260 matches
-
evrei învingători care au condus armata egipteană, ar fi convins-o pe Cleopatra să renunțe la ideea anexării Iudeei. În urma cuceririi Acrei Alexandru Ianai a izbutit să-și întindă stăpânirea asupra unui șir de porturi elenistice la Marea Mediterana, precum Dor, Migdal Straton (devenită mai târziu Cezareea și Apollonia. În anul 101, fiind hotărât să stăvilească pericolul nabatean dinpre răsărit, Ianai și-a îndreptat oastea către malul de est al Iordanului, spre regiunile Basan (Bashan) și Ghilead (Gil'ad), și a cucerit
Alexandru Ianai () [Corola-website/Science/330002_a_331331]
-
arbori cu frunze. De asemenea, sunt răspândiți o varietate restrânsă de arbuști. O floră mai bogată se observă de-a lungul țărmului și pe malurile lacului Buada. În interiorul insulei se întâlnesc reprezentanți ai genului "Hibiscus", dar și mini-livezi de vișin, migdal și mango. Câmpiile insulei sunt acoperite de verdeață deasă, alcătuită mai ales din plante joase, iar la înălțimi mai mari domină arboriferii. Fauna Naurului este săracă. Toate mamiferele au fost aduse și în parte îngrijite de om: șobolani polinezieni, pisici
Geografia Naurului () [Corola-website/Science/314069_a_315398]
-
este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de stepă, migdal pitic, răsură etc. Silvostepa este formată din stejarul pufos, stejarul brumariu, stejarul pedunculat, ulm, păr, păducel, măceș, lemn câinesc, porumbar, smiger, soc, mur. Fauna este reprezentată prin șoarece de câmp, popândău, iepure, prepeliță, potârniche, graur, ciocârlie, dumbrăveancă, cioară de semănătură
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Heidelberg-ul se află în una dintre cele mai calde zone ale Germaniei, flora și fauna de aici corespund florei și faunei din zonele cu climă temperat continentală cu anumite caracteristici uimitoare: în grădini private pot fi găsiți arbori exotici ca migdalul, smochinul sau măslinul. „Grădina publică” a orașului o constituie dealul care se află vis-a-vis de orașul vechi, pe cealaltă parte a Neckar-ului unde sunt plantate diverse specii exotice de plante în grădinile de pe lângă drumul filosofilor. Acolo s-a reînceput și
Heidelberg () [Corola-website/Science/298853_a_300182]
-
vest - prin șoseaua care leagă Beit Shemesh cu Nes Harim. sau prin Intersecția Etziona din direcția Intersecției Ela. În anul 1927 evrei ultraortodocși din Ierusalim și un grup de evrei veniți din Yemen au înființat, la sud de Ierusalim, așezarea Migdal Eder, numită așa după un loc amintit în Biblie (Facerea, 35,21). dar ca urmare a dificultăților economice și mai ales a tulburărilor arabe din anul 1929, locuitorii ei au fost nevoiți să o părăsească. O a doua încercare de
Gush Etzion () [Corola-website/Science/335680_a_337009]
-
măcel a pus capăt existenței comunității evreiești din Hebron care sălășluia acolo de sute de ani. Un număr de familii arabe locale și-au apărat vecinii evrei și i-au ajutat să fugă din oraș. Și în așezarea evreiască vecină Migdal Eder evreii au fugit, după ce au fost avertizat de prieteni musulmani. Familia Ezra care locuia la Hebron a fost salvată, fiind ascunsă de prieteni arabi. Comunitatea evreiască din Gaza, mică, dar având un lung trecut, s-a refugiat într-un
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (anexa I-a) privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; astfel: Arbori și arbusti: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), migdal pitic (din speciile Prunus tenella și "Amygdalus nana"), vișinel (Prunus fruticosa), scumpie ("Cotinus coggygria"); Ierburi și flori: stânjenel sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), capul-șarpelui ("Echium russicum"), garofiță ("Dianthus capitatus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinare ("Serratula
Pădurea Ciornohal (sit SCI) () [Corola-website/Science/334450_a_335779]
-
istoric vorbind) dar fără nici un regulament specific asociat și prin urmare, între regiunile demarcate reglementate, Porto este cea mai veche. Toată regiunea Douro și în special Ribeira do Douro, nordul Portugaliei au un microclimat care este optim pentru cultivarea măslinilor, migdalilor și în special a vitei de vie cu soiuri de struguri deosebiți care dau viață unor vinuri deosebite, vinurilor de Porto. Podgoriile din jurul localităților Pinhăo și Sao Joao da Pesqueira sunt considerate a fi centrul de productie al Vinului de
Vin de Porto () [Corola-website/Science/310677_a_312006]
-
protejate alături de stejar pufos ("Quercus pubescens") vegetează mai multe specii de arbori și arbuști cu exemplare de: arțar tătăresc ("Acer tataricum"), porumbar ("Prunus spinosa"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), măceș ("Roșa canina"), dârmoz ("Viburnum lantana") sau migdal pitic ("Amygdalus nana"). În sit este semnalată prezența unei a trei specii de coleoptere protejate prin lege și aflate pe Lista roșie a IUCN: croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"), rădașca ("Lucanus cervus") și croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus
Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău () [Corola-website/Science/330237_a_331566]
-
unui covor vegetal bogat în specii cu caracter pontic. Aici se află peste 570 de specii de plante antofite , dintre care adevărate rarități floristice pentru România, cum ar fi amăreala siberiana (Polygala sibirica), bărbușoara, clopoțeii, măcrișul de stepa (Rumex tuberosus), migdalul pitic, pătlagina, stânjenei de stepa, stânjenelul, steluța cu flori albastre, varză tătărască etc. În anul 2005 a fost identificată aici pentru prima data in România specia de ciupercă Agaricus fissuratus De asemenea, aici se găsesc și unele rarități faunistice , ca
Fânețele seculare Valea lui David () [Corola-website/Science/316661_a_317990]
-
Domnului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVI, 95.1.-95.2., în PSB, vol. 5, p. 536 537) „Ereticii nu sunt binecinstitori de Dumnezeu, pentru că nu se supun poruncilor, adică Sfântului Duh. După cum nu se numesc noi migdalii care n-au fructe, ci cei care au un fruct ce nu se poate mânca, tot așa spunem că ereticii sunt goi de hotărârile lui Dumnezeu și de tradițiile lui Hristos, pentru că sunt întemeietorii unor învățături cu adevărat amare, ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
n-au fructe, ci cei care au un fruct ce nu se poate mânca, tot așa spunem că ereticii sunt goi de hotărârile lui Dumnezeu și de tradițiile lui Hristos, pentru că sunt întemeietorii unor învățături cu adevărat amare, ca și migdalul sălbatic, afară de unele învățături, care, din pricina evidenței adevărurilor lor, n-au putut fi îndepărtate și ascunse”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVI, 99.4.-99.5., în PSB, vol. 5, p. 539) „Dar-ar Dumnezeu ca ereticii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
D FINANCIAR SRL Cluj Napoca, str. Septimiu Albini nr. 90 țel. 418247 0643 SC CONSAUDIT SRL Cluj-Napoca țel. 190290 0586 SC CONT DAN TURCU SRL Cluj-Napoca, str. Moldoveanu nr. 10/19 țel. 420462 0815 SC CONT JUNIOR " G" SĂ Cluj-Napoca, str. Migdalului nr. 20 țel. 433005 0932 SC CONT-ELVIRA SRL Cluj-Napoca, str. Salajului nr. 12 țel. 094203063 0606 SC CONTAMASTER SRL Cluj-Napoca, str. Gh. Bilascu nr. 109 țel. 094564705 0933 SC CONTAROM SRL Cluj-Napoca, str. Gh. Dima nr. 6 ap. 36 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
15ABC, sc. A, et. 6, ap. 39 sector 2 țel. 6284706 5461 GROPOSILA FLORENTINA ANA (n. 1941) Str. G-ral Vladoianu nr. 2 bl. 35, sc. A, et. 1, ap. 4 sector 1 țel. 6173317 12051 GUEF DORIN (n. 1957) Str. Migdalului nr. 44 sector 6 țel. 094587949 11265 GUGUIANU VALENTINA (n. 1958) Sos. Olteniței nr. 46 bl. 7A, et. 4, ap. 118 sector 4 țel. 094570429 12540 GULER DOINA ELENĂ (n. 1960) Bd. Uverturii nr. 6 bl. C1, et. 6, ap.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
în lungul văii Bahluiului, pe forme joase de relief, fiind formată din pajiști, în care se întâlnesc asociații de colilie, negara, păiuș, firuța cu bulb, bărboasa, pir gros, ș.a. Izolat, apar tufișuri de arbuști pitici( porumbar, măceș, păducel, trandafirul pitic, migdalul pitic, ș.a. Vegetația de lunca este caracteristică solurilor aluvionare și lăcoviștelor inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Pajiștile sunt formate din specii hidrofile și mezofile, graminee(pir, păiuș, coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
al său, Simboluri ale științei sacre 87. Simbolul Agartthei este discutat atât de René Guénon, cât și de Mircea Eliade. Guénon se referă la o cetate misterioasă numită Luz, existentă în tradiția iudaică. Aproape de Luz, afirmă Guénon, se află un migdal (numit luz în ebraică) la rădăcina căruia se află o cavitate prin care se pătrunde într-un subteran, iar acest subteran duce la orașul respectiv care e complet ascuns. Luz, afirmă Guénon, derivă dintr-o rădăcină care desemnează tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
la periferia pădurilor, fiind constituit din aceleași esențe arbustifere ca în pădurile de stejar și gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă, în estul și sud-estul depresiunii de contact, arbuști ca: voiniceriu pitic (Evonjmus nana), cireșul pitic (Crasus fructicosa), migdalul pitic ( Amygdalus nana) etc. Pajiștele (în special pășunile) sunt formate din asociații de păiuș (Festuca valesiaca) și colilie (Stipa lessingiana, Stipa capillata). Pe versanții erodați s-au instalat asociații secundare de firuță cu bulb (Poa bulbosa), bârboasă (Botriochloa ischaemum), pir
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
prima semnalare a cancerului a fost făcută de Tr. Săvulescu în 1928 pe rădăcini de meri tineri de la Curtea de Argeș. Importanța economică a cancerului, mult timp controversată, este deosebită fiind în funcție de plantă, soi și condițiile pedoclimatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt vulnerabili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și în zona coletului, se dezvoltă tumori, la început albicioase, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
neconcludente, majoritatea neconfirmate de alți cercetători. Rezultate deosebite au fost obținute prin folosirea metodei biologice. În 1972, I.New și A Kerr au semnalat un izolat bacterian nepatogen de Agrobacterium radiobacter pv. radiobacter, care a inhibat formarea de tumori la migdal, piersic și tomate, denumindu-l tulpina K-84, Confirmându-se prin numeroase cercetări eficacitatea ridicată a acestei tulpini folosită în prevenirea cancerului, în anii următori s-a început fabricarea pe cale industrială a unor biopreparate cu această tulpină. Astfel, în S.U.A. biopreparatul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Boala este cunoscută din anul 1821 în Anglia, însă abia în anul 1860 M.J.Berkeley descrie agentul patogen. Astăzi boala poate fi întâlnită pe tot globul, în țările unde se cultivă piersicul. Ciuperca parazitează piersicul și foarte rar caisul și migdalul, producând pagube mari în primăverile și verile bogate în precipitații. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze și uneori pe ramuri și fructe. Imediat după dezmugurire, frunzele tinere încep să prezinte pe partea superioară bășicări și grofări, cărora le corespund pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Ciuruirea frunzelor pomilor sâmburoși Stigmina carpophylla Boala este foarte comună în livezile neîngrijite și produce pagube importante la pomii fructiferi sâmburoși. A fost observată pentru prima dată în Franța, în anul 1853. Ciuperca atacă piersicul, caisul, zarzărul, cireșul, vișinul, prunul, migdalul și diferite alte specii ale genului Prunus. Simptome. Atacul se manifestă pe frunze, fructe și lăstarii tineri. Pe frunze apar, în lunile mai-iunie, pete circulare de 1-4 mm în diametru, în dreptul cărora țesuturile se brunifică, se desprind de restul limbului
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
2005. Matthew, Richard, Jon Barnett, Bryan Mcdonald, and Karen L. O'Brien, Global Environmental Change and Human Security, The MIT Press, Cambridge, Massachusetts, London, England, 2010. Mcsweeney, Bill, Security, Identity and Interests. A Sociology of International Relations, Cambridge University Press, 1999. Migdal, Joel S. (ed.), Boundaries and Belonging. States and Societies in the Struggle to Shape Identities and Local Practices, Cambridge University Press, 2004. Morley, David, and Kevin Robins, Spaces of Identity: Global Media, Electronic Landscapes and Cultural Boundaries, Routledge, London and
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
University Press, New York, 1996. Katzenstein, Peter, Robert Keohane and Stephen Krasner, "International Organisation and the study of world politics" în International Organization 52(4), 1998, pp. 645-685. Kemp, Adriana, "Dangerous Populations: State Territoriality and the Constitution of National Minorities" în Migdal, Joel S. (ed.), Boundaries and Belonging. States and Societies in the Struggle to Shape Identities and Local Practices, Cambridge University Press, 2004. Kennedy, Paul, "Introduction: Globalization and the Crisis of National Identities" în Kennedy, Paul, and Catherine Danks, (eds.), Globalization
by IOANA LEUCEA [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]