedentele, se pot face În funcție de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
cu un responsabil care poate deveni "șef", este inacceptabilă; În opinia sa, fiecare elev poate să aparțină mai multor echipe În același timp, fiecare dintre ele servind mutual individul. Dacă nu pot fi fixe, nu pot fi nici omogene, deci microgrupurile sunt eterogene și modulabile atât În privința efectivului cât și În privința obiectivelor; ele se pot face și desface În funcție de proiectele vizate și realizate. În afara cooperarii Între elevi, realizată atât În clasă cât și În afara ei (prin corespondență, călătorii, schimb
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
vârste și valori intelectuale diferite.Cele opt clase primare sunt Înlocuite prin trei grupuri de bază: - grupul inferior (clasele I-III; - grupul mijlociu (clasele IV-VI; - grupul superior(clasele VII-VIII. Fiecare grup are 40 de membri; În interiorul fiecăruia se constituie microgrupuri de 3-6 membri care nu au o perioadă de lucru fixă; elevii trec dintr-un grup În altul În fiecare an (1/3 din grupul mijlociu trece În grupul superior și primește 1/3 din grupul inferior pentru Îmbogățirea experienței
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
doi câte doi, controlându-se , corectându-se, stimulându-se reciproc. Această formă de activitate presupune acordarea de asistență din partea elevilor mai buni celor mai slabi, În vederea imbunătățirii Învățării, a rezultatelor acestora și a asigurării integrării În viața clasei. Activitatea in microgrupuri/ echipe oferă posibilitatea subiecților să colaboreze Între ei, să participe la discuții și dezbateri, la activități de cercetare, de realizare a unor microproiecte și jocuri de rol. Prin acest gen de activitate se respectă particularitățile elevilor atât din punct de
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Într-un subcapitol anterior, atingeam tangențial problema formelor de instruire În clasa de elevi, care pot fi: frontal, individual, grupal. Modul de instruire grupal presupune organizarea elevilor (minim 2 pe echipe, În funcție de anumite criterii 2: 1 După criteriul omogenității / eterogenității microgrupurile pot fi: - omogene, ce conțin elevi cu interese, capacități, rezultate școlare comune și dispun de : - sarcini de instruire distribuite diferențiat; - Îndrumarea permanentă a cadrului didactic; - timp de instruire distribuit neuniform. - eterogene, formate din elevi ce posedă interese, capacități, rezultate școlare
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
4 88 Aceste frecvențe indică preocuparea diferită a educatorilor față de necesitatea cunoașterii unor aspecte relevante ale profilului grupului pe care Îl conduc și, implicit, fragilitatea formației psihopedagogice a dacălilor În materie de cunoaștere a grupului. 6 Criterii de constituire a microgrupurilor Datele obținute În urma prelucrării răspunsurilor primite la itemul 6 arată că, dacă numărul cadrelor didactice care nu cunosc care/ câte sunt subgrupurile constituite la nivelul clasei este relativ mic, În schimb criteriile de alcătuire a acestora sunt mult mai bine
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
mai bine cunoscute. În ciclul primar, de exemplu, criteriile de constituire a subgrupurilor/ clicilor sunt "preocupări comune"(50% și sex(29%, În timp ce În clasele gimnaziale predominante sunt "preocupări comune"(50% și "criterii sociale"(21%. "Criteriile morale" apar sporadic În constituirea microgrupurilor atât În ciclul primar (12,5% cât și În cel gimnazial (18,7%. Interiorizarea normelor de către elevi semnifică posibilitatea lor de a se integra activ În viața socială a clasei. 8 Încălcarea normelor grupului Răspunsurile la itemul 8 au confirmat
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Înregistrarea unor aspete longitudinale din viața clasei În baza cărora să se intervină diferențiat În scop formativ, recuperatoriu sau profilactic. Principalele probleme vizate sunt: - atribuțiile dirigintelui; - activitatea educativă; - structura organizatorică a grupului; 100 - caracterizarea clasei (se referă la performanțe școlare, microgrupuri și liderii lor, relații interpersonale de atracție, respingere sau indiferență, surse de conflict potențiale sau manifeste; - activitatea cu familia; - fișa de observație individuală; - fișa psihopedagogică; - ghid de completare a fișei psihopedagogice; 7."Caietul dirigintelui", Vasile Ciobanu, C.C.D. Bacău, 1998, cuprinde
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Înseamnă: componența clasei, motivația pentru Învățare a colectivului, calitatea comunicării didactice, ambianța În care se desfășoară activitatea instructiv-educativă, În timp ce autorii "Caietului dirigintelui" apărut la Cluj -Napoca, referindu-se la aceeași problemă, indică următoarele repere: performanțe școlare, relații interpersonale, microgrupuri și liderii lor, surse de conflict potențiale sau manifeste, dominante În relația clasă-școală. Dintre metodele, tehnicile și intrumentele de cunoaștere științifică a grupului școlar, cea mai mare importanță este acordată testului sociometric (În patru dintre documente pe locul secund se
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
redus de clase gimnaziale (20% e folosită constrângerea, iar dependența este mai frecventă În clasele primare (18,7%. Datele indică faptul că relațiile afectiv - simpatetice dintre membrii grupului sunt cunoscute la modul empiric de către majoritatea cadrelor didactice. Dacă, de exemplu, microgrupurile și criteriile de constituire a acestora sunt foarte bine cunoscute, proporția diriginților și cadrelor cu experiență care nu identifică elevii cei mai populari/ mai puțin agreați sau pe cei izolați, este mai mare decât a Învățătorilor și a cadrelor tinere
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
acum la vârsta tâmplelor argintii, a deplinei maturități fizice și intelectuale, cu răspunderi profesionale, sociale și familiale. În angrenajul microsocial al școlii, dirigintele este un pinion cu important rol formativ educativ. El păstorește o clasă de elevi, o organizează ca microgrup social, îi orientează țelurile, îi modelează treptat sintalitatea. Se poate afirma că personalitatea clasei de elevi, cu calitățile și minusurile ei este opera dirigintelui, este rezultatul investițiilor intelectuale și morale ale acestuia. Roadele strategiilor educative ale dirigintelui se obiectivează în
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
ordinii consumului, aceasta structurându-se de sus în jos, pe baza unor repere consensuale. Epoca respectivă a rămas în urma noastră. Momentul III corespunde cu dispariția logicii piramidale în beneficiul unui model orizontal sau în rețea, fragmentat și policentrat, în care microgrupurile identitare se juxtapun într-un spațiu eterogen de gusturi, de estetici și de practici. După etapa centralizată, a venit rândul etapei multipolare și dispersate a hiperconsumului, în care diferențierile se efectuează în funcție de o mulțime de criterii, fie ele de vârstă
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
etapei multipolare și dispersate a hiperconsumului, în care diferențierile se efectuează în funcție de o mulțime de criterii, fie ele de vârstă, de muzică sau sporturi preferate, proiecte de viață, etnicitate, orientare sexuală. În ciuda puternicelor curente mimetice și conformiste care structurează aceste microgrupuri, ele nu sunt mai puțin reprezentative pentru turbo-consumerism, datorită mai ales caracterului fluid, instabil, individualist care le este specific. Nimic nu mai seamănă cu configurațiile rigide și etajate de altădată: în aceste comunități „se intră” sau „se iese” după plac
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ni se spune, într-un nimb „orgiastic”. Hedonism dionisiac manifestat nu numai în incandescența sărbătorilor și a zbenguielilor sexuale, ci, mai larg, în viața cotidiană (consum, modă, divertisment), prin emoții și sensibilități comune, dominate de „ieșirea extatică din sine” în microgrupuri. Astfel, de la viața obișnuită la marile momente de efervescență colectivă, societățile contemporane se caracterizează prin forma dionisiacă interpretată ca epuizare a principiului de individualizare și ca progresie corelativă a tribalizării afective, a emoțiilor trăite în comun, a sensibilității colective 5
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
principiului „fiecare cu gusturile sale”. Cu câteva excepții, divertismentul reproduce nu atât o supremație a colectivului asupra principiului individual, cât o diviziune pașnică a socialului făcută din dispersia individualistă a gustului și a comportamentelor. Deși numeroase divertismente sunt trăite în microgrupuri sau implică o ambianță colectivă, să nu pierdem din vedere faptul că locul privilegiat al plăcerilor și al destinderii e domiciliul privat. A vorbi de o spirală a comuniunilor tribale, de socialități orgiastice, de situații fuzionale care transcend comportamentele individualiste
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Ideea centrală avansată de apologeții lui Dionysos este că suntem purtați de un nou val de modernitate al cărui specific este de a nu mai fi marcat de individ, ci de dispariția sa în adunări punctuale, în ansambluri colective, în microgrupuri în care primează valorile plăcerii și emoțiile trăite în comun. Acolo unde predomina atomizarea individualistă s-ar impune acum o nebuloasă de mici comunități animate de intense comuniuni de afecte și de sentimente împărtășite. Micile grupuri, clanurile și rețelele, iată
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ei ca fiind specifice nivelului universitar au fost: extragerea de informații din mai multe surse (73,14%), elaborarea de referate complexe (57,40%), sinteze mai ample de cunoștințe (47,20%) și pregătirea sesiunii de examene (62%). Convorbirile individuale sau în microgrupuri au relevat câteva dintre cele mai importante dificultăți pe care le-au avut în rezolvarea unor astfel de sarcini. Cea mai solicitantă și nouă sarcină a fost extragerea de informații din mai multe surse bibliografice. Dificultățile principale au fost următoarele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
sesiunii de examene este un alt fel de sarcină relevantă și specifică pentru studenți. Cercetarea noastră s-a desfășurat în cursul celui de-al doilea semestru, și deci toți studenții au trecut proba primei sesiuni de examene, iar convorbirile în microgrupuri au relevat câteva aspecte importante. Unii dintre ei au început să se pregătească înainte cu aproximativ o lună, dar cei mai mulți consideră că învățarea productivă este cea din sesiune, pentru că dacă înveți mai înainte uiți până vin examenele. O altă dificultate
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
-și mai mult slăbiciunile și dificultățile de adaptare. Alte două dimensiuni se află la egalitate (23 de răspunsuri). Este vorba despre respectul și valorizarea studentului și de buna dispoziție și bunăvoința profesorului. Observațiile din timpul activităților didactice și convorbirile în microgrupuri au confirmat aceste rezultate. Pe baza lor tindem să propunem diferențierea unei perioade de tranziție între preuniversitar și universitate, între adolescență și postadolescență, care, în planul învățării, s-ar caracteriza prin două componente de bază: a) cerințe de optimizare didactică
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
de natură psihosocială, a reușit să facă o descriere sugestivă, prin intermediul unor exemple interesante luate din domeniul muncii industriale, a celor patru caracteristici de bază ale comportamentului frustrării: „agresiunea”, „regresiunea”, „fixarea”, „resemnarea”. Ținând seama de faptul că între individ și microgrupul din care acesta face parte există o strânsă corelație, - psihologia grupului este condiționată de psihologia și motivația membrilor și, așa cum comportamentul fiecărui individ poartă amprenta psihologiei grupului, - rezultă că efectele tensiunilor intramicrogrupale sunt resimțite nu numai de fiecare individ aparținând
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de persoane care vor dezbate problema timp de două ore. Etape: - 30 de participanți vor fi împărțiți în grupe de șase persoane, dintre care una va fi reprezentant; - animatorul discuției generale va prezenta problema care urmează a fi rezolvată; - fiecare microgrup se va retrage pentru a discuta problema timp de șase minute, reprezentantul va nota ideile exprimate; - microgrupurile se vor reuni într-o ședință comună în care fiecare reprezentant va prezenta opiniile notate; - în final se vor selecta ideile cele mai
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
în grupe de șase persoane, dintre care una va fi reprezentant; - animatorul discuției generale va prezenta problema care urmează a fi rezolvată; - fiecare microgrup se va retrage pentru a discuta problema timp de șase minute, reprezentantul va nota ideile exprimate; - microgrupurile se vor reuni într-o ședință comună în care fiecare reprezentant va prezenta opiniile notate; - în final se vor selecta ideile cele mai interesant e; metoda morfologică - a fost elaborată de F. Zwinchy, profesor de astro fizică timp de 42
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
o arie curriculară anume; este implicată aici organizarea învățării cu metodologia ei specifică. Uneori, exacerbarea rolului și importanței grupelor de învățare (grouping-ul), mutarea accentului pe acest aspect în detrimentul metodelor de învățare propriu-zisă au dus la rezultate negative. Activitatea didactică pe microgrupuri se dovedește a fi o manieră de apropiere a procesului educațional de nevoile fiecărui individ, de specificul său personal, mărind randamentul în învățare, și este demonstrată de o serie de studii, ca și de practica însăși. Aceste caracteristici duc la
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
de specificul său personal, mărind randamentul în învățare, și este demonstrată de o serie de studii, ca și de practica însăși. Aceste caracteristici duc la ceea ce se numește instruire adaptată, care se poate aplica nu doar în contextul lucrului pe microgrupuri, ci și încontextul claselor. În ultimă instanță, instruirea adaptată, desfășurată în grup-clasă sau microgrup în interiorul clasei, vizează și alte aspecte deosebit de importante pentru eficacitatea procesului educațional: utilizarea timpului de învățare și metodologia utilizată în învățare (oportunitățile de învățare), corelată cu
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]