152 matches
-
un deziderat, De români, cu nerăbdare, așteptat. Ei vor o autentică și benefică schimbare, Nu doar o iluzorie cosmetizare. Dispute În „meciurile” dintre Palate, Cotroceniu-a-nvins la anticipate. Pentru remaniere, disputa-i ca la piață, Iar rezultatul mai plutește-n ceață. Militărie Președintele PNȚCD, foarte hotărât, „Milităria” din pod a coborât. Fără complexe, din partid a expulzat, Pe cei ce-n „front” nu s-au aliniat. Parlament cu cântec Dovedind ambiție, farmec și talent, Mari cântăreți au fost aleși în Parlament Pentru
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
nerăbdare, așteptat. Ei vor o autentică și benefică schimbare, Nu doar o iluzorie cosmetizare. Dispute În „meciurile” dintre Palate, Cotroceniu-a-nvins la anticipate. Pentru remaniere, disputa-i ca la piață, Iar rezultatul mai plutește-n ceață. Militărie Președintele PNȚCD, foarte hotărât, „Milităria” din pod a coborât. Fără complexe, din partid a expulzat, Pe cei ce-n „front” nu s-au aliniat. Parlament cu cântec Dovedind ambiție, farmec și talent, Mari cântăreți au fost aleși în Parlament Pentru a-și îndeplini, însă, demnitara
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
stăpînul, începe să se șteargă la nas cu batista. — Riști să te trezești lăsat pe pe dinafară, încearcă să-l impresioneze, să rămîi de căruță, adaugă, aprinzîndu-și o țigară nouă. — Astea le-am fumat pe toate, nu se lasă Comandantul, milităria nu-i fustăngeală, deși porcii de civili au avut întotdeauna impesia că Armata e obligată să șteargă națiunea la cur ori de cîte ori face pe ea. Răhățeală, nenicule, adaugă tușind scurt. — Hai, lasă mofturile, încearcă să-l înmoaie, cîteva
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu goții, sau Sho-gun, dacă cumva ai norocul să-ți cadă în mînă. — Scuză-mi obrăznicia, reia Regizorul, dar dumneata pe ce lume trăiești, Comandante? — Dacă ar fi să mă iau după tine, ar trebui să o las naibii de militărie, să-mi arunc uniforma de pe mine, să-ți dau cheile unității și să-mi iau tălpășița de-aici. Asta mi-a plăcut întotdeauna la tine, ce e-n gușă e și-n căpușă, se gîndește Regizorul. Colaboratorule, îi spune, știam
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Lumina de afară crescuse. Se auzeau muștele lovindu-se de geamuri. - Ia spune, mă, tu, ălălalt! Ce-i cu caii? - Nu știu nimic, să trăiți, dom' comisar! se repezi toț Treanță, lipindu-și picioarele desculțe unul de altul, ca la militărie. - Taci! strigă, ridicîndu-se și răsturnând scaunul omul statului. Se proptise cu palmele pe masă. - Unde-s, mă, caii? urlă de zuruiră ferestrele. Caii, mă, caii căruțașilor, ăi de i-ați furat voi! Sergentul își strânse mai bine centiroanele. Se băgă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fiica locul 62 de vizavi. Locurile lui preferate, încă din vremurile de tristă amintire când fuma cu nesaț și pasiune Cu toate că de curând împlinise cel puțin două decenii de când renunțase definitiv la acel obicei nociv și distructiv, deprins în anii milităriei, acum, la cei peste șaptezeci de ani ai săi, încă îi plăcea să călătorească la fereastră în picioare pe coridor. Locurile de vizavi, respectiv 64 și 66 erau deja ocupate de două persoane mature, mai precis, de două femei. După
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
uscat ca un ardei capia ce atârnă în fiece gospodărie rurală deasupra cuptorului și care, de unul singur, cu o teslă în mână, cioplea o scurtătură de lemn în apropierea unui godin încins. Acesta, ca un bun cunoscător în ale milităriei, încă din prima secundă, ordonă dezechiparea. În timp ce el se străduia să ațâțe focul, Bidaru și camarazii săi au spânzurat hainele pentru a se usca, care pe unde a reușit să improvizeze câte o agățătoare. După ce s-au convins că hainele
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
bir cu fugiții! M-ați lăsat singur! Pandele avea lacrimi în ochi. Mergea resemnat și întreba următorul trecător: Ați lucrat la...? Un turnător Mai erau două zile pînă seria 1965 de la Școala de Ofițeri în Rezervă din Bacău termina cu milităria. Examenele se terminaseră și acum se făcea curățenie generală. Toți rezerviștii terminaseră facultățile și urmau să practice meseria acolo unde fuseseră repartizați. O stare de nervozitate domina atmosfera în Unitatea Militară și cam toți aveau chef de harță. Era explicabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
încă nu le venise rândul să fie consumate, deoarece încă mai existau rezerve rămase din timpul celui de al doilea război mondial. Ca urmare s-a făcut iar o examinare amănunțită a produsului care în mod disciplinat (se obișnuiseră cu milităria) a corespuns așteptărilor, așa că li s-a imprimat un nou termen de valabilitate, 20 ianuarie 2011. Nu mai reiterez noile aventuri ale văcarilor americani pe harta lumii, cu avioanele și tancurile lor Abrams, ci doar pot să informez pe cei
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ci un fel de boală cvasicolectivă, care se învecinează de aproape cu amnezia, știți dumneavoastră, boala ceea în care uiți unde-ți sunt ochelarii pe care-i ai pe nas, dar îți amintești al naibii de bine că pe când erai fecior de militărie, ai mâncat coacăze roșii cu pâine goală. La timpurile noastre, amnezia aceasta ciudată, a ajuns la modă și poate de aceea auzi pe toată lumea, cum pe toate tonurile, urlă că așa nu se mai poate, că trăim vremuri grele, după ce
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
ei și își spunea: „Uite că i-au ieșit fire de păr alb pe la tâmple. 94 Privirea îi mai aspră, iar cuta dintre sprâncene i s-o adâncit. Parcă nu mai este cel care o plecat în concentrare, iar greul milităriei și al războiului l-o făcut și mai tăcut. Și tare suferă pentru că nu mai este ca înainte, mândru și neînfricat”... Toaibă, auzindu-i parcă gândurile, i-a răspuns, tot în gând: „De-amu’ n-oi mai fi cel de
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
societatea următoare ei au mers tot desculți, dar Încălțați. În Națiunea (devine tot mai captivantă) același Iosif Constantin Drăgan scrie un eseu iradiind o densă filozofie, din care nu mă pot abține să nu citez. „Pentru oamenii simpli de la țară, milităria reprezintă cel mai bun prilej pentru lărgirea orizontului lor.” El, orizontul, se lărgește cînd tragi cu pușca, dacă-l nimerești, sau atunci cînd cureți latrine ori stai culcat. Din paginile Dimineții răsare o frază a lui Adi Păunescu: „Rareori un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
așa cu o asemenea muiere, căreia i-ai bea apă din pumni nu alta?! Apoi au ei - hangiul și muierea - școala lor. Tot ce face ea îi cu buna știință a bărbatului. Ia să întreacă ea măsura că se scoboară milităria din pod, Niculăiță tată! Păi nu spuneau cei bătrâni că pe vremuri era aici un hangiu cam între două vârste, dar își luase o muiere tânără și toată numai foc și pară. Parcă ardea locul pe unde călca! Toți care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
ai uitat, ori ți-au slăbit și ție vederile? Tu nu vezi că ulcelele îs uscate ca șleaul în mijlocul verii? Toarnă și tu ceva în ele... In timp ce umplea ulcelele cu vin, crâșmarul comenta: Uite, domnule, că o coborât milităria din pod. Atenție, că o venit majuru’ bat! Numai că pâclișâtu’ ista de Pâcu nu se îmbată niciodată - a adăugat moș Dumitru. Păi cum să mă îmbăt dacă eu nu beau? Eu doar gust băutura sau, cum se spune, beau
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
așezat colbul de un lat de palmă, iar despre gâtul meu ce să mai zic? S-o făcut iască. Așa că răbdare, copii, și luați aminte la ce v-am spus - a sfârșit Pâcu vorba, prefăcându-se supărat. Așa-i când milităria s-o urcat în pod. Da’ n-oi coborâ-o eu? Atunci să vezi! Mitruță! Tu ești paharnicul. Ce faci? a luat inițiativa moș Dumitru. Mitruță n-a așteptat să i se spună de două ori și a umplut ulcelele cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ca și Petrică a lui Petre, care are să vie acasă tocmai când el se duce. În sinea lui însă avea groază de necunoscutul vieții de soldat. A stat de vorbă cu mulți și i-a descusut; toți se mândreau cu milităria lor și spuneau că tare-i frumoasă, dar și tare grea. Inima lui era și mai grea din pricina Domnicii, fetișcana cea mică de șaptesprezece ani încheiați, plinuță și roșcovană, care se prinsese lângă el în horă și se agăța acuma
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
uite pe fata lui Nacu până va isprăvi cu oastea și își va găsi pe urmă o pereche mai potrivită cu starea lui. Părinții ei, mai ales maică-sa, erau înfricoșați să nu i se întîmple ceva lui Pantelimon la militărie, cum s-a întîmplat cu bietul Florea Butuc care s-a însurat, fiind numai de optsprezece ani, cu Anghelina lui Nistor Mucenicu, i-a făcut trei copii și apoi s-a prăpădit prin cele regimente, iar Anghelina a rămas de
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în izmene mă luarăți? Cei de pe aproape, care-l auziră, izbucniră în râsete, ceilalți însă vociferau mai aprig. Atunci observă bătrânul pensionar că mulți au venit cu furci, cu topoare, cu sape, ca la o bătălie. Colonelul își păstrase din militărie curaj și îndrăzneală în fața primejdiei. Frică i-a fost de o eventuală ridicare a țăranilor numai din pricina fetelor pe care le iubea ca lumina ochilor și-i era să nu se întîmple să se năpustească asupra lor ticăloșii, să le
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a făcut atâtea. Aș vrea să știu, dacă tu ai fi soldat, n-ai face la fel? Nu vrem ca asemenea lucruri, prin care săracii sunt oprimați, să fie săvârșite de către soldați; vrem ca și ei să asculte Evanghelia. Nu milităria, ci răutatea te împiedică să faci binele. Soldații creștini aveau obligația să fie buni chiar și în timp de război: le era oprit să-i asuprească pe cei săraci și trebuiau să aibă milă de cel care se preda, nemaiavând
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
obositoare, iar interesul de a evita pedepse sau reproșuri cîștigă în fața intenției de a spune adevărul [ibidem:85]. • În viața instituționalizată (profesională), exemplele desprinse din "pachetul de minciuni" al lui J. A. Barnes vizează cîteva domenii de referință, printre care: milităria, politica, tribunalele și poliția, reclamele, istoria și tradiția, științele naturii și științele sociale etc. Cercetarea acestor domenii, de care numai o lectură atentă poate da seama, constituie de fapt "limbajul-obiect" al unei ample "sociologii a minciunii". • În viața colectivităților de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
încrederea reciprocă poate asigura o bună colaborare între păcălitori și păcăliți, în scopul de a menține plauzibilitatea unei minciuni, cît și valabilitatea încrederii existente. Cînd se întîmplă acest lucru, nu se mai poate spune cu exactitate cine păcălește pe cine. MILITĂRIA Domeniul militar este o zonă potrivită în care am putea să căutăm minciunile. Milităria se găsește la unul din polii fluxului de încredere-neîncredere, unde neîncrederea domină relațiile dintre prieten și dușman, însă și dintre prieteni, sau ceea ce se presupune în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a menține plauzibilitatea unei minciuni, cît și valabilitatea încrederii existente. Cînd se întîmplă acest lucru, nu se mai poate spune cu exactitate cine păcălește pe cine. MILITĂRIA Domeniul militar este o zonă potrivită în care am putea să căutăm minciunile. Milităria se găsește la unul din polii fluxului de încredere-neîncredere, unde neîncrederea domină relațiile dintre prieten și dușman, însă și dintre prieteni, sau ceea ce se presupune în mod naiv că ar trebui să se numească prietenie. Phillip Knightley, istoric al corespondenților
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care urmează a fi păcăliți. Această percepție oferă cel puțin o diminuare parțială a șanselor de reușită a înșelătoriei. Însă gradul de reducere a acestor șanse diferă în funcție de mentalitatea mai mult sau mai puțin deschisă a societății în cauză. Sfera milităriei și a politicii au multe în comun, după cum au observat și nenumărați cercetători în științele politice. Printre aceste similarități se găsesc și tipurile de minciuni puse în practică. În ambele domenii apar nenumărate înșelătorii și sînt uneori chiar date în
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
le vom analiza, acestea două se disting prin faptul că martorii neutri se așteaptă mai mult la apariția unor minciuni și le tolerează mai ușor sau cel puțin sînt mai resemnați față de existența acestora. 3 Domenii ambigue TRIBUNALELE ȘI POLIȚIA Milităria și politica se află la unul din cei doi poli ai spectrului încredere-neîncredere; celălalt ar putea fi atribuit referințelor academice. La polul neîncrederii presupunem că măcar una din părți este înșelată și că, dacă se întîmplă ca un mesaj să
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1963. The Profumo affair: aspects of conservatism (Penguin special S152). Harmondsworth: Penguin [150]. Cuprins Studiu introductiv: Despre semnele minciunii 5 Prefață Mulțumiri 1 Ce este o minciună? Introducere Definiții: minciuna și înșelătoria 2 Unde apar minciunile O diversitate de domenii Milităria Politica 3 Domenii ambigue Tribunalele și poliția Publicitatea 169 Birocrația Istoria și tradiția Minciuni inofensive sau parțial inofensive 4 Știința Științele naturale Științele sociale 5 Diversitatea culturală Culturi diverse Liban Grecia Clasa socială 6 Relațiile Diversitatea relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]