558 matches
-
centru-est, de sud și de vest/sud-vest alcătuiesc o adevărată lagună a morții din care nu se poate ieși decât spre nord-est (+1,78) și spre centru-vest (-1,39). Ruralul pierde populație atât prin mișcarea naturală, cât și prin cea migratorie. Migrația și moartea sunt porțile părăsirii. Cei care pleacă pe aceste porți sunt mult mai mulți decât cei care intră prin naștere și prin spor migratoriu. O examinare agregată a disparităților Indicatorii îndeobște utilizați pentru a caracteriza economic o colectivitate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
centru-vest (-1,39). Ruralul pierde populație atât prin mișcarea naturală, cât și prin cea migratorie. Migrația și moartea sunt porțile părăsirii. Cei care pleacă pe aceste porți sunt mult mai mulți decât cei care intră prin naștere și prin spor migratoriu. O examinare agregată a disparităților Indicatorii îndeobște utilizați pentru a caracteriza economic o colectivitate sunt: a) ponderea principalei sale activități în PIB; b) proporția activilor; c) profilul ocupațiilor; d) veniturile; e) mobilitatea ocupațiilor etc. Examinarea agregată a acestor indicatori dezvăluie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Gusti” Articolul face o analiza de detaliu asupra dinamicii migrației interne și externe din România în ultimele patru decenii, departajându-se cel puțin șase etape relativ distincte. În partea a doua a articolului se insistă asupra implicării populației rurale în procesele migratorii în perioada 1968-2004. Analiza este focalizată asupra caracteristicilor principale ale evoluției postdecembriste a migrației interne și externe în care este implicat satul românesc. Este vorba despre creșterea spectaculoasă a migrației rural-urban, în special prin retromigrație și creșterea puternică a migrației
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Aceste două macroprocese sociale nu s-au putut realiza fără antrenarea unei mase tot mai mari de populație care a pus în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor migratorii (până la 338 mii de migranți în 1972). Etapa a II-a (1973-1982) reprezintă maximum migratoriu atins în România în anii postbelici. Practic, acum are loc o adevărată explozie a proceselor de mobilitate teritorială, îndeosebi a fluxului rural-urban. Populația rurală pleacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mari de populație care a pus în mișcare colosul industrial național în construcție. În prima etapă (1968-1972) are loc o creștere anuală moderată a ratelor migratorii (până la 338 mii de migranți în 1972). Etapa a II-a (1973-1982) reprezintă maximum migratoriu atins în România în anii postbelici. Practic, acum are loc o adevărată explozie a proceselor de mobilitate teritorială, îndeosebi a fluxului rural-urban. Populația rurală pleacă masiv din sat, fie definitiv, fie schimbându-și doar locul de muncă, părăsind economia de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
caracterizează prin valori totale ale migrației anuale asemănătoare cu cele din etapa anterioară, marchează totuși o schimbare „istorică” în demografia României: pentru prima dată plecările din rural sunt întrecute de sosirile în acest spațiu. Practic, începe era sfârșitului dominației fluxului migratoriu rural-urban. De atunci și până în prezent fluxurile urban-rural, împreună cu rural-rural devin dominante, în special prin aportul fenomenului de retromigrație - întoarcerea în sat a populației care a migrat în oraș în perioada industrializării forțate sau mai recent. Ultima etapă (a VI-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
anii ’80; - migrația urban-urban urmează o traiectorie ascendentă, dar nu foarte spectaculoasă, în toate punctele nodale ale celor șase etape de evoluție. În fiecare etapă, tinerii au reprezentat, grupa de vârstă cea mai dinamică, respectiv cu cele mai ridicate rate migratorii. Chiar și în momentele de criză în evoluția migrației interne, vârstele tinere au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
vârstă cea mai dinamică, respectiv cu cele mai ridicate rate migratorii. Chiar și în momentele de criză în evoluția migrației interne, vârstele tinere au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
migratorii. Chiar și în momentele de criză în evoluția migrației interne, vârstele tinere au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
au continuat să dețină ponderile cele mai importante, comparativ cu adulții și vârstnicii. Astfel, la tineri, vârfurile migratorii se manifestă în anii 1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000 de locuitori) Vârsta migranților 1972 1982 1989 1996 2001 2004 15-19 ani 20
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
1972 și 1982 și minimum migratoriu în 1989. În prezent are loc o revenire importantă a valorilor ratelor migratorii la tineri, la toate cele trei subgrupe analizate, chiar dacă nu s-au mai atins valorile anilor ’70. Tabelul 1. Dinamica ratelor migratorii la tineri (migranții la 1000 de locuitori) Vârsta migranților 1972 1982 1989 1996 2001 2004 15-19 ani 20,3 13,8 6,4 11,0 12,5 15,6 20-24 ani 48,2 48,5 23,9 25,0 22
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
4 23,8 27,0 22,1 29,12 Surse: Prelucrări ISAR după Populație și societate, 2/1998, l6, Schimbări de domiciliu, INS, 2001, 2002, 2003, 2004 și Anuarul statistic al României, INS, 2004, 80. Evoluția implicării satului în procesele migratorii interne Fie că se pleacă din el, fie că se intră în el, satul a fost și rămâne implicat major în procesele de migrație internă. Totuși, analizând ponderile din anii cei mai tari ai celor 6 etape de evoluție a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
o scădere negativă față de 1992. Anul 1997 s-a dovedit a fi primul vârf de lance în ceea ce s-a numit „eveniment demografic istoric” în sat: începând cu acel an, numărul intrărilor l-a depășit pe cel al ieșirilor (sold migratoriu pozitiv), tendință ce continuă și în prezent. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Anuarul statistic al României, 2004, și Schimbări de domiciliu în 2004, INS, 2005. Graficul 4. Dinamica intrărilor în rural (dinspre rural și dinspre urban) 1992-2004 Dinamica soldurilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
pozitiv), tendință ce continuă și în prezent. EMBED MSGraph.Chart.8 \s Sursa: Anuarul statistic al României, 2004, și Schimbări de domiciliu în 2004, INS, 2005. Graficul 4. Dinamica intrărilor în rural (dinspre rural și dinspre urban) 1992-2004 Dinamica soldurilor migratorii din urban și din rural (diferența dintre intrări și ieșiri), în ultimii opt ani (începând cu 1997) arată că în urban, deși valorile acestor solduri sunt inegale, semnul negativ se menține în fiecare an, ceea ce semnifică un număr mai ridicat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
începând cu 1997) arată că în urban, deși valorile acestor solduri sunt inegale, semnul negativ se menține în fiecare an, ceea ce semnifică un număr mai ridicat de plecări decât de sosiri în fiecare an analizat. Concomitent, satul are constant solduri migratorii pozitive, aici intrând mai multe persoane decât cele care părăsesc satul. Ultimul an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în fiecare an, ceea ce semnifică un număr mai ridicat de plecări decât de sosiri în fiecare an analizat. Concomitent, satul are constant solduri migratorii pozitive, aici intrând mai multe persoane decât cele care părăsesc satul. Ultimul an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate. Totuși Sud-Estul (Oltenia) și Nord-Estul (Moldova) au valori mai scăzute ale soldurilor migratorii, ceea ce înseamnă că, deși
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
în fiecare an analizat. Concomitent, satul are constant solduri migratorii pozitive, aici intrând mai multe persoane decât cele care părăsesc satul. Ultimul an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate. Totuși Sud-Estul (Oltenia) și Nord-Estul (Moldova) au valori mai scăzute ale soldurilor migratorii, ceea ce înseamnă că, deși inclusiv în partea rurală a acestor regiuni se sosește mai mult decât se pleacă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
an (2004) prezintă soldul migratoriu pozitiv cel mai ridicat în mediul rural (+39,5454). În general, distribuția soldurilor migratorii pe regiuni rurale de dezvoltare probează valori destul de apropiate. Totuși Sud-Estul (Oltenia) și Nord-Estul (Moldova) au valori mai scăzute ale soldurilor migratorii, ceea ce înseamnă că, deși inclusiv în partea rurală a acestor regiuni se sosește mai mult decât se pleacă, totuși, puterea lor de atracție pentru cei care vin sau revin în sat, este mai redusă. Situația din urban este mult mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
decât se pleacă, totuși, puterea lor de atracție pentru cei care vin sau revin în sat, este mai redusă. Situația din urban este mult mai neomogenă între cele opt regiuni de dezvoltare, comparativ cu ruralul. Astfel, valorile negative ale soldurilor migratorii sunt mai scăzute în Sud-Est, Nord Vest și Sud-Vest și mai ridicate în Sud (Muntenia) și Nord-Est (Moldova). Prevalența plecărilor din aceste două regiuni urbane (S și N-E) este remarcabilă. De subliniat că, deși pe ansamblu urbanul are solduri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
sunt mai scăzute în Sud-Est, Nord Vest și Sud-Vest și mai ridicate în Sud (Muntenia) și Nord-Est (Moldova). Prevalența plecărilor din aceste două regiuni urbane (S și N-E) este remarcabilă. De subliniat că, deși pe ansamblu urbanul are solduri migratorii negative, sunt și regiuni urbane care prezintă solduri pozitive: București, Vest și Centru. De aici, în continuare, se pleacă mai puțin decât se sosește. Trebuie subliniat că în rural există solduri migratorii pozitive (mai multe intrări decât ieșiri) doar la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
subliniat că, deși pe ansamblu urbanul are solduri migratorii negative, sunt și regiuni urbane care prezintă solduri pozitive: București, Vest și Centru. De aici, în continuare, se pleacă mai puțin decât se sosește. Trebuie subliniat că în rural există solduri migratorii pozitive (mai multe intrări decât ieșiri) doar la adulți și vârstnici. Cu alte cuvinte, doar aceștia sosesc în rural în număr mai mare decât cei care pleacă din rural. În schimb, la tineri soldurile au rămas negative. În urban însă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
din totalul de 7 737 de intrări în rural 84,5% provin din același județ; Mureș - din totalul de 6 235 de intrări în rural, provin din același județ 74,4%. Selectivitatea migrației pe sexe arată că în rural soldurile migratorii sunt pozitive atât la bărbați cât și la femei, deși valorile la bărbați sunt mai ridicate decât la femei. Astfel, la bărbați, soldul migratoriu era în 2004 de + 24 207, iar la femei de + 15 347. Acesta înseamnă că în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
rural, provin din același județ 74,4%. Selectivitatea migrației pe sexe arată că în rural soldurile migratorii sunt pozitive atât la bărbați cât și la femei, deși valorile la bărbați sunt mai ridicate decât la femei. Astfel, la bărbați, soldul migratoriu era în 2004 de + 24 207, iar la femei de + 15 347. Acesta înseamnă că în rural intră mai mulți bărbați decât femei. În schimb, bărbații care părăsesc orașul sunt mai numeroși decât femeile: soldul migratoriu era în 2004 la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Astfel, la bărbați, soldul migratoriu era în 2004 de + 24 207, iar la femei de + 15 347. Acesta înseamnă că în rural intră mai mulți bărbați decât femei. În schimb, bărbații care părăsesc orașul sunt mai numeroși decât femeile: soldul migratoriu era în 2004 la bărbați din oraș 24 207, iar la femeile -13347. Migrația internă potențială În ciuda reducerii semnificative a ratelor migratorii în interiorul granițelor țării, totuși, intenția și dorința de a părăsi localitatea de rezidență este în continuare foarte mare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
intră mai mulți bărbați decât femei. În schimb, bărbații care părăsesc orașul sunt mai numeroși decât femeile: soldul migratoriu era în 2004 la bărbați din oraș 24 207, iar la femeile -13347. Migrația internă potențială În ciuda reducerii semnificative a ratelor migratorii în interiorul granițelor țării, totuși, intenția și dorința de a părăsi localitatea de rezidență este în continuare foarte mare, mai ales în rândurile tinerilor, fie că este vorba de tinerii din sat, fie de cei de la oraș. Astfel, așa cum arată investigațiile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]