432 matches
-
ghișeu, cu tot cu acte și întrebări. Ceilalți se înghesuiră și ei, uitând complet de „amaru” lui Mărășteanu. Și el înțelese că trebuie să plece.După o lună se prezentă la doamna blondă cu un buchet de frezii și o ciocolată, zâmbind mieros: cu ocazia lu’ unu martie! Blondina l-a privit lung cu mutra sa acră, șuierând printre dinți: vai, ce amabil ești! Când a văzut în mâini actul de S.R.L.”Amaru”, cu unic membru asociat Mărășteanu Ion, simți că îl cuprinde
S.R.L.AMARU-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352096_a_353425]
-
stau în picioare: familia Comăneanu, Miron Manega, Gică Voicu și domnul avocat Pănoiu ... Am trăit douăzeci și ceva de ani lîngă niște nenorociți, care n-au știut cum să mă urască mai tare și să-mi susure la ureche vorbe mieroase. Or fi fericiți?! Mă îndoiesc! Ura este o rană viermuindă a sufletului bolnav de avariție. “Veșmîntul trist pe trupul de vestală/ Pizmașul mărăcine sub petală ... ” Are dreptate Miron Manega: asta este “Povestea zăpezii”! Iată frazele: “Chiar dacă un individ de genul
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
O, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezie ci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug, și-mi zburda clipă, prin nămeți, ca pe o sorcovă de dor, și-mi ceartă umbră, prin deșert, cậnd voi uita să mor, și-mi secera dușmanii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
ELOGIU MURGULUIO, Doamne, nu mă-ndura spunậndu-i timpului o poezieci, doar, scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața,ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață,ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie -și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug,și-mi zburda clipă, prin nămeți, ca pe o sorcovă de dor,și-mi ceartă umbră, prin deșert, cậnd voi uita să mor,și-mi secera dușmanii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
scrậșnind-o între dinți, ca pe o poama pădureața, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug, și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug, și-mi zburda
ELOGIU MURGULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356261_a_357590]
-
ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, purtậnd-o, de povară, ca pe o rouă-n dimineață, ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - ci, doar, rostind-o , ca pe-o ruga, la ceas mieros, de sihăstrie - și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug, și- mi ‘nalta vrerea rebelului sub flacăra eternă a unui rug, și-mi zburda clipă, prin nămeți, ca pe o sorcovă de dor, și-mi zburda clipă
ELOGIU MURGULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356261_a_357590]
-
teama Mi-e teamă de noapte Mi-e teamă de moarte Mi-e teamă de cei ce lovesc pe la spate Mi-e teamă de gândul meschin și ascus Mi-e teamă de răul făcut dinadins Mi-e teamă de vorba mieroasă și falsă Mi-e teamă de mâna dușmănește întinsă Mi-e teamă de ură, mi-e teamă de iubire Mi-e teamă de mâinele sosit fără știre Mi-e teamă de el, mi-e teamă de tine Și mi-e
MI-E TEAMA de NINA DRAGU în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369999_a_371328]
-
într-o amabilitate mai mult forțată și spuse: Măi că repede mai veniți când e vorba să vă întorc un favor, bine îl chem ca să vezi că nu sunt om rău.” Apoi deschise din nou ușa și cu un glas mieros spuse: Haide George vino înăuntru știi doar că așa se cuvine, îmi pare rău că am intrat mai înainte puțin nervos ce să-i faci așa este viața.” George era deja la jumătatea curții se îndrepta spre poartă dorea să
ORIZONTURI ÎNTUNECATE ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369774_a_371103]
-
Dumnezeu cu mila! Cum i-o fi norocul! De aceea schimbă vorba. Din noaptea aia, lui Mărășteanu a-nceput să-i curgă prin suflet o mâzgă clisoasă și cleioasă. Se lipiseră de el, atât amenințările inginerului Breazu, cât și vorbele mieroase ale șefului său. Simțea, sau...presimțea că rolul lui în Combinat de ”muncitor vrednic, priceput, corect și cinstit” se sfârșise. Trecuse primul și al doilea val de”șomerizare”cărora le supraviețuise.Poate ar fi trecut și de al treilea, dacă
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
din Statele Unite; dar românii americani au hotărât că nu au nevoie de un intrus insinuat de guvernarea comunistă. Încă de atunci, l-au taxat și l-au tratat ca atare refuzându-i venirea în obștea lor. Iar acum, oricât de mieroase ar fi fost și oricât ar fi mizat pe adresarea către alt public, ce nu știa istoria însângerată a Bisericii noastre, vorbirile despre patriarhul roșu au indignat. Spre deserviciul ideii de unitate în Credință a tuturor românilor. *** Între timp, prin
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
mânați de diavol! Și atunci zării femeia, părea absentă, dusă cu gândul și privirea pierdută. Se apropie de ea vrând să vadă ce poartă în suflet, dar acolo nu era decât cenusă... -Ce faci tu aici, femeie?- o întrebă el mieros și cu zâmbet viclean. Dar femeia nici nu se clinti. -Vrei sa vii cu mine în infern? Acolo îți va fi mai bine. Femeia îl privi ca și cum și-ar zice: ”de unde a mai apărut și ăsta, și cine se crede
DIAVOLUL ȘI FEMEIA de NINA DRAGU în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362667_a_363996]
-
lungise mai mult cu trecerea timpului, de parcă ar fi fost un cioc de barză, femeia gândi: „Pe ăsta pun eu imediat mâna și-l joc cum vreau eu”. - Ne întâlnim mâine la “ARO”, nu-i așa? Fac eu cinste! Invită mieros Alina. - Dar și Dorin are bani. Îi dă taică-su inginer la “Steagu Roșu”. Nu locuiește cu noi, că are o metresă, spuse doamna Măslină visându-se o regină și gândind bucuroasă: “Ce bine, că mai facem niște economie de
”POȘTAȘUL NU MAI SUNĂ DE DOUĂ ORI” SAU „VISURI …VISURI ...VISURI…” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352861_a_354190]
-
nu înțelege limba animalelor! Dar, vedeți voi, Ionuț înțelegea limba animalelor, așa că înțelese tot ce mieunase mâța. Problema era că nu avea la el nimic din aur înafara fluierului dăruit de mama lui. - Vino la bunica, îl chemă cu voce mieroasă bătrâna, să te îmbrățișez așa cum trebuie. - Acum are să-i vină de hac, râse pisica. Are să-i prindă cingătoarea fermecată, tocmai ca tatălui său, lăsându-l lipsit de puteri. Ionuț privi mâinile încovrigate ale bătrânei. Într-una ținea o cingătoare neagră
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
de la doamna și eternizeaz-o în marmură! Dar Fidias, de acolo, din străfund de timp, mi-a răspuns mânios: -Nu ți-e rușine, om de rând! Ceri geniilor să-ți facă treaba? Cară tu sacoșele, idiotule! Îndemnat de Fidias, am zâmbit mieros superbei doamne, cu gândul să-i duc sacoșele. Dar am constatat cu stupoare că ochii mei nu mai erau la locul lor. Nu mai vedeam! Închipuiți-vă că în acele clipe de admirație totală, tâlharii fugiseră din orbitele mele, aruncându
FRAGMENT 1 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353097_a_354426]
-
mușchiul său de rector, se răzbuna prefăcându-se că îi greșește numele. Doamna apelată intră în birou, îl strivi cu disprețul său și așteptă plină de greață să vadă ce tâmpenie mai scoate pe nări umflatul acesta candidat la infarct. Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
mușchiul său de rector, se răzbuna prefăcându-se că îi greșește numele. Doamna apelată intră în birou, îl strivi cu disprețul său și așteptă plină de greață să vadă ce tâmpenie mai scoate pe nări umflatul acesta candidat la infarct.Mieros, rectorul îi spuse să-i convoace pe doi dintre asistenții care nu erau rude cu nimeni, respectiv: Duță și Truță. Doamna, la fel de sictirită, ieși fără să confirme. Rectorul, de nervi, trase o dușcă din sticloanța care stătea de strajă la
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
să te însoțesc. - Dar tu arăți așa de bine pe cal, Eduard și Leon la fel! Numai eu nu știu, să merg călare. - Dar domnișoarele nu au de ce să învețe acest lucru. Este neelegant, doar domnii fac asta, se amestecă mieros Mary Morgan - Eu vreau să fiu neelegantă, tati. Numai să merg și eu cu tine la plimbare, cu calul. Mary n-avea răbdare cu copiii, Beth era ca un spin pentru ea. Mereu în preajma tatălui. Alma era absorbită într-o
MY LORD (VII) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352697_a_354026]
-
Și mi-e dor de tine ... de trupul tău! Alma încremeni. Simțea că îngheață. Mary Morgan făcea declarații de amor. - Frumoaso, găsim noi un loc, să ne facem de cap! Poate chiar în fanul proaspăt din grajd. Ce zici ? Vocea mieroasă a lui Eustace. Alma răsuflă ușurată. - Să-ți fie rușine, Stace! miaună Mary, făcând pe ofensata. - Da’ ce crezi, că sunt o sărăntoacă din sat? Făcea pe îmbufnata. Alma se amuza în sinea ei. Ce creaturi infame erau amândoi! Ce
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
poetesă. Despre acest gest, aș fi dispus la comentarii mai tolerante și mai glumețe, fiindcă țiganul-general pe puncte era arătos ca bărbat cu figura intransigentă, și, poate spera la vreun avans din partea băbătiei, având o poză mai virilă decât a mierosului savant Ursu, la care cred că s-a gândit Fănuș când a scris „Amantul Doamnei Dracula”. Dar, fiindcă Fănuș, cu toate intuițiile și scormonirile lui de prozator genial s-a dus, nu mai avem cum insista pe această direcție și
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
acest fapt din partea ei? - De ce? Nu crezi că mai sunt fete cu moralitate în ziua de astăzi? Fete care nu se aruncă în brațele și patul primului întâlnit? Imaginează-ți că nici eu nu m-am lăsat cucerită de vorbele mieroase sau prefăcute ale tinerilor de teapa ta, așa că nu te mai minuna. Mai bine bagă la cap și ia aminte. Dacă vei încerca printr-un mod sau altul să îi schimbi acest statut fără voia ei, eu voi merge personal
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1169 din 14 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353599_a_354928]
-
capac. În copacii tunși aproape chilug vrăbiile - fidelele- petrec. Zâmbesc. Cu ele e vară mereu! Străinul de pe retină Mă uit spre vârsta mea - ca la un spectacol, ca la un străin care mi-a poposit, o clipă, pe retină .- Deși mieroasă, nu vreau să pactizez cu ea, în ruptul capului!. Nu vreau să mă las furată de farmecele -i îndoielnice nici să-i accept hățurile. Chiar dacă-s de argint! Fără căpestre! Azi am de gând să-mi deșeuez caii. să le
POEME de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353717_a_355046]
-
descătușării. Și umbrela. O pată de culoare. Atât! „Sunt cea mai frumoasă femeie... când plouă...!” * Străinul de pe retină Mă uit spre vârsta mea - ca la un spectacol, ca la un străin care mi-a poposit, o clipă, pe retină .- Deși mieroasă, nu vreau să pactizez cu ea, în ruptul capului!. Nu vreau să mă las furată de farmecele - i îndoielnice și nici să-i accept hățurile. Chiar dacă-s de argint! * Cuvintele Cuvintele cădeau grele și rare între noi. Ca bolovanii cădeau
LUCIA BIBARŢ- VOL. ŞUVIŢE ŞI IRIŞI , 2013 de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353713_a_355042]
-
ascultată și respectată în comunitate. Dar și invidiată. Râvnită de frumoșii cu rang înalt, deși se știa, că este sortită Regelui Trandafir. -Bun venit, Mylady! o salutară în cor. -Bine te-am regăsit, doamnă! Mă bucur să te revăd! zâmbi mieros, păpădia. -Unde sunt pajii? întrebă Orhideea cu glas voalat. Așteptăm mesaje de la frații și surorile noastre de pretutindeni. Fără ei, Primăvara nu-și poate așterne veșmintele. Ghioceii s-au apropiat într-un suflet, însoțiți de gingașele zambile. -Am sosit, Maiestate
POVESTE DE PRIMĂVARĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354617_a_355946]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > RĂTĂCIND PRIN NOI Autor: Daniela Tiger Publicat în: Ediția nr. 1030 din 26 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului gâfâituri sacadate de lumină cuprind reumatic apusul mieros scăldând în valul șoaptelor umbrele prelinse ale gândurilor retezând coama tremurândă a munților de pe Venus împletind mai apoi cozi din brațe de ape sarcastice ape în susur de noi restrictiv ecou diafan spulberat în bucăți de dor vulcanic pătrunde și
RĂTĂCIND PRIN NOI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347176_a_348505]
-
pâine albă și bună, dar prea mică, pentru care trebuia să îi pupi mâna. După ce primeau darul, toți își mai făceau o cruce mare, mai ales babele, care păreau sfioase, abia ridicau ochii din pământ și vorbeau unele cu altele mieroase și cu blândețe, ca și când toate se împrieteniseră. În drum spre casă, am întrebat-o pe mama cum se numea ulcica aceea care scotea fum cu miros de tămâie și am aflat că se numea cădelniță, iar bucățica de pâine anafură
INOCENŢA COPILULUI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357100_a_358429]