193 matches
-
temporale, adică a duratelor. Pentru Pieron, “durata se manifestă când subiectul percepe, la un anumit fenomen, un început și un sfârșit, separate de un interval”. Pentru această durată să fie percepută, evenimentul trebuie să se scurgă de la 150 la 50 milisecunde. Atunci când durata ce separă 2 evenimente consecutive se află între 40 și 80 milisecunde, percepția sa este ușurată, fenomenele sunt unificate în aceeași structură (ele fiind percepute ca făcând parte dintrun întreg și participă deci la același prezent psihologic). Atunci când
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
anumit fenomen, un început și un sfârșit, separate de un interval”. Pentru această durată să fie percepută, evenimentul trebuie să se scurgă de la 150 la 50 milisecunde. Atunci când durata ce separă 2 evenimente consecutive se află între 40 și 80 milisecunde, percepția sa este ușurată, fenomenele sunt unificate în aceeași structură (ele fiind percepute ca făcând parte dintrun întreg și participă deci la același prezent psihologic). Atunci când durata se etalează, raportul de aproximare devine mai vag până la a dispare complet dincolo de
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
devine mai vag până la a dispare complet dincolo de 2 secunde. Este dificil de cules date precise asupra cronologiei acestor achiziții la copiii de la 3 la 6 ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
a dispare complet dincolo de 2 secunde. Este dificil de cules date precise asupra cronologiei acestor achiziții la copiii de la 3 la 6 ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
secunde. Este dificil de cules date precise asupra cronologiei acestor achiziții la copiii de la 3 la 6 ani. Totuși la sfârșitul perioadei preșcolare ei trebuie să poată deiferenția duratele mijlocii (60-80 milisecunde), duratele scurse (20-60 milisecunde) și duratele lungi (80-120 milisecunde). Această percepție pare să depindă de buna aptitudine a sincronizării senzorio motorie spontane. Calitativ: percepția structurilor ritmice, adică a unei organizări Structurarea ritmică reprezintă o ruptură a regularității cadenței care poate fi obținută prin asocierea a 2 tipuri de intervale
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
strălucitoare, luminoasă, iar vitrosul este hipointens, întunecat, în timp ce în imaginile T2, grăsimea orbitară este întunecată, iar vitrosul strălucitor. Cele două variabile care definesc o imagine T1 sau T2 sunt: timpul de repetiție (TR) și timpul de ecou (TE), exprimate în milisecunde. Un TR scurt (în jur de 500 milisecunde) și un TE scurt (circa 33 milisecunde) constituie o imagine T1, în timp ce un TR lung (circa 2000 m/sec) și un TE lung (circa 96 m/sec) determină o imagine T2. Imaginea
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
în imaginile T2, grăsimea orbitară este întunecată, iar vitrosul strălucitor. Cele două variabile care definesc o imagine T1 sau T2 sunt: timpul de repetiție (TR) și timpul de ecou (TE), exprimate în milisecunde. Un TR scurt (în jur de 500 milisecunde) și un TE scurt (circa 33 milisecunde) constituie o imagine T1, în timp ce un TR lung (circa 2000 m/sec) și un TE lung (circa 96 m/sec) determină o imagine T2. Imaginea cu densitate de protoni este compusă dintr-un
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
iar vitrosul strălucitor. Cele două variabile care definesc o imagine T1 sau T2 sunt: timpul de repetiție (TR) și timpul de ecou (TE), exprimate în milisecunde. Un TR scurt (în jur de 500 milisecunde) și un TE scurt (circa 33 milisecunde) constituie o imagine T1, în timp ce un TR lung (circa 2000 m/sec) și un TE lung (circa 96 m/sec) determină o imagine T2. Imaginea cu densitate de protoni este compusă dintr-un TR lung și un TE scurt și
Tumorile de unghi intern al ochiului Clinică şi tratament by Lucian Nelu POPA () [Corola-publishinghouse/Science/101001_a_102293]
-
de expunere sub 180 de ms, care pot fi percepuți tranzitoriu de sistemul senzorial, au primit denumirea de "informații mascate". Dacă expunem un cuvânt scris într-un șir de imagini, cu timp de expunere foarte scurt, cuvântul scris persistă câteva milisecunde în neuronii creierului vizual; ne putem aminti începutul cuvântului pentru o perioadă scurtă. La a doua expunere la șirul de imagini, neuronii vizuali pot înregistra partea de mijloc a cuvântului. Continuând expunerea de seriale, la un moment dat, neuronii vizuali
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
observatorului demonstrează diferența dintre obiectivitate și subiectivitate vizavi de realitatea înconjurătoare. Incertitudinea percepției începe să fie înțeleasă prin definirea noțiunii de "spațiu-timp": două evenimente sunt similare pentru doi observatori doar dacă sunt privite simultan. O întârziere de o fracțiune de milisecundă le face diferite. Când bolnavul AB, privindu-și mâna stângă a întrebat: "A cui este mâna aceasta?" (fenomen numit în neurologie neglect), el pierduse "cunoașterea-conștiință" despre realitatea fizică a existenței mâinii în formă anatomică, histologică și cuantică, în ciuda existenței ei
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
este susținută anaerobic de degradarea creatinfosfatului și glicogenului. E. Shroubridge și G.T. Radda, 1987, consideră că reacția creatinkinasei este cea care debutează prima dintre aceste două sisteme energetice și a fost prezentată ca fiind activată în mai puțin de 200 milisecunde de la debutul contracției musculare. Contribuția energetică a creatinkinasei în timpul efortului rapid de 6s, a fost estimată la 50% din totalul de energie anaerobă. În timpul celei de a zecea repetare de viteză, de 6s, degradarea creatinfosfatului a fost estimată la o
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
suprafața creierului, numită magnetoencefalogramă. În 1980 este produs primul magnetoencefalograf, cu 300 de senzori, care permite să se înregistreze, de pe întreaga suprafață sferică a capului omului, întreaga rețea de câmpuri magnetice emise de rețelele neuronale cu o precizie de 10 milisecunde sau chiar mai rapide. Ea permite detectarea undelor electromagnetice ale câmpurilor neuronale ale creierului, ca și electroencefalografia (EEG), dar lipsite de artefacte, și face posibilă înregistrarea de unde cu frecvențe de 20-100 Hz (care apăreau ca artefacte ale activității mușchilor pe
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
electroencefalograme). Dacă EEG-ul este sensibil la componente electrice sau electromagnetice tangențiale și radiale, magnetoencefalograful este sensibil numai la undele electromagnetice tangențiale. Dacă RMN-ul funcțional, depinzând de modificările din circulația sângelui, permite înregistrarea evenimentului cerebral în câteva sute de milisecunde (ms), magnetoencefalograful permite înregistrarea evenimentului cerebral în 10 ms. De aceea, el este foarte folositor în studiul epilepsiei neocorticale. Examenul magnetoencefalografic 9) Spira clonării Caspar Friedrich Wolff (1735-1794), fiziolog german, își susține teza de doctorat cu tema embriologică Teoria generării
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
posibilitatea reprogramării în sistem, făcând astfel posibilă actualizarea sistemului de operare sau a altor date cu caracter permanent. Accesul în citire al memoriei flash se face la o viteză similară cu memoria RAM, dar scrierea este extrem de lentă, de ordinul milisecundelor pentru fiecare pagină Capitolul 1 Noțiuni introductive Construcția și tehnologia sistemelor embedded 15 de memorie, datorită faptului că orice operație de scriere presupune de fapt o operație de ștergere mai întâi și apoi o operație de scriere, iar ștergerea este
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
poate calcula în condițiile date consumul microcontrolerului, considerând următoarele mărimi: t1 intervalul între două achiziții succesive cu modulul ADC12 (aici 60să. t2 intervalul de timp între două perioade active (1să. tTim timpul activ după trezire. Tipic este 25microsecunde până la 1 milisecundă. Este necesar pentru incrementarea contorului de timp și procesarea valorii achiziționate. tADC timpul activ cu procesorul și circuitul ADC pornite. Tipic 3-13 microsecunde per conversie cu ADC12. tproc timpul activ cu procesorul pornit pentru prelucrarea măsurătorii. Tipic între 1 și
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
necesar pentru incrementarea contorului de timp și procesarea valorii achiziționate. tADC timpul activ cu procesorul și circuitul ADC pornite. Tipic 3-13 microsecunde per conversie cu ADC12. tproc timpul activ cu procesorul pornit pentru prelucrarea măsurătorii. Tipic între 1 și 100 milisecunde. IAM consumul în mod activ cu circuitul ADC12 dezactivat. 0.42mA tipic. IAMAD consumul în mod activ cu circuitul ADC12 activat. 0.42+0.8mA=1.22mA tipic ILPM3 consumul în modul LPM3. Tipic 1.6μA Curentul mediu consumat din
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
pentru identificarea amprentelor electrice [25][57][60][72]. Profilele semnalelor tranzitorii sunt diferite în funcție de mecanismul de generare și pot fi diferențiate prin analiza parametrilor caracteristici: amplitudine, durată, constantă de timp, etc. Durata semnalelor tranzitorii poate varia de la valori de ordinul milisecundelor la ordinul secundelor, motiv pentru care algoritmii trebuie implementați în așa fel încât să se poată adapta la aceste variații. De exemplu, în cazul sarcinilor rezistive semnalele tranzitorii pot lipsi sau pot avea durate foarte mici în timp ce aparatele electrice operate
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
șoc x, iar cel ce filează folosește o forță de frânare y pentru a opri căderea, asupra pitonului va acționa suma celor două forțe x+y. Sunt două tipuri de căderi: 1. cele pe care le prevezi, chiar cu câteva milisecunde înainte de a se întâmpla; 2. cele pe care nu le prevezi („surpriza”), datorate de obicei ruperii unei prize. Prima îți dă un moment de a te pregăti înaintea căderii și chiar de a te împinge uneori din perete. Astfel îți
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
posibilitatea reprogramării în sistem, făcând astfel posibilă actualizarea sistemului de operare sau a altor date cu caracter permanent. Accesul în citire al memoriei flash se face la o viteză similară cu memoria RAM, dar scrierea este extrem de lentă, de ordinul milisecundelor pentru fiecare pagină datorită faptului că orice operație de scriere presupune de fapt o operație de ștergere mai întâi și apoi o operație de scriere, iar ștergerea este lentă. De asemenea, un aspect extrem de important al acestui tip de memorie
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
poate calcula în condițiile date consumul microcontrolerului, considerând următoarele mărimi: t1 intervalul între două achiziții succesive cu modulul ADC12 (aici 60să. t2 intervalul de timp între două perioade active (1să. tTim timpul activ după trezire. Tipic este 25microsecunde până la 1 milisecundă. Este necesar pentru incrementarea contorului de timp și procesarea valorii achiziționate. tADC timpul activ cu procesorul și circuitul ADC pornite. Tipic 3-13 microsecunde per conversie cu ADC12. tproc timpul activ cu procesorul pornit pentru prelucrarea măsurătorii. Tipic între 1 și
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
necesar pentru incrementarea contorului de timp și procesarea valorii achiziționate. tADC timpul activ cu procesorul și circuitul ADC pornite. Tipic 3-13 microsecunde per conversie cu ADC12. tproc timpul activ cu procesorul pornit pentru prelucrarea măsurătorii. Tipic între 1 și 100 milisecunde. IAM consumul în mod activ cu circuitul ADC12 dezactivat. 0.42mA tipic. IAMAD consumul în mod activ cu circuitul ADC12 activat. 0.42+0.8mA=1.22mA tipic ILPM3 consumul în modul LPM3. Tipic 1.6μA Curentul mediu consumat din
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
deoarece este considerată interpretarea că nonica a epistemologiei lui Toma. Pentru a analiza mai eficient interpretarea realistă, voi recurge la un exemplu. Simplă acțiune de a vedea un obiect, acțiune care, în mod normal, nu durează mai mult de câteva milisecunde, are în spate o serie întreagă de procese și mecanisme complexe ale cunoașterii, care permit ființei umane să recepteze, să stocheze și să transforme informațiile despre obiectul extramental pe care îl privește. Așa cum am văzut deja, cunoașterea unui obiect extramental
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
IT numim astăzi big data). Clienții mari ai SAP se întreabă dacă t rebuie să înlocuiască actualele baze de date relaționale cu această nouă tehnologie. Bazele de date in-memory oferă informații în timp real, răspunzând în termen de nanosecunde, în loc de milisecunde, citind miliarde de date, cu o viteză de accesare și prelucrare a informațiilor de până la 100.000 de ori mai mare decât în prezent... Conform declarațiilor companiei, platforma SAP pentru gestiunea datelor în timp real reduce din gradul de complexitate
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
care o hidrolizează în colină și acetat, producându-se astfel inactivarea mediatorului. Colina este recaptată de terminația axonică pentru a fi refolosită la sinteza de acetilcolina iar acetatul difuzează în lichidul extracelular. Toate aceste procese se desfășoară pe parcursul a câtorva milisecunde și se pot repeta de câteva ori într-o secundă fără pericol de instalare a oboselii. Acetilcolina este eliberată necontenit sub formă de quante din terminația presinaptică deci și în repaus muscular. O quantă de acetilcolina eliberată în repaus muscular
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
de Ca2+ și potențează curentul de potasiu, ceea ce ar putea explica de ce intervalul QT este mai scurt la bărbați [5, 6]. Nivelul testosteronului este mai crescut la femeile cu sindromul ovarelor polichistice, acestea având intervalul QT în medie cu 66 milisecunde mai scurt în comparație cu femeile fără acest sindrom, ceea ce dovedește că creșterea nivelului de testosteron scade lungimea intervalului QT [5, 7]. În contrast cu efectul testosteronului, estrogenii alungesc intervalul QT [8]. Progesteronul poate avea un efect de reducere a intervalului QT la femei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]