264 matches
-
pînă nu se închid cele două uși dinspre uliță (buzele), cînd uruitul morii slăbește, te scoli la ciripitul unei păsări, glasul tuturor cîntărețelor se aude înăbușit, 5. te temi de orice înălțime, și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abia se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea veșnică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6. pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85079_a_85866]
-
fie dintr-o bucată. 32. Din laturile lui să iasă șase brațe, trei brațe ale sfeșnicului dintr-o parte, și trei brațe ale sfeșnicului din cealaltă parte. 33. Pe un braț să fie trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor, și pe celălalt braț trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; tot așa să fie și cele șase brațe care ies din sfeșnic. 34. Pe fusul sfeșnicului, să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
o parte, și trei brațe ale sfeșnicului din cealaltă parte. 33. Pe un braț să fie trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor, și pe celălalt braț trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; tot așa să fie și cele șase brațe care ies din sfeșnic. 34. Pe fusul sfeșnicului, să fie patru potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor. 35. Să fie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
celălalt braț trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; tot așa să fie și cele șase brațe care ies din sfeșnic. 34. Pe fusul sfeșnicului, să fie patru potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor. 35. Să fie o gămălioară sub cele două brațe care ies din fusul sfeșnicului, o gămălioară sub alte două brațe, și o gămălioară sub alte două brațe; tot așa să fie și sub cele șase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
și florile lui erau dintr-o bucată cu el. 18. Din amîndouă părțile lui ieșeau șase brațe: trei brațe dintr-o latură și trei brațe din cealaltă latură. 19. Pe un braț erau trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor, și pe un alt braț alte trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; așa era la toate cele șase brațe, care ieșeau din sfeșnic. 20. Pe fusul sfeșnicului erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
dintr-o latură și trei brațe din cealaltă latură. 19. Pe un braț erau trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor, și pe un alt braț alte trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; așa era la toate cele șase brațe, care ieșeau din sfeșnic. 20. Pe fusul sfeșnicului erau patru potirașe în chip de floare de migdal cu gămălioarele și florile lor. 21. Era o gămălioară sub două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
un alt braț alte trei potirașe în chip de floare de migdal, cu gămălioarele și florile lor; așa era la toate cele șase brațe, care ieșeau din sfeșnic. 20. Pe fusul sfeșnicului erau patru potirașe în chip de floare de migdal cu gămălioarele și florile lor. 21. Era o gămălioară sub două brațe care ieșeau din sfeșnic, o gămălioară sub alte două brațe, și o gămălioară sub alte două brațe; așa era la toate cele șase brațe care ieșeau din sfeșnic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
ore Întregi și Își terminase de mult toate țigările. — Ți-am adus ceai, a spus ea. Briza de primăvară le mângâia chipurile, aducând de departe și de pretutindeni felurite mirosuri, al mării, al ierbii ce creștea și al florilor de migdal, Încă Îmbobocite din Istanbul. — Mulțumesc, iubito, a răspuns Aram. Ce ceașcă de ceai frumoasă. — Îți place? Mătușa Zeliha a Învârtit cana de ceai În mână pe când chipul i se lumina a amintire. — E atât de straniu. Știi de ce mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
teme morale. Aici, da, puterea de invenție e mare și originală. Pann se bizuie, În esență, pe știința lui de a personifica. Poemul Despre beție, iarăși, din ciclul Povestea Vorbei, cuprinde o galerie de caractere din lumea legumelor și fructelor. Migdalul e tainic, strugurele este zavistnic, intrigant, delator, arțăgos, varza este Îngîmfată, gutuia e nobilă etc. Există și o ierarhie socială. Prazul este mojic, aparține, adică, unei categorii inferioare, este Înfumurat și umblă cu „obrazul tras”. Urzica este și mai năpăstuită
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
categorii inferioare, este Înfumurat și umblă cu „obrazul tras”. Urzica este și mai năpăstuită: mereu necăjită și contestatoare (zbîrlită). Poemul adună Într-o ingenioasă fabulă un număr mare de specii: Gutuia, Chitra, Lămîia, Cireașă, Vișina, Zarzăra, Părul, Mărul, Coarna, Pruna, Migdalul, Usturoiul, Strugurele, Piperul, Ienibaharul, Chimenul, Molotrul, Cimbrul, Mărarul, Capera, Măslina, Ciuperca, MÎnăterca, Mazărea, Năutul, cuvioasa Linte, postnica Fasole, Castravetele, Agresele, surorile Coacăzele, ghebosul Roșcov, Smochina, Curmaua, Castana, Stafida, Ceapa cu douăsprezece haine de dimie, Ridichile, unchiul Nap, mătușa Sfecla, nepoții
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
începea cu propoziții lungi, leneșe, care, după două-trei pagini, începură să se legene. Literele se alungeau, începuturile încolțeau, crescând neînchipuit, ca niște tulpini firave, apoi cât niște trunchiuri, cu scoarța încrustată. Florile strivite erau ale unui cais ori ale unui migdal și chiar și paginile, întoarse cu limba, căpătau gust de sâmbure de caisă ori de migdală. Apoi povestea nu se mai citea, ci se povestea singură. Melania alerga în jurul lui, fuseseră o singură dată până la tăpșanul din Colentina, se lungiseră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și oftica - Mana - Încolăcirea și pătarea frunzelor - Putrezirea lemnului - Nerodirea. C) Alte neajunsuri: Mușchiul - Bureții și rugina - Bruma și gerul - Seceta și ploile - Grindina, neaua și vijeliile. Capitul XI. Cultura diverselor specii de pomi: Mărul - Parul - Gutuiul, scorușul și sorbul, migdalul și cornul - Nucul, căstanul și alunul - Frăgarul și smochinul - Strugurelul și agrișul - Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
al său, Simboluri ale științei sacre 87. Simbolul Agartthei este discutat atât de René Guénon, cât și de Mircea Eliade. Guénon se referă la o cetate misterioasă numită Luz, existentă în tradiția iudaică. Aproape de Luz, afirmă Guénon, se află un migdal (numit luz în ebraică) la rădăcina căruia se află o cavitate prin care se pătrunde într-un subteran, iar acest subteran duce la orașul respectiv care e complet ascuns. Luz, afirmă Guénon, derivă dintr-o rădăcină care desemnează tot ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
el nouă nu ne poate zice. Genunchiul, gândul, eu la el nu-mi plec Căci glasul tău urechia noastr-o schimbă: Pierdută-i a naturii sfântă limbă. {EminescuOpIV 376} În viața mea - un rai în asfințire - Se scuturau flori albe de migdal; Un vis purtam în fiece gândire Cum lacul poartă-o stea pe orice val; [A zorilor suavă înflorire Se prelungea până-n amurgul pal], În văi de vis, în codri plini de cânturi, Atârnau arfe îngerești pe vânturi. Și tot ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
negri. Le-a dat în mîinile fiilor săi. 36. Apoi a pus o depărtare de trei zile de drum între el și Iacov, și Iacov păștea celelalte oi ale lui Laban. 37. Iacov a luat nuiele verzi de plop, de migdal și de platan; a despoiat de pe ele fîșii de coajă, și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele. 38. Apoi a pus nuielele, pe care le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, sub ochii oilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Domnului”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVI, 95.1.-95.2., în PSB, vol. 5, p. 536 537) „Ereticii nu sunt binecinstitori de Dumnezeu, pentru că nu se supun poruncilor, adică Sfântului Duh. După cum nu se numesc noi migdalii care n-au fructe, ci cei care au un fruct ce nu se poate mânca, tot așa spunem că ereticii sunt goi de hotărârile lui Dumnezeu și de tradițiile lui Hristos, pentru că sunt întemeietorii unor învățături cu adevărat amare, ca
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
n-au fructe, ci cei care au un fruct ce nu se poate mânca, tot așa spunem că ereticii sunt goi de hotărârile lui Dumnezeu și de tradițiile lui Hristos, pentru că sunt întemeietorii unor învățături cu adevărat amare, ca și migdalul sălbatic, afară de unele învățături, care, din pricina evidenței adevărurilor lor, n-au putut fi îndepărtate și ascunse”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VII a, cap. XVI, 99.4.-99.5., în PSB, vol. 5, p. 539) „Dar-ar Dumnezeu ca ereticii
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Cu -nként se formează distributivul: „három hónaponként csak egyszer írt haza levelet” (doar o dată la trei luni el scria o scrisoare acasă). 2. Cu -stul, -stül se formează comitativul (cazul însoțirii): „Kidölt a fa mandulástul” ( S-a prăvălit copacul împreună cu migdalul). 3. Esivul, cazul stării, se forma în trecut cu -ul, -ül, avea sens locativ, iar în prezent apare în construcții care înseamnă „în calitate de ceva, ca”: jeléül „în semn” (jel „semn, simbol”), feleségül (sau nöül) menni „a merge ca soție, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cameră și Împreună cu liniștea Învăluie mobilele vechi și bibelourile așezate pe mileuri ovale. Porțelanurile fine Închid În albul lor strălucitor, amorași colorați, păsări exotice zburând pe ceruri infinite, cocorul scoate dintr-un râu o broască, melci trec prin tufe de migdal, un bărbat scund cu ochi Îngustați, ținând În mână un lampion, Își face lumină și răzbate pe un drum de munte apocaliptic. Pe un perete un insectar adus tocmai de la Rio de Janeiro. Sunt zece fluturi de pe Amazoane, albaștri, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
bluza sa de iarnă Îngălbenită nu-l simțea. Sprijinit de balustradă, trăgea până În adâncul plămânilor aerul amețitor ca vinul, mirându-se că cineva putea suferi În mijlocul unei asemenea frumuseți. La picioarele lui se Întâmplase În dimineața asta o minune: un migdal nonconformist, nerăbdător, hotărâse brusc să Înflorească, de parcă Încurcase anotimpurile. Se acoperise În Întregime cu licurici minusculi, care uitaseră să se stingă la ivirea zorilor. Pe mugurii roz sclipea mulțimea stropilor de ploaie. Migdalul strălucitor Îi amintea lui Fima de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Întâmplase În dimineața asta o minune: un migdal nonconformist, nerăbdător, hotărâse brusc să Înflorească, de parcă Încurcase anotimpurile. Se acoperise În Întregime cu licurici minusculi, care uitaseră să se stingă la ivirea zorilor. Pe mugurii roz sclipea mulțimea stropilor de ploaie. Migdalul strălucitor Îi amintea lui Fima de o femeie fină și frumoasă, care plânsese toată noaptea și nu-și ștersese lacrimile. Imaginea asta Îi trezi o bucurie copilărească, dragoste și un dor Înăbușit de Yael, de toate femeile, fără să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Înălțimea Sa mai ascultă? Oare Înălțimea Sa zâmbește? Expresiile aramaice antice precum „zilele de demult“, „de pe altă lume“ și „partea ascunsă“ Îi umplură lui Fima sufletul de mister și venerație. Se Întrebă pentru o clipă dacă lumina și noroiul, licuricii, migdalul și strălucirea cerului, deșertul care se Întindea spre răsărit de aici până În Mesopotamia și de la sud de Bab-el-Mandeb până la capătul Peninsulei Arabice, și bineînțeles locuința sa neîngrijită și trupul lui care Îmbătrânea și chiar telefonul stricat nu erau toate decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
continuu și furtunos. Se simți atât de victorios, Încât nici nu-i mai păsă că pantofii și manșetele pantalonilor i se murdăriseră de noroi. Se Îndreptă spre nord, trecu de bancă fără să o vadă, dar observând cu entuziasm că migdalul din curtea sa din spate nu era singurul care Înflorise fără să mai aștepte Tu-bișvat1. Cu toate că nu era sigur de asta, Întrucât nu știa În ce dată se aflau după calendarul ebraic. De fapt oricum nu-și putea aminti ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Încordat, vorbind parcă nu cu el, nici cu ea Însăși, ci cu aerul: —Era tot iarna. Eram În februarie și atunci. La două zile după aniversarea mea. În 1963. Când tu și Uri erați băgați până la gât În afacerea Lavon. Migdalul din spatele bucătăriei din apartamentul nostru din Kiriat Yovel Înmugurise. Iar cerul, la fel ca și astăzi, era limpede și albastru. Dimineața dăduseră la radio cântecele Șoșanei Damari. Iar eu am plecat cu un taxi gălăgios la ginecologul acela rus din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
prima semnalare a cancerului a fost făcută de Tr. Săvulescu în 1928 pe rădăcini de meri tineri de la Curtea de Argeș. Importanța economică a cancerului, mult timp controversată, este deosebită fiind în funcție de plantă, soi și condițiile pedoclimatice. Dintre pomii fructiferi, piersicul și migdalul sunt vulnerabili, în unele zone plantațiile fiind compromise. Simptome. La pomii fructiferi, îndeosebi în pepiniere, pe rădăcini și în zona coletului, se dezvoltă tumori, la început albicioase, iar mai târziu brune și lemnoase. Tumorile sunt de mărimi, forme și consistențe
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]